Cine sunt românii cei mai vulnerabili la COVID-19?19 min read

Unele dintre cele mai des întâlnite afecțiuni la români pot agrava boala provocată de coronavirus și duce chiar la deces. Iată cine sunt bolnavii cei mai vulnerabili în fața epidemiei. 

Predicțiile despre câți români se vor îmbolnăvi de COVID-19 sunt neclare. Până acum, cea mai apropiată de o sursă oficială este o postare pe FacebookBogdan Micu a folosit un model open source pentru a prezice evoluția COVID-19 în România. www.facebook.com a unui consilier guvernamental, care prevede că vârful epidemiei va începe pe 7-9 aprilie și va dura până la jumătatea lui mai, după care numărul bolnavilor va scădea sub 5.000. Am încercat să aflăm cine sunt românii cei mai vulnerabili în fața epidemiei, care riscă să dezvolte variante grave ale bolii sau să moară.

Ca să ne facem o idee despre cine sunt cei mai vulnerabili în fața epidemiei, am analizat evolutia acestei epidemii în țările afectate anterior României. Astfel, China, Statele Unite și Italia au publicat studii bazate pe datele preliminare centralizate la nivel național. Aceste studii iau în calcul vârsta pacienților, dar și dacă aceștia mai sufereau de alte afecțiuni (comorbidități) la momentul în care s-au infectat cu coronavirus, și arată cum aceste particularități au influențat evoluția și prognosticul bolii.

Ce știm de la alții

China

Datele dintr-un studiu național chinez„Comorbidity and its impact on 1590 patients with Covid-19 in China: A Nationwide Analysis”, ersjournals.com publicat în luna martie arată că la momentul internării în spitale, între 20% și 51% dintre pacienți au raportat cel puțin o comorbiditate. Cele mai comune au fost diabetul (10%-20%), hipertensiunea (10%-15%) și alte boli cardio și cerebro-cardiovasculare (7%-40%). 

Cele mai comune afecțiuniDintre cele 1590 de cazuri incluse în studiu, 399 (25,1%) au raportat cel puțin o comorbiditate. Prevalența comorbidităților a fost: hipertensiune (16,9%), alte boli cardiovasculare (53,7%), boli cerebrovasculare (1,9%), diabet (8,2%), hepatită B (1,8%), bronhopneumopatie obstructivă cronică – BPOC (1,5%), boli cronice ale rinichilor (1,3%), cancer (1,1%) și imunodeficiență (0,2%). prezente la pacienții care au suferit de manifestări grave ale bolii au fost diabetul, hipertensiunea, bolile respiratorii, bolile cardiace, sarcina, bolile renale și cancerul. Cazurile grave au apărut la pacienții la care s-a constatat prezența a cel puțin unei alte boli: 32,8% versus 10,3% la pacienții fără alte afecțiuni. Pacienții cu cel puțin o altă afecțiune au fost în medie mai în vârstă: 60,8 ani. 8,2% din pacienți au fost identificați cu cel puțin două comorbidități. Dintre aceștia, aproape 40% dintre ei au avut manifestări severe ale bolii. 

Italia

În Italia, vârsta medie a persoanelor care au decedat a fost de 78,5 ani, după cum arată un studiu„Characteristics of COVID-19 patients dying in Italy”, epicentro.iss.it coordonat de Grupul guvernamental de supraveghere al COVID-19, bazat pe date din luna martie. Dintre aceștia, 1,2% nu aveau nicio comorbiditate, 23,5% aveau una, 26,6% două și 48,6% cel puțin trei comorbidități.Cele mai comune comorbidități au fost cardiopatia ischemică (30,1%), fibrilația atrială (22%), atac cerebral (11,2%), hipertensiune (73,8%), diabet (33,9%), demență (11,9%), bronhopneumopatie obstructivă cronică – BPOC (13,7%), cancer activ în ultimii cinci ani (19,5%), boli cronice ale ficatului (3,7%), boli cronice ale rinichilor (20,2%). 

