Filippo Bacci/Getty Images

Ar putea genera relaxările un al treilea val de COVID-19?

De Mihai Ghiduc 05.02.2021

După baruri și restaurante, în România se redeschid și școlile. Însă tulpina britanică, mai infecțioasă, e deja aici și ar putea să dea aceste planuri peste cap.

România se pregătește să redeschidă școlile, după o toamnă complicată, în care un al doilea val al îmbolnăvirilor cu COVID-19 a dus la un record de 232.034 de cazuri înregistrate în noiembrie 2020, și după o serie alte relaxări care au urmat scăderii cazurilor, în ianuarie. Ar putea duce aceste măsuri al apariția unui al treilea val?

În România, al doilea val a fost semnificativ mai grav decât primul. Dacă te uiți pe un grafic al îmbolnăvirilor, „valul” din aprilie-mai 2020, când se înregistrau vârfuri care păreau imense – de 500 de cazuri pe zi – aproape că e plat. Însă, pentru a fost însoțit de cele mai severe restricții din întreaga pandemie, și pe fondul unor informații limitate despre evoluția bolii și viralitatea SARS-CoV-2, rămâne momentul care a marcat începutul unui an pe care mulți îl vor pune între paranteze.

În schimb, valul al doilea n-a venit brusc, ci s-a insinuat din vară, pe fondul trecerii la un regim mai relaxat al restricțiilor. În iulie, cazurile au crescut ușor până la peste 1.000 pe zi, s-au plafonat undeva în jurul a 1.300 în august și prima jumătate a lunii septembrie, și apoi au luat-o rapid în sus, ajungând la vârfuri de peste 10.000 de cazuri zilnice în noiembrie.

INFOGRAFIC: Evoluția COVID-19 în România

Relaxări după ureche și nevoi

În toată această perioadă, regulile au fost relativ confuze, statul român încercând să preia bune practici din ce au văzut pe la alții, dar fiind în același timp conștient că nu va mai putea impune o carantină totală, precum în primăvară. Am avut și două rânduri de alegeri, locale în septembrie, amânate din vară, și generale, la termen, în noiembrie. 

Au apărut reguli noi – închiderea magazinelor după 21, ieșirea doar cu declarație după ora 23, purtarea obligatorie a măștii pe stradă –, dar și metode noi de a le ocoli (terasele restaurantelor și cafenelelor fiind cel mai vizibil exemplu).

Nici școala n-a scăpat de ping-pong-ul reglementărilor. În septembrie, școlile au fost deschise, pe baza unor studii care susțineau că virusul nu este transmis de cei mici. Evident, în acel moment existau și studii care spun exact invers,„Largest COVID-19 contact tracing study to date finds children key to spread, evidence of superspreaders”, princeton.edu dar acestea n-au fost luate în calcul. 

În octombrie, când existența celui de-al doilea val era evidentă, școlile au fost într-un final închise, nu înainte ca ministra învățământului de atunci să spună că nu au avut o contribuție la creșterea infectărilor.„Monica Anisie: Nu există o legătură între deschiderea școlilor și creșterea numărului de infectări. Ministerul Sănătății a propus închiderea școlilor când rata infectării ajunge la 3 la mia de locuitori”, g4media.ro 

Mai întâi s-a propus închiderea lor când rata infectării trece de 3 la mie, dar cum harta începea să se coloreze în roșu, s-a trecut la închiderea tuturor școlilor, la începutul lui noiembrie. Cu această ocazie, premierul de atunci, Ludovic Orban, a recunoscut că „mulți adolescenți sunt asimptomatici și devin purtători ai virusului”.„Toate școlile din România se vor închide de luni. Orban. ”Măsurile nu au dat rezultate”, stirileprotv.ro

Ideea redeschiderii școlilor a revenit după Sărbători, când panta îmbolnăvirilor cu COVID-19 a luat-o pe un trend descendent. S-a stabilit apoi data de 8 ianuarie și s-a propus la o variantă cu trei scenarii,„Iohannis anunță trei scenarii pentru redeschiderea școlilor din 8 februarie: verde – toate școlile deschise, galben – grădinițele, ciclul primar și clasele terminale 8 și 12, roșu – grădinițele și ciclul primar”, g4media.ro în funcție de evoluția îmbolnăvirilor pe localități – de la verde, cu toată școlile deschise, până la roșu, când doar cei de la grădiniță și ciclul primar mai fac cursuri, cu închidere totală după ce coeficientul atinge 6 la mie. 

S-au luat tot felul de măsuri pentru evitarea infectărilor,„Reguli pentru revenirea elevilor în școli, de luni: Distanță de 1 metru și purtatea obligatorie a măștii”, digi24.ro multe dintre ele fiind folosite și în toamnă – de la intrări separate și obligativitatea purtării măștii până la interzicerea intrării părinților și teste rapide pentru cei care prezintă simptome. Mai mult, s-a propus chiar ca scenariul verde să fie activat de la un coeficient 1,5, în loc de 1, crescând astfel numărul elevilor care vor ajunge la școală.„Ministrul Educației: Scenariul verde ar putea trece sub 1,5 rată de incidență. Ar însemna că mai mulți elevi vor începe școala”, digi24.ro Ideea a rămas, momentan, la nivel de propunere.

