Care sunt simptomele COVID-19? Câte cazuri sunt asimptomatice?21 min read

De Ionuț Preda 22.03.2020, ultima actualizare: 07.11.2020

COVID-19 a creat multă confuzie pentru autorități, dar și pentru populație. Boala se manifestă în moduri destul de diferite, iar simptomele cele mai răspândite sunt asemănătoare cu ale gripei și răcelii, ceea ce îngreunează identificarea cazurilor.

Președintele Colegiul Medicilor din Australia, John Wilson, a descris într-un interviu pentru The GuardianCoronavirus: what happens to people’s lungs when they get Covid-19?”. theguardian.com patru tipologii mai largi de îmbolnăvire cu COVID-19: persoane care nu prezintă simptome, persoane cu infecții ușoare ale căilor respiratorii superioare, care au simptome ușoare de febră și tuse, persoane cu simptome de gripă puternicăManifestări care ar duce la intrarea în concediu medical și persoane cu simptome de boli respiratorii grave, cel mai des, de pneumonie.

Deocamdată, specialiștii nu au ajuns la o înțelegere completă a bolii, iar studii care relevă aspecte noi despre COVID-19 apar zilnic. Deoarece metodele globale de testare variază destul de mult și există zone în care răspândirea necontrolată a bolii face imposibilă identificarea numărului real de cazuri, evaluările statistice pot avea anumite discrepanțe față de realitate.

La momentul redactării acestui material, existau puține cercetări serioase despre COVID-19, care era considerată, în mare, o boală respiratorie. De atunci, au apărut numeroase studii, informații și recomandări noi care ne-au oferit o imagine mult mai completă (și complexă) despre noul coronavirus. Pentru mai multă claritate și a pentru a le reflecta mai precis, am făcut un material actualizat pe care îl poți accesa mai jos.

Varianta actualizată: Ce am învățat până acum despre simptomele COVID-19

Care sunt cele mai comune simptome?

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) anunțăPe site-ul oficial al organizației: who.int. că cele mai comune simptome de COVID-19 sunt febra, starea de oboseală și tusea seacă. Unii pacienți pot avea și dureri în anumite zone ale corpului (musculare sau ale încheieturilor, de cap, abdominale), nas înfundat, dureri în gât, dificultăți de respirație sau diaree. La începutul bolii, simptomele sunt ușoare și se dezvoltă gradual. În cazuri severe, pot apărea simptome de pneumonie (dificultăți de respirație, tuse cu dureri în piept, frisoane).

UPDATE (2 mai): Centrul pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (CDC) din Statele Unite și-a revizuit lista de simptome pentru COVID-19,Disponibilă pe cdc.gov și informează că pe lângă cele clasice de tuse și dificultăți de respirație, un caz de coronavirus ar putea aveaÎmpreună cu simtpomele clasice sau independent de acestea o combinație de cel puțin două din următoarele simptome: febră, frisoane, frisoane repetate, dureri musculare, dureri de cap, dureri în gât și o pierdere subită a gustului și/sau a mirosului. CDC mai adaugă că problemele de respirație, durere sau presiune persistentă în piept, cazurile subite de confuzie sau inabilitate de a se ridica din pat, precum și cianozaAfecțiune în care fața, buzele, pielea capătă o culoare albăstruie ar putea fi semne de urgență ale îmbolnăvirii cu COVID-19, adăugând că pacienții care au aceste simptome ar trebui să ceară ajutor medical urgent. La data update-ului, Statele Unite înregistrau cel mai mare număr de cazuriPeste 1.130.000, conform datelor de pe worldometers.info  confirmate de COVID-19 din toată lumea.

Din punct de vedere statistic, o recenzie„COVID-19—New Insights on a Rapidly Changing Epidemic”. jamanetwork.com a studiilor clinice pe cazurile de COVID-19 din provincia chineză Wuhan, a arătat că febra a fost prezentă în aproape toate cazurile (83-98% dintre pacienți, în funcție de metodologie), urmată de tusea seacă (76-82%) și starea de oboseală (11-44%). 

La o primă vedere, majoritatea simptomelor te trimit la răceală sau gripă, ceea ce face auto-diagnosticarea foarte greu de realizat. Studiile efectuate de la începutul pandemiei au găsit, însă, și particularități.

De exemplu, un studiu„Clinical characteristics of COVID-19 patients with digestive symptoms in Hubei, China: a descriptive, cross-sectional, multicenter study”. journals.lww.com  făcut de specialiștii chinezi arată că aproape jumătate dintre cazurile analizate de COVID-19 în provincia Hubei au avut simptome digestive. Cel mai des era vorba de pierderea apetitului pentru mâncare, apoi diaree și cazuri sporadice de vomă și dureri abdominale. Aceste simptome au crescut în intensitate odată cu progresul bolii. E bine de știut și că o mică parte (cam 7%) din pacienții care intră în această categorie s-au internat doar cu probleme digestive, fără să prezinte simptome respiratorii.

