După ce au speriat Parisul, ploșnițele „au ajuns” și în Micul Paris. Dar chiar e o problemă?19 min read

Mai ții minte panica pe care presupusa invazie a ploșnițelor a semănat-o în 2023 printre parizieni? Aceeași situație pare să se repete acum în România. 

Pe 25 martie 2024, toate cele 55 de instituții de învățământ din Sectorul 5 al Capitalei – grădinițe, școli și licee – au fost închise pentru dezinsecție împotriva ploșnițelor.// Detalii, aici: facebook.com // Decizia luată de Primăria de sector a venit după ce, la sfârșitul lunii februarie, părinții unor elevi de la școlile gimnaziale „I.C. Brătianu” și „Petrache Poenaru” din sectorul 5 au reclamat că în unitățile în care învață copiii lor ar exista ploşniţe. 

Deși după sesizările inițiale s-au făcut două rânduri de dezinsectie, ploșnițele au reapărut. S-au închis școlile, s-a făcut din nou dezinsecție. Dacă nici de data asta nu vor dispărea, soluția este dezinsecția făcută o dată la fiecare șapte-zece, potrivit firmelor care se ocupă cu așa ceva.// „Ghid complet pentru combaterea ploșnițelor de pat”, magazin.agrii.ro // 

Părțile implicate îndreaptă degetul unele spre altele. În timp ce elevii se plâng că au găsit insectele în dulapurile în care îşi ţin caietele şi cărţile la școală, reprezentanții primăriei spun că echipele de deratizare nu au găsit ploşniţe în incinta instituției de învățământ. În schimb, susțin că deratizarea şi dezinsecţia ar trebui începute de la blocurile din spatele școlilor, adică de unde locuiesc elevii, sugerând, totodată, că blocurile murdare sunt propice pentru înmulțirea ploșnițelor.// „VIDEO Criza şcolilor invadate de ploşniţe din Bucureşti. Părinţii îşi schimbă copiii de haine la uşă: Ne-am speriat! Dacă aduce acasă, ne umple”, observatornews.ro // 

Dar, dincolo de panica generală, chiar sunt periculoase ploșnițele și înțepăturile lor? 

Ilustrație: filo/Getty Images

Vietăți mici, producem spaime mari

S-a creat o întreagă țesătură de povești în jurul acestor insecte apărute cu vreo 40 de milioane de ani înaintea oamenilor.  

CITEȘTE ȘI: Ploșnița de pat, un musafir nedorit

Teama față de ele vine, în mare parte, pentru că s-a tot vehiculat că ciupesc noaptea, când omul doarme și este lipsit de apărare în fața micului vampir. În realitate, deși preferă să iasă la „vânat” noaptea, ploșnițele pot mușca în orice moment al zilei. 

Cert este că ploșnițele intră într-o categorie destul de largă a unor animale considerate parazitare, care au însoțit omul în călătoria sa din peșteri către orașe aglomerate de milioane de locuitori. 

Prin urmare, de-a lungul timpului, percepția negativă asupra acestor vietăți, inclusiv a ploșnițelor, a fost folosită în diferite contexte, pentru a alimenta atitudini discriminatorii și xenofobe față de oameni, în special săraci sau imigranți, prin asocierea lor cu ideea de murdărie și parazitism. În mod istoric, limbajul degradant care compară aceste persoane cu insectele sau vorbește despre ele folosind termeni peiorativi precum „paraziți” sau „invadatori” (exact ca atunci când spui că ai în casă o „invazie de gândaci”), a servit la dezumanizarea lor și la justificarea relelor tratamente.

În secolul al XX-lea, utilizarea de către naziști a Zyklon B, un insecticid destinat inițial uciderii păduchilor, pentru a omorî oameni în camerele de gazare, exemplifică unul dintre cele mai extreme cazuri de folosire a asocierilor cu insectele pentru a justifica genocidul.

Iar aceste asocieri n-au dispărut după ce omenirea a învățat că genul acesta de limbaj duce la tragedii. În 2023, în timpul unei dezbateri despre invazia de ploșnițe din Paris, prezentatorul TV Pascal Praud l-a întrebat pe un specialist// „Pascal Praud, a right-wing firebrand and host on French network CNews, has been accused of racism for asking if bed bugs are being spread by migrants”, euronews.com // în combaterea dăunătorilor dacă infestarea e legată de fenomenul în creștere al imigrației. „Aceștia (imigranții) sunt oameni care nu au aceleași condiții de igienă (cu francezii), care acum se află pe pământ francez. Ar putea fi legat de asta?”, a întrebat el. Evident, răspunsul specialistului invitat în studio a fost ferm: „Absolut, nu”. 

Și, cum arătam mai sus, nici reprezentanții primăriei sectorului 5 nu sunt departe de astfel de mentalități.

Greu de ucis

O să-ți dau o veste proastă. Ploșnița este o supraviețuitoare prin definiție. Supraviețuiește otrăvurilor, supraviețuiește căldurii și frigului extreme, supraviețuiește fără mâncare luni de zile. Și, da, supraviețuiește disprețului clasist, dar și ping-pongului de aluzii cu tentă politică. 