Rata de incidență luată în calcul este cea de la nivelul localităților, o informație cu care Guvernul este mai puțin generos în a o face publică. Cu toate acestea, în urma unei conferințe de presă comune a miniștrilor sănătății și învățământului, un document cu ratele din data de 5 februarie a fost făcut public.

CITEȘTE DOCUMENTUL AICI.

Redeschiderea școlilor e doar ultimul pas al relaxărilor care au pornit odată cu scăderea celebrului coeficient al infectărilor, în majoritatea județelor țării, sub 3. Practic, la începutul lunii februarie, doar județul Timiș mai era peste acest prag. Cele mai vizibile relaxări au fost în domeniul Horeca, cu restaurantele, barurile și cafenelele deschise la 30% din capacitate. Același lucru s-a întâmplat și cu cinematografele, sălile de spectacole și cele de jocuri. România este, practic, în situația din septembrie 2020, cu câteva mici modificări. 

Dincolo de argumentele economice și sociale, nu cumva se pregătesc premisele pentru un al treilea val? Iată câteva motive de îngrijorare.

Relaxările n-au funcționat nici în alte locuri

În Marea Britanie, scenariile nu sunt descrise pe culori, ci pe nivele, la nivelul 4 (tier 4) având restricțiile cele mai severe. La începutul lui decembrie, în așteptarea Crăciunului, Londra – un oraș de aproape 9 milioane de locuitori – trecea la nivelul 2,„Covid: London to move into in tier 2 lockdown”, bbc.com care permitea deschiderea puburilor și restaurantelor sau prezența spectatorilor, în anumite limite, la evenimente sportive sau artistice. O lună mai târziu, în urma creșterii masive a numărului de cazuri noi, pe care Guvernul britanic a insistat să le pună pe seama noii tulpini, nu a relaxărilor, întreaga Anglie intra în nivelul 4,„Tier 4 Covid rules in England: latest restrictions explained”, theguardian.com cel mai restrictiv. 

De ce doar Anglia? Pentru că acolo sunt majoritatea cazurilor. Pe 5 februarie, din cele 3,89 de milioane de cazuri care se înregistrau în cele patru regiuni care compun Marea Britanie de la începutul pandemiei, 3,41 erau în Anglia.

Relaxarea din decembrie venea după o scădere semnificativă, de la circa 31.000 cazuri zilnice, în toată țara, înregistrate pe 9 noiembrie, la 11.000 pe 28-29 noiembrie. Al treilea val a pornit aproape instantaneu, pe 2 ianuarie înregistrându-se un record de 60.418 cazuri noi. Aproape dublu față de vârful valului doi.

În România, vârful celui de-al doilea val a fost de 10.269 de cazuri, pe 18 noiembrie, într-o lună care s-a încheiat cu peste 234.000 de cazuri. De atunci, se observă o scădere relativ constantă, până în jurul datei de 20 ianuarie, când cifrele s-au stabilizat la valori ușor sub 3.000 de cazuri zilnice. Dacă cifrele ți se par mai mici decât în Marea Britanie, ține cont că și populația diferă – 66 de milioane (dintre care 56 de milioane în Anglia), față de 19,4 milioane, cât e populația oficială a României.

Tulpina britanică e și la noi

Conform britanicilor, noua tulpină descoperită în acea țară, a cărei mutații la nivelul domeniului de legare la receptor prin care coronavirusul pătrunde în celule îl face mai infecțios, ar fi cu 70% mai transmisibilă decât varianta „clasică”.„The new UK Covid variant: your questions answered”, theguardian.com 

CITEȘTE ȘI: Noile tulpini ale coronavirusului. Ce știm până acum?

Desigur, această cifră este obținută din analiza infecțiilor și a numărului de reproducție R, ceea ce nu e chiar o metodă foarte sigură – ar putea exista alte motive pentru care această tulpină să devină dominantă. Însă cercetătorii spun că viteza de răspândire a noii variante este prea mare„Report: Continued spread of VOC 202012/01 in England 31 December 2020)”, cmmid.github.io (PDF) pentru a fi explicată printr-o evoluție naturală.

În România, o țară în care secvențierile genetice necesare pentru a depista noua variantă sunt rare, s-au înregistrat deja 52 de cazuri în care tulpina B.1.1.7 este prezentă, 24 dintre acestea fiind anunțate de Medlife pe 5 februarie,„Alte 24 de cazuri noi de COVID-19 cu noua tulpină britanică, depistate în România. Specialiști: Riscurile ca noua tulpină să devină dominantă în următoarele săptămâni sunt mai mari decât ne așteptam”, hotnews.ro majoritatea în București. În condițiile acestea, e clar că tulpina e deja prezentă și circulă în comunitate, iar riscul creșterii numărului de cazuri în perioada următoare e crescut.

