Evy/Getty Images

Ce am învățat până acum despre simptomele COVID-1920 min read

De Ionuț Preda 13.08.2020

Cele mai recente informații despre simptomele COVID-19, riscurile dezvoltării unor forme grave ale bolii și cazurile asimptomatice.

A trecut mai mult de jumătate de an de la începutul epidemiei de COVID-19, iar cercetările legate de boală și virusul care o provoacă ne-au arătat aspecte noi ale acesteia. La început, părea că este o boală specifică sistemului respirator, iar materialul inițial pe care l-am publicatÎl poți citi aici, mindcraftstories.ro despre simptomatologia afecțiunii a fost redactat în nota acelei paradigme. Între timp, am aflat că infecția cu SARS-CoV-2 poate avea efecte extrem de diverse, de la leziuni cardiace la probleme gastrointestinale și dereglări neurologice, iar lista simptomelor non-respiratorii s-a mărit considerabil. Din acest motiv, am ales să refacem acest ghid, actualizat cu cele mai relevante informații de la organizații sanitare internaționale și date din studii de amploare.

Chiar și așa, deși avem o imagine mai completă asupra bolii decât în martie, încă mai există aspecte neclare chiar și pentru experți, și e de așteptat ca cel puțin o parte din informațiile prezentate mai jos să fie modificată odată cu apariția unor noi cercetări.

Cele mai des întâlnite simptome

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) împarteMai multe informații găsești pe who.int simptomele de îmbolnăvire cu COVID-19 în trei categorii: simptome uzuale, simptome mai puțin frecvente și simptome serioase, care necesită îngrijiri medicale urgente:

  1. Trei simptome sunt considerate uzuale : febra, tusea seacă și oboseala.
  2. Lista simptomelor mai puțin frecvente este mult mai cuprinzătoare: dureri ale mușchilor și corpului, dureri în gât, conjunctivită, diaree, dureri de cap, pierderea gustului sau a mirosului, iritații (similare degerăturilor) sau decolorări ale degetelor de la mâini sau picioare.
  3.  Simptomele considerate urgente sunt dificultățile de respirație sau senzația de sufocare, durere sau presiune în piept și pierderea abilității de a vorbi sau a te mișca. Persoanele cu aceste simptome ar trebui să ceară imediat ajutor medical specializat.

Centrul pentru Prevenirea și Controlul Bolilor din SUA (CDC), care nu face o distincție între gradul de răspândire al simptomelor, adaugă la această listăMai multe informații găsești pe cdc.gov greața și voma, precum și congestionarea căilor nazale și nas înfundat. În afara acestora, mai menționeză ca simptome serioase și stările subite de confuzie și cianoza (fața sau buzele albastre). Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) mai citează un studiuÎn propria resursă de explicare a simptomelor, europa.eu care menționează și astenia și rinoreea printre simptomele mai des întâlnite.

Probleme în identificarea cazurilor de COVID-19 apar nu doar fiindcă există combinații destul de variate între simptome, ci și pentru că incidența acestora variază mult. Un mega-studiu publicat în PLOS OneCercetarea a agregat datele din 148 de studii individuale, totalizând simptomele a peste 24,000 de adulți din nouă țări, plos.org a găsit că cele mai comune simptome sunt febra, cu rată de incidență între 75 și 81% din cazuri, tusea de orice fel (54-60%) și stările de oboseală (27-35%). Alte simptome ceva mai răspândite sunt dispneeaSenzație de greutate în respirație, de obicei provocată de afecțiuni pulmonare sau cardiace (19-28%) , durerile musculare (14-19%), frisoanele (13-22%) și durerile de cap (10-16%).

Pe de altă parte, cel mai recent raport al organizației de cercetare a bolilor respiratorii infecțioaseISARIC International Severe Acute Respiratory and Emerging Infection Consortium introduce în rândul simptomelor comune și scurtarea respirației, identificată la60% din peste 60.000 de pacienți monitorizați, Din baza de date ISARIC, care agreghează informații de la centre medicale din 42 de țări, însă marea majoritate din Marea Britanie. Instituția publică un raport lunar privind datele agregate, tghn.org precum și stările de confuzie sau alterarea stării de conștiență (23%), diareea și voma (ambele întâlnite în 16% din cazuri).

Deși cele mai răspândite simptome sunt similare gripei sau răcelii, COVID-19 nu este doar o boală respiratorie. ECDC  menționeazăÎn propria resursă de explicare a simptomelor, europa.eu un studiu din The British Medical Journal„Features of 20.133 UK patients in hospital with covid-19 using the ISARIC WHO Clinical Characterisation Protocol: prospective observational cohort study”, bmj.com care identifică trei grupuri principale de simptome: respiratorii (febră, tuse seacă sau productivă, scurtarea respirației), musculo-scheletale (dureri musculare, ale încheieturilor, dureri de cap, oboseală) și enterice (dureri abdominale, vomă, diaree). Un pacient este mai predispus la a dezvolta simptome din același grup, dar în multe cazuri există o intersectare. De exemplu, 29% din cei peste 18.000 de pacienți incluși în studiu au reclamat simptome gastrointestinale la internare pe lângă alte simptome, în mare parte respiratorii, în comparație cu 4% care aveau doar simptome enterice. Apariția subită a unora din simptomele enumerate mai sus, fără vreo legătură aparentă între ele, poate fi un indicator al infecției cu SARS-CoV-2.