CITEȘTE ȘI: Dilema aplicațiilor de contact tracing

Alte simptome care pot indica infectarea cu SARS-CoV-2 par să fie pierderea gustului (disgeuzie) și mirosului (anosmie). Prima mențiune oficială a acestora a fost făcută într-un comunicat semnat de președinții principalelor asociații de ORL din Marea Britanie pe 20 martie,Loss of sense of smell as marker of COVID-19 infection, entuk.org în care se menționează că există dovezi din Germania,Managerul spitalului din Bonn a declarat într-un interviu că o cercetare a instituției, efectuată pe mai mult de 100 de pacienți cu simptome ușoare, a arătat că aproximativ două treimi dintre aceștia au acuzat pierderea celor două simțuri, Frankfurter Allgemeine Coreea de Sud și alte state despre o incidență semnificativă a acestor simptome, mai ales la pacienți cu cazuri ușoare ale bolii. Deocamdată, nu există studii privind prezența, severitatea sau durata de manifestare a acestora – dar există o cercetare în proces de peer-reviewNeurological Manifestations of Hospitalized Patients with COVID-19 in Wuhan, China: a retrospective case series study, medrxiv.org efectuată pe 240 de pacienți din Wuhan, care arată o incidență de 5-6% a unor variante mai ușoare ale acestor simptome.Pierderea parțială a gustului (hipogeuzie) și mirosului (hiposmie)

UPDATE (2 mai): Între timp a fost publicat și un studiu„Olfactory and Gustatory Dysfunctions as a Clinical Presentation of Mild to Moderate forms of the Coronavirus Disease (COVID-19): A Multicenter European Study”, entnet.org efectuat pe pacienți din Europa. Acesta a arătat că 85,6% din persoanele studiate au avut cel putin un simptom de disfuncție olfactivă, cei mai mulți dintre aceștia pierzând integral simțul mirosului (79.6%). Au fost raportate și cazuri în care pacienții au avut halucinații olfactive, incluzând fantosmiePacientul simte un miros care nu este prezent în apropierea lui și parosmie.Pacientul simte un miros în realitate nederanjant ca fiind neplăcut, cu iz chimic, putrezit, de arsură sau de fecale. În 63% din cazurile studiate, simptomele olfactive au persistat o perioadă și după ce restul simptomelor au dispărut. În același timp, 88% au raportat deficiențe ale gustului, simțind redus sau chiar deloc anumite tipuri de gusturi (în special cele sărate, dulci, amare sau acre).

CITEȘTE ȘI: Nu, n-ai avut COVID-19 anul trecut!

În cât timp apar simptomele?

O altă dificultate în suprimarea răspândirii epidemice este faptul că simptomele pot apărea într-un interval de aproximativ două săptămâni de la expunerea la SARS-CoV-2.

Un studiu americano-german„The Incubation Period of Coronavirus Disease 2019 (COVID-19) From Publicly Reported Confirmed Cases: Estimation and Application”. annals.org a ajuns la concluzia că, la persoanele care ajung să manifeste simptome, boala are o perioadă medie de incubațieTimpul de la expunerea la virus până la apariția primelor simptome. de 5 zile. Doar 2,5% din cazuri prezintă simptome în primele 3 zile, iar în 97,5% din cazuri ele vor apărea într-un interval de 12 zile. Autorii studiului mai arată că febra a apărut, în medie, la 6 zile de la infectare, iar în 97,5% din cazuri a fost identificată în 13 zile de la expunere.

Estimările specialiștilor arată că, în 1% din cazurile cu simptome, ele pot apărea după perioada de 14 zile.

Infografic comparativ COVID-19 vs gripă

Care sunt riscurile de agravare a bolii?

Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) susține„Daily risk assessment on COVID-19, 13 March 2020”. ecdc.europa.eu că 80% din cazuri se recuperează fără tratament specializat, 14% se transformă într-o formă mai severă, iar 6% devin cazuri critice. Cazurile grave și cele care rezultă în decese sunt mult mai prevalente la bătrâni și cei care au alte afecțiuni medicale.

Cu toate acestea, populația tânără nu este total ferită. Centrul pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (CDC) a anunțat că 20% din pacienții care au necesitat spitalizare în Statele Unite, precum și 12% din cei internați la terapie intensivă, sunt din categoria de vârstă 20-44 ani.„Severe Outcomes Among Patients with Coronavirus Disease 2019 (COVID-19)”. cdc.gov Și la tineri, riscurile de a dezvolta condiții mai grave cresc pentru cei care au alte afecțiuni medicale sau sistem imunitar slăbit.

Câte cazuri asimptomatice există?

O parte din persoanele expuse la virusul SARS-CoV-2 până în prezent au fost infectate fără a prezenta simptome. Proporția lor este greu de stabilit, având în vedere că acestea sunt mai greu de identificat și încă nu se știe cu exactitate dacă și în ce fel pot transmite infecția mai departe.

CITEȘTE ȘI: Wild Wild Test. Unde suntem cu testarea pentru coronavirus?