Modul exponențial în care crește numărul infecțiilor pare a fi din nou ignorat. Cele 52 de infecții cu noua tulpină ar putea deveni câteva mii în doar două-trei săptămâni, iar asta înseamnă că există riscul ca peste o lună să revenim la nivelurile din noiembrie sau poate mai sus.

România nu vaccinează suficient de repede

Desigur, se poate argumenta că avem acces la trei vaccinuri, iar unul este deja folosit în România. Însă avem deja probleme cu accesul la acestea, după ce și Pfizer și AstraZeneca au anunțat că nu pot livra fix cât au promis, iar ritmul vaccinării – deși semnificativ mai bun decât în alte state – nu e nici pe departe suficient de rapid ca să asigure o imunitate colectivă. 

LUMEA9: Urmărim evoluția vaccinării anti-COVID-19

La finalul lui ianuarie erau vaccinate 580.000 de persoane (majoritatea doar cu prima doză) și numărul crește cu circa 10-15.000 de persoane pe zi. Oricum s-ar calcula, nu se poate ajunge la niște cifre semnificative din punctul de vedere al protecției colective până în vară. Sunt șanse destul de mari, după cum arată evoluția de anul trecut, ca perioada caldă să fie una în care virusul se răspândește mai greu – dar până atunci mai sunt câteva luni, iar autoritățile de la noi par a se concentra pe o revenire cât mai rapidă la o normalitate care, de fapt, ar putea fi doar temporară.

Poate fi evitat al treilea val?

Dacă COVID-19 ne-a învățat ceva este că evoluția sa este imprevizibilă. În primăvara lui 2020, printre cele mai afectate țări europene au fost Italia și Spania, ambele cu o semnificativă populație de români. Cu toate acestea – e drept că și datorită restricțiilor impuse rapid  – România a trecut relativ neafectată prin primul val. Al doilea în schimb, a fost mult mai letal, cu multe cazuri care nici măcar n-au ajuns în statistici.

CITEȘTE ȘI: Câți români a ucis COVID-19 cu adevărat?

Dacă ne uităm la evoluțiile din alte state, al treilea val nu e obligatoriu. De exemplu, India a trecut printr-un singur val: o creștere constantă până în septembrie, când se înregistrau peste 90.000 cazuri zilnice la mijlocul lunii și o scădere la fel de constată de atunci încoace. O țară cu peste un miliard de locuitori și cu probleme grave de igienă pare să își revină, iar specialiștii pun asta fie pe seama unei imunități colective care începe să se instaleze, fie a vârstei scăzute a majorității indienilor, fie pe o imunitate pusă la încercare de alte boli care îi face mai rezistenți în fața virusului.„India: has the Covid pandemic started to burn itself out?”, ft.com

Totuși, India e un caz aparte. Mai aproape de noi, majoritatea țărilor din apropiere, precum Austria, Polonia, Bulgaria și Ungaria au avut evoluții relativ similare, cu un val masiv în noiembrie, urmat de o scădere accentuată până acum (primul val, dacă a existat, a evoluat însă diferit). În schimb, Cehia a avut vârful la finalul lui octombrie și l-a repetat apoi în ianuarie, după un model mai apropiat de cel britanic. 

Curbele merg în jos, întrebarea e dacă vor rămâne acolo. Imunitatea colectivă, lentoarea vaccinării și creșterea mobilității populației par a insista să contrazică acest scenariu.



Text de

Mihai Ghiduc

Redactor-șef. A oscilat între print (Opinia studențească, Men's Health, Maxim, Marie Claire) și online (Vice, Glamour, Slow Forward) până l-a prins din urmă revoluția tehnologică.

CORONAVIRUS|SCIENCE REPORT

Coronavirus Science Report #70: COVID-19 ar putea fi o boală vasculară

De
Un nou studiu schimbă perspectiva despre COVID-19. Vești bune despre protecția vaccinurilor la noile tulpini. Un prim vaccin pentru copiii 12-15 ani este aproape de aprobare în SUA și investigat pentru aprobare în UE.
CORONAVIRUS|SCIENCE REPORT

Coronavirus Science Report #69: Mortalitate crescută în zonele mai sărace ale unui oraș

De
Pfizer lucrează la două medicamente antivirale, iar Sanofi va produce vaccinul Moderna. Un studiu realizat în Chile arată că în zonele sărace mortalitatea e mai mare, în special la persoanele sub 80 de ani
CORONAVIRUS|TIPPING POINT

Tulpină nouă, alegeri, sărbători? Cum a fost învinsă India de coronavirus

De
320.000 de cazuri într-o zi. Sistemul sanitar din a doua cea mai populată țară a lumii e în colaps, după ce un al doilea val al pandemiei a venit prea târziu.
CORONAVIRUS|SCIENCE REPORT

Coronavirus Science Report #68: Cheagurile de sânge, efect secundar foarte rar al vaccinului Jannsen

De
Producătorii vaccinului Johnson & Johnson ar trebui să treacă pe prospect, la efecte secundare, apariția unor cheaguri de sânge foarte rare. Femeile însărcinate se pot imuniza cu Pfizer și AstraZeneca. Cât timp și în ce situații vom mai purta mască? Savanții vin cu niște concluzii.