Cât de rapid apar simptomele?

OMS susține că simptomele de COVID-19 apar, în medie, la 5-6 zile după infectare, dar pot apărea chiar și după 14 zile. CDC și ECDC preiau și ele limita superioară de 14 zile, dar adaugă că simptomele pot apărea cel mai devreme la două zile după contractarea virusului. Acestea se bazează, însă, pe studii destul de puține și cu un număr relativ scăzut de pacienți,„COVID-19 may have a longer incubation period, suggests probability analysis of Wuhan cases”, eurekalert.org din cauza dificultăților de a estima cu certitudine momentul infectării unui pacient.

Un studiu apărut recent în Science, „Estimation of incubation period distribution of COVID-19 using disease onset forward time: a novel cross-sectional and forward follow-up study”, sciencemag.org care propune o nouă metodă de a calculaCercetarea a examinat doar cazuri de pacienți din China care s-au îmbolnăvit în Wuhan și au fost depistați pozitiv în alte localități, pentru a determina mai exact data infectării, și a folosit o ramură a teoriei probabilităților pentru a încerca să combată problema pacienților care își amintesc eronat aspecte privind debutul simptomelor sau contactul cu alte persoane  perioada de incubație a virusului,Timpul de la expunerea la virus până la apariția primelor simptome susține că aceasta din urmă ar putea fi mai lungă atât decât estimările actuale atât în medie, cât și ca limite superioare. Conform cercetării, doar 5% dintre pacienți prezintă simptome la două zile de la expunere, jumătate le dezvoltă într-o perioadă de cinci zile, iar 90% le dezvoltă în interiorul termenului de 14 zile. Dar perioada medie între infectare și apariația simptomelor crește la 7-8 zile, iar între 5 și 10% dintre pacienți ar dezvolta simptome între 15 și 26 de zile.

Care sunt categoriile de risc?

De la începutul pandemiei, 28% din totalul cazurilor confirmate în 23 de state-membre UE au necesitat spitalizareConform celei mai recente ediții a raportului de monitorizare a evoluției COVID-19 publicată săptămânal de ECDC, europa.eu. În același timp, 3% din totalul cazurilor raportate s-au dezvoltat în variante grave sau critice ale bolii.

Cât despre posibilitatea ca, odată spitalizat, să dezvolți o formă mai severă de COVID-19, raportul ISARIC pentru luna iulieGăsești raportul complet pe tghn.org informează că din 51.000 de mii de cazuri încheiate,Pacienți monitorizați care fie s-au vindecat, fie au decedat 16% dintre pacienți au necesitat internare la terapie intensivă pe parcusul spitalizării.

Riscul de a dezvolta o formă mai severă a bolii este mai ridicat pentru persoanele în vârstă, dovedit de faptul că vârsta medie a pacienților internați monitorizați de ISARIC este de 72 de ani, deși au fost luate în calcul persoane cu vârste cuprinse între 0 și 106 ani. Cu toate acestea, autoritățile sanitare au încetat în ultima perioadă să mai asocieze cazurile grave cu vârsta, după creșteri ale numărului de cazuri în rândul persoanelor tinere. De exemplu, CDC a înlocuit pragul de 65 de ani,„CDC updates, expands list of people at risk of severe COVID case”, cdc.gov folosit iniția pentru a delimita grupurile de vârstă cele mai expuse, cu o avertizare că riscul de cazuri mai grave crește odată cu vârsta.

Un motiv important este și faptul că aceste categorii de vârstă sunt mult mai predispuse la comorbidități, un alt factor de risc semnificativ. Datele ECDC arată că 77,7% dintre pacienții care au ajuns în stare gravă aveau cel puțin o altă afecțiune medicală. Cele mai des întâlnite sunt afecțiunile cardiace (altele decât hipertensiunea, 23,2%), diabetul (16,9%) și bolile cronice de plămâni non-astmatice (11,5%). Persoanele cu hipertensiune se află și ele în categoria de risc, alcătuind 12,3% din totalul deceselor. Dar nici pacienții fără comorbidități nu sunt feriți; 23,3% din totalul cazurilor grave și 9,8% din totalul deceselor n-au avut alte boli.

Cât de dese sunt cazurile asimptomatice?