Statele Unite

În Statele Unite, un studiu preliminar„Preliminary Estimates of the Prevalence of Selected Underlying Health Conditions Among Patients with Coronavirus Disease 2019”, cdc.gov al Centrului pentru prevenirea și controlul bolilor (CDC) arată că la infectarea cu coronavirus, aproape o treime din cei care sufereau și de alte afecțiuni au avut nevoie de spitalizare (27.3%–29.8%), comparativ cu doar 7% dintre cei care nu sufereau și de alte afecțiuni. La fel și pentru pacienții care au avut nevoie de terapie intensivă: în jur de 14% dintre cei cu alte afecțiuni au ajuns în această situație, comparativ cu 2% dintre cei fără alte afecțiuni. 

În rândul pacienților incluși în studiu s-au înregistrat 184 de decese. Dintre acestea, 94%, adică 173, au survenit la cei care sufereau și de cel puțin o altă afecțiune. 

Vârsta înaintată este un factor agravant

După cum se observă din studiile americane, italiene și chinezești, bătrânii sunt în mod particular vulnerabili în fața coronavirusului. În China, doar 0,2% dintre persoanele infectate de sub 40 de ani și-au pierdut viața în urma bolii pulmonare cauzate de coronavirus, comparativ cu 8% dintre cei cu vârste între 70 și 79 de ani și 14,8% dintre persoanele de peste 80 de ani.

Conform Institutului Național de Statistică, la 1 ianuarie 2019, populaţia de 65 ani şi peste era în creştere, reprezentând 18,5% în totalul populaţiei rezidente (15,3 % la bărbaţi şi 21,6% la femei). 

Comorbiditățile agravează evoluția COVID-19

Pacienții care au comorbidități sunt mai predispuși la a avea nevoie de spitalizare sau terapie intensivă, în comparație cu pacienții fără alte afecțiuni. Acestea includ, dar nu se limitează la diabet, hipertensiune, bronhopneumopatie obstructivă cronică (BPOC), cardiopatie ischemică, boli cerebrovasculare, boli renale cronice și fumat.

Multe dintre aceste boli sunt comune în România. De altfel, persoanele care suferă de boli cronice dezvoltă adesea afecțiuni conexe. De exemplu, diabetul și bronhopneumopatia obstructivă cronică (BPOC) se asociază în mod frecvent cu hipertensiunea sau cardiopatia ischemică. Așadar, pacienții cu mai multe comorbidități sunt mai predispuși la o evoluție proastă, pentru că simptomele bolii se manifestă în forme mai grave decât la pacienții fără alte afecțiuni. 

Totodată, bolnavii cronici sunt expuși unui dublu risc: primul, prin afecțiunile care îi vulnerabilizează în fața coronavirusului, iar a doilea, prin faptul că mulți dintre ei depind de tratament care se poate administra doar în spitale, ceea ce îi pune în contact cu personalul medical care ar putea fi expus la infectare de la alți pacienți. În acest moment, aproape 700 de cadre medicale au fost infectate cu coronavirus. 

Iată care sunt afecțiunile care agravează boala pulmonară cauzată de coronavirus și care pot duce până la deces. Am încercat să folosim datele oficiale ca să ne apropiem de un număr cât mai realist al oamenilor care se află la risc, dar suprapunerea comorbidităților alături de subraportarea și subdiagnosticarea lor face acest demers imposibil. 

Boli cardiovasculare

Bolile cardiovasculare reprezintă, în continuare, principala problemă de sănătate în România. Acestea ar afecta 560.000 de oameni, adică aproape 5% din populația de peste 35 de ani. Conform specialiștilor, la nivel național, mortalitalitatea provocată de bolile cardiovasculare este de trei ori mai mare decât cea provocată de cancer – aproximativ 60% din totalul deceselor înregistrate la nivel naţional sunt provocate de boli cardiovasculare, faţă de 19% de cancer. De altfel, bolile cardiovasculare sunt principala cauză de mortalitatePotrivit „Cartei europene a sănătăţii cardiovasculare”. ms.ro în toată Europa, atât la femei, cât şi la bărbaţi. 

Hipertensiunea

În anul 2016 a fost derulat un studiuStudiul a fost publicat în 2017. Journals.lww.com O analiză a situație a fost publicată de Institutul Națioonal pentru Sănătate Publică. insp.gov.ro care a relevat o prevalență a hipertensiunii arteriale de 45,1% în rândul populaţiei adulte. Raportat la populația României, înseamnă că în 2016, circa 7,4 milioane de persoane aveau hipertensiune arterială – principalul factor de risc pentru bolile cardiovasculare, cele responsabile de cele mai multe decese atât global, cât și în țara noastră. Cu toate acestea, conform studiului doar 80,9% dintre adulţii hipertensivi știu că suferă de această boală. Aceasta înseamnă că aproximativ 1 din 5 români nu știe că are hipertensiune arterială și că numărul real de bolnavi este mai mare. 