Există, însă, un exemplu în acest sens. Într-o analiză„Estimating the asymptomatic proportion of coronavirus disease 2019 (COVID-19) cases on board the Diamond Princess cruise ship, Yokohama, Japan, 2020E”. eurosurveillance.org a cazurilor descoperite în februarie pe nava de croazieră Diamond Princess – una din rarele situații în care un grup mare de persoane expus la virus a fost testat în totalitate – autorii susțin că, deși numărul cazurilor asimptomatice a fost raportat ca fiind jumătate din totalul cazurilor confirmate pe navă, rata reală a acestora ar fi fost de 17,9%.Toate cazurile identificate pe navă au fost transportate la centre de boli infecțioase din Japonia, imediat după detectare. Deoarece nu există detalii specifice despre evoluția lor ulterioară, se presupune că unele din cele considerate asimptomatice au fost detectate la persoane în care virusul se afla în perioada de incubare, înainte de apariția primelor simptome.

UPDATE (10 iunie): Transmiterea asimptomatică a SARS-CoV-2 a revenit în atenția publică, după ce un director OMS a declarat că transmiterea virusului de către persoane asimptomatice se petrece ”foarte rar”, și că de fapt ar exista mai puțini pacienți asimptomatici decât se credea. Oficialul a revenit apoi asupra declarațiilor,„‘We don’t actually have that answer yet’: WHO clarifies comments on asymptomatic spread of Covid-19”, statnews.com adăugând că organizația estimează că 16% din totalul bolnavilor asimptomatici pot transmite virusul mai departe.

Un studiu publicat în Annals of Internal Medicine,„Prevalence of Asymptomatic SARS-CoV-2 Infection”, acpjournals.org efectuat prin agregarea datelor medicale publicate în alte studii între 19 aprilie și 26 mai, susține că între 40 și 45% dintre bolnavi rămân asimptomatici și pot transmite virusul mai departe. Cel mai cuprinzător studio agregat a fost unul efectuat în Islanda, în care un screening a peste 13,000 de persoane a arătat un procentaj de 43% de bolnavi asimptomatici, autorii notând că „unii dintre aceștia vor prezenta cu siguranță simptome” ulterioare momentului testării.

Ce ar trebui să faci dacă ai simptome?

La momentul actual, în România sunt impuse carantina și izolarea pentru persoanele care s-au întors din zone cu focar sau care au intrat în contact cu un caz suspect sau confirmat de COVID-19.

Dacă nu faci parte din aceste categorii, nu ar trebui să te sperii la apariția unor simptome ușoare – ar putea fi o simplă răceală sau un caz de gripă sezonieră. Pentru siguranță, mai ales dacă suferi și de alte afecțiuni, contactează medicul de familie sau distribuitorul de servicii medicale privat pentru o consultație prin telefon.

Cu toate acestea, chiar și dacă ți se indică în urma consultației că nu ai nevoie de îngrijiri medicale, fii precaut. Evită cât de mult poți ieșirile. Dacă acest lucru nu este posibil, utilizează o mască, păstrează distanța socială față de alte persoane când părăsești locuința și spală-te des pe mâini cu apă și săpun, pentru a-i proteja pe cei din jur.

CITEȘTE ȘI:Vine al doilea val? Și alte necunoscute ale coronavirusului

 


Urmărește Mindcraft Stories pe Facebook pentru a fi la curent cu cele mai noi studii, statistici, informații și analize privind criza noului coronavirus. Bonus: multe articole de calitate din zona științei și tehnologiei.



Text de

Ionuț Preda

Redactor cu câțiva ani de experiență în presa centrală. Este curios despre aplicarea tehnologiilor SF în lumea reală și evoluția ideilor de-a lungul istoriei.


Infografic de

Alec Pop

Art Director. Designer de ziare și reviste care și-a dorit să ajungă inginer de aviație, pasionat de știință, tehnologie și bucătar amator în timpul liber.

MEDIU|QUICK QUESTION

După ce au speriat Parisul, ploșnițele „au ajuns” și în Micul Paris. Dar chiar e o problemă?

De
Mai ții minte panica pe care presupusa invazie a ploșnițelor a semănat-o în 2023 printre parizieni? Aceeași situație pare să se repete acum în România. 
SĂNĂTATE|QUICK QUESTION

De ce nu e bine să ții post negru mai multe zile la rând?

De
De ceva vreme circulă un trend pe social media: tot mai multe persoane, publice sau nu, afirmă că țin post negru chiar și o săptămână, neîntrerupt. Cât de sănătos este să facă asta?
CULTURĂ|QUICK QUESTION

Cum îți dai seama dacă un tablou e fals?

De
Mai multe tablouri din colecția privată a familiei fostului premier Adrian Năstase au fost expuse la MNAR, într-o importantă expoziție dedicată pictorului Victor Brauner. Doar că există o problemă: acestea ar putea fi false.
CULTURĂ|QUICK QUESTION

Te gândești la Imperiul Roman? E și nu e o problemă

De
Un trend de pe TikTok reamintește că civilizația occidentală a fost și încă este obsedată de un trecut considerat glorios.