Proporția persoanelor infectate cu SARS-CoV-2 care nu dezvoltă simptome e foarte greu, dacă nu imposibil de stabilit. În principal, din două motive: e dificil să identifici bolnavii asimptomatici în cazuri de transmitere comunitară, iar unii pacienți identificați ca fiind asimptomatici ar putea dezvolta simptome mai târziu. Unele organizații, inclusiv OMS, fac o distincție suplimentară, numindu-i presimptomatici pe cei din urmă. Din acest motiv, procentele exprimate în puținele studii de amploare, precum cel din Islanda sau de pe nava de croazieră Diamond Princess, nu sunt neapărat exacte.

Dar mergând pe cercetările pe care le avem la dispoziției, o recenzie publicată în Annals of Internal Medicine,„Prevalence of Asymptomatic SARS-CoV-2 Infection”, acpjournals.org efectuată prin agregarea datelor medicale din alte studii publicate între 19 aprilie și 26 mai, susține că între 40 și 45% dintre bolnavi rămân asimptomatici și pot transmite virusul mai departe. Cel mai cuprinzător studiu inclus a fost cel din Islanda,„Spread of SARS-CoV-2 in the Icelandic Population”, nejm.org în care un screening care a inclus mai mult 13.000 de persoane a arătat că, din totalul celor infectați, 43% erau asimptomatici. Autorii au notat totuși că „unii dintre aceștia vor prezenta cu siguranță simptome” ulterioare momentului testării.

OMS, în schimb, estimează„‘We don’t actually have that answer yet’: WHO clarifies comments on asymptomatic spread of Covid-19”, statnews.com că procentul bolnavilor asimptomatici ar putea fi oriunde între 6 și 40%, cu o estimare mai precisă de 16%. Încă nu este clar cât de infecțioși sunt aceștia, dar o cercetare recentă a arătat că au o sarcină virală similară „Clinical Course and Molecular Viral Shedding Among Asymptomatic and Symptomatic Patients With SARS-CoV-2 Infection in a Community Treatment Center in the Republic of Korea”, jamanetwork.com cu persoanele simptomatice.

Cred că am simptome. Ce ar trebui să fac?

În cazul în care ai simptome, autoritățile sugereazăPe site-ul oficial cetrebuiesafac.ro să suni la numărul TelVerde 0800.800.358, de unde probabil te vor îndruma către medicul de familie sau Direcția de Sănătate Publică locală. Au fost însă semnalate situații în care autoritățile au avut proceduri neclare sau dificultăți de gestionare a numărului tot mai mare de cazuri.„Experiment Digi24, în prezența lui Raed Arafat: La niciun telefon de la DSP nu a răspuns nimeni timp de 30 de minute”, digi24.ro Dacă te lovești de această problemă și ai simptome ușoare, nu te panica; autoizolează-te timp de 14 zile, respectând regulile comunicate de CNSCBT. Disponibile pe cnscbt.ro După această durată, e recomandat să îți programezi un test la cerere la o clinică privată.

În cazul în care ai simptome grave sau observi o deteriorare bruscă a stării de sănătate, sună la numărul unic de urgență 112 și descrie situația operatorului. Evită să te deplasezi pe cont propriu la camera de urgență; ai putea pune în pericol alte persoane.



Text de

Ionuț Preda

Redactor cu câțiva ani de experiență în presa centrală. Este curios despre aplicarea tehnologiilor SF în lumea reală și evoluția ideilor de-a lungul istoriei.

CORONAVIRUS|SCIENCE REPORT

Coronavirus Science Report #39: O hartă a mutațiilor unei proteine SARS-CoV-2 poate ajuta la dezvoltarea unor noi tratamente cu anticorpi

De Valentina Nicolae 18/09/2020
O detaliere a mutațiilor suferite de SARS-CoV-2 poate ajuta la dezvoltarea unor tratamente mai eficiente, o substanță folosită în tratarea artritei reumatoide, baricitinib, poate ajuta la recuperea pacienților COVID-19, sportivii de performanță pot dezvolta probleme cardiovasculare din cauza coronavirusului.
CORONAVIRUS|SCIENCE REPORT

Coronavirus Science Report #38: Riscul de infectare în spital e scăzut atunci când sunt respectate regulile

De Ionuț Preda 11/09/2020
Cazul unui spital din SUA arată că transmiterea SARS-CoV-2 poate fi evitată chiar și atunci când ai sute de cazuri la un loc. Giganții farmaceutici se angajează să nu comercializeze vaccinuri nesigure.
CORONAVIRUS|SCIENCE REPORT

Coronavirus Science Report #37: Noi dovezi despre eficiența corticosteroizilor

De Mihai Ghiduc 04/09/2020
În timp ce steroizii devin tratamentul standard pentru cazurile grave, un supliment alimentar, quercetina, ne este vândut drept soluție doar pe baza unor studii preliminare
CORONAVIRUS|OVERVIEW

Cât de riscantă este redeschiderea școlilor în pandemie?

De Ionuț Preda 03/09/2020
Școlile ar putea deveni focare serioase de COVID-19, dar sunt exemple care arată că acest scenariu poate fi prevenit.