Așa cum declara luni, 25 martie, Alexandru Rafila, Ministrul Sănătății, ploșnița nu cunoaște granițe. „Eu nu cred că ploşniţele au aşa o informaţie până unde este sectorul 5 şi de unde începe, de exemplu, sectorul 4. În mod evident, este vorba de asigurarea condiţiilor igienice în şcoli”, a spus ministrul.// „Rafila, despre apariţia ploşniţelor în şcolile din Sectorul 5: În mod evident, este vorba de asigurarea condiţiilor igienice în şcoli / Eu nu cred că ploşniţele au aşa o informaţie până unde este sectorul 5”, news.ro //

Unul dintre cele mai răspândite mituri cu privire la apariția ploșnițelor este că doar locurile insalubre sunt infestate de ploșnițe. Nimic mai fals. În realitate, invazia ploșnițelor și curățenia generală au prea puțin de-a face una cu cealaltă. Dezordinea, însă, le oferă ploșnițelor loc de desfășurare. Cu cât ai mai puțină dezordine în casa ta, cu atât au ploșnițele mai puține locuri unde să se ascundă. 

Așadar, nu e cazul să-ți schimbi mobila și salteaua de pat, sau să-ți arunci hainele la gunoi. Dacă ploșnițele au depus ouă, cel mai probabil, vor supraviețui. Poți însă să-ți speli îmbrăcămintea la temperaturi ridicate și să chemi în ajutor o firmă de dezinsecție. Dar nu preventiv, ci doar dacă ai văzut cu ochii tăi o ploșniță acolo unde locuiești. 

Au alimentat rușii conspirația despre ploșnițele din Paris?

Ceea ce experimentează bucureștenii acum, au trăit din plin parizienii, cu un an înainte. Într-un moment în care Franța se pregătește să intre în lumina reflectoarelor prin găzduirea Jocurilor Olimpice de Vară din 2024, o nouă provocare începea să preocupe opinia publică și autoritățile în 2023: o (aparentă) creștere alarmantă a infestărilor cu ploșnițe. Surpriză, însă: ce a pornit ca o problemă de sănătate publică s-a transformat rapid într-un potențial caz de război informațional cu implicații internaționale.

Serviciile de informații din Franța au declanșat o investigație,// „Russia spread bedbug panic in France, intelligence services suspect”, telegraph.co.uk // după ce relatările despre aceste invazii au devenit tot mai frecvente, iar suspiciunile s-au îndreptat către Rusia. Conform postului de radio RMC, există indicii că entități legate de Rusia ar fi putut să răspândească știri false pe rețelele sociale, camuflate ca articole provenind de la publicații franceze de prestigiu, pentru a alimenta și mai mult frica și incertitudinea.

Situația a devenit și mai complicată după ce Agenția de Presă Franceză (AFP) a identificat o serie de articole falsificate. Un exemplu este o știre pretins emisă de ziarul regional La Montagne, care afirma că unele insecticide au devenit indisponibile din cauza sancțiunilor impuse chimicalelor rusești. O altă dezvăluire controversată a implicat un articol care susținea că răspândirea ploșnițelor a fost cauzată de refugiații ucraineni, adăugând un strat de tensiune politică unei situații deja sensibile. 

Ministerul francez al Afacerilor Externe a confirmat că până la 355 de publicații au fost vizate cu astfel de narative despre ploșnițe, sugerând o campanie coordonată de dezinformare. 

În replică, oficialii francezi au asigurat populația că nu există dovezi științifice care să sugereze vreo înmulțire necontrolată a ploșnițelor și că imaginile postate pe rețelele de socializare nu înseamnă neapărat un număr în creștere.// „France hits back at hysteria over bedbug ‘invasion’”, france24.com //

Invazie de ploșnițe sau de anxietăți personale?

Deși groaza colectivă recentă legată de ploșnițe a fost amplificată în mass-media și pe rețelele sociale, rata reală a infestărilor nu pare să susțină această panică. Situația în care o percepție falsă se rostogolește ca un bulgăre de zăpadă până ajunge să fie considerată reală nu este nici pe departe unică în istorie. Cazuri precum vânătoarea de „vrăjitoare” din Salemul Evului Mediu sau, mult mai recent, în România, apariția ambulanței negre// „Adevărul despre <<ambulanța neagră care răpește copii>>. Mitul răscolește România de aproape patru decenii, dar e răspândit în toată lumea”, libertatea.ro  // care răpește copiii în plină stradă sunt celebre.   

Fenomenul, cunoscut anterior sub numele de isterie de masă și acum ca boală psihogenică de masă, arată cât de puternic poate fi efectul așteptărilor asupra percepțiilor. Într-o eră post-pandemică, preocupările globale legate de igienă pot fi amplificate nejustificat de raportările media, ceea ce duce la un ciclu vicios: cu cât mai multă frică, cu atât mai multe articole alarmiste și tot așa, la nesfârșit. Declarația adjunctului primarului Parisului, care a fost citat spunând că „nimeni nu este în siguranță”// „‘No one is safe’: France vows action as bedbugs sweep Paris”, edition.cnn.com // și că ploșnițele de pat pot fi întâlnite oriunde, nu a făcut decât să intensifice această frică. 

În România există pe Facebook grupul „Ploșnițe de pat – pacostea cea de toate nopțile”,// Detalii, pe facebook.com // unde sute de persoane își povestesc experiențele cu ploșnițele și fac schimb de sfaturi despre cele mai bune soluții pentru a scăpa de ele. Totuși, pentru sfaturi avizate, mai bine intri pe site-ul Direcției de Sănătate Publică a Municipiului București (DSP-MB), care a publicat de curând o Informare privind combaterea ploșnițelor.// Detalii pe dspb.ro // 

Însă cel mai bun remediu pentru a scăpa de ploșnițe s-ar putea să nu aibă nicio legătură cu dezinsecțiile sau reducerea numărului de călătorii. Nu e o idee rea să iei măsuri de precauție, dar și mai bine e să nu mai crezi tot ce găsești scris pe internet, ci să abordezi orice informație bombastică mai calm și mai informat.