Diabetul

O analizăPublicată cu ocazia Zilei Mondiale a Diabetului în 2018. insp.gov.ro a Federației Intenaționale pentru Diabet arată că în 2017, în România erau înregistrate 1.785.300 cazuri de diabet. Peste 70% dintre cazuri apar la persoane de peste 60 de ani, cu o pondere mai mare a diabetului la femei, cu aproximativ 17% mai multe cazuri decât la bărbați. Numărul cazurilor ar putea fi însă mult mai mare, pentru că se suspectează o subdiagnosticare în cadrul populației generale. 

HIV

La sfârșitul anului 2016, din cele circa 16.000 de persoane estimate a trăi cu HIV/SIDA în România, 14.349 (aproximativ 90%) erau înregistrate în Baza de date națională HIV/SIDA,Conform „Planului Național Strategic pentru supravegherea, controlul și prevenirea cazurilor de infecție cu HIV/SIDA în perioada 2019 – 2021”. ms.ro 12.196 erau în evidență medicală activă și circa 90% dintre acestea (10.942) primeau tratament (aproximativ 76%). Circa 10% din persoanele infectate HIV nu sunt conștiente de statusul lor de seropozitivitate și circa 24%, deși îl cunosc, accesează cu intermitențe serviciile de monitorizare și tratament HIV. 

Bronhopneumopatia obstructivă cronică (BPOC)

BPOC sau bronhopneumopatia obstructivă cronică afectează 8,3% din populația României cu vârsta peste 40 de aniPotrivit Studiului de prevalență a BPOC în România 2019, realizat de către Societatea Română de Pneumologie. Srp.ro. Expunerea la factori poluanţi, precum fum de tutun şi la alte particulele şi gaze toxice, poluante care pot fi inhalate, sunt principalii factori de risc pentru BPOC. Astfel, persoanele cu risc pentru BPOC au vârsta de peste 40 ani, sunt fumători sau foşti fumători, au fost expuse îndelungat la alte tipuri de fum: pulberi, poluare, noxe și manifestă/simptome specifice BPOC: tuse cronică, producţie cronică de spută, tusea matinală a „fumătorului”, senzaţie de lipsă de aer.

Și fumatul e un factor agravant

Cel mai recent studiu global privind tutunul la adulţiGlobal Adult Tobacco Survey (GATS), realizat în 2018. insp.gov.ro indică faptul că în România 5.63 de milioane de persoane sunt fumători. Consumul de tutun include nu numai fumatul, ci şi consumul de tutun fără fum sau utilizarea produselor cu tutun încălzit. Potrivit aceleiaşi surse, prevalenţa consumului de tutun în România în 2018 a fost de 30,7%. Asta înseamnă că aproape 1 din 3 români consumau tutun zilnic, peste 3 milioane de bărbaţi şi aproape 2 milioane de femei. Consumul mediu zilnic de ţigări era de 16,8, în timp ce 4 din 10 români fumau mai mult de 20 de ţigări pe zi.

Această listă nu este una exhaustivă. Alături de aceste afecțiuni mai există multe altele despre care nu cunoaștem felul în care interacționează cu COVID-19. Ce este clar, însă, e că persoanele de peste 65 de ani, precum și cele care suferă de boli cronice au un risc mai mare de a dezvolta forme agresive ale bolii pulmonare coronavirus care pot duce chiar la deces. Ele trebuie să respecte regulile de izolare socială și cele de igienă de bază pentru a-și minimiza șansele de infectare. 

Ai o întrebare legată de știință și tehnologie?
Trimite-o pe adresa redactie@mindcraftstories.ro și vom încerca să-ți răspundem în această rubrică. În fiecare joi, pe Mindcraft Stories.

Urmărește Mindcraft Stories pe Facebook pentru a fi la curent cu cele mai noi studii, statistici, informații și analize privind criza noului coronavirus. Bonus: multe articole de calitate din zona științei și tehnologiei.