E Omicron sfârșitul pandemiei?34 min read
În ciuda unui număr de cazuri mai mare ca oricând, se simte un ciudat val de optimism. Deși încă letal pentru unii, Omicron e întâmpinat ca un ultim zvâc al pandemiei. Să fie oare așa?
La aproape doi ani de la începutul pandemiei, o nouă variantă a virusului SARS-CoV-2 decidea să se comporte foarte diferit față de cele anterioare. Apariția unei variante cu mai mult de 50 de mutații a fost primită mai întâi cu îngrijorare. Apoi, pe măsură ce datele începeau să curgă, felul în care a fost privit Omicron s-a schimbat.
Brusc, omenirea a avut de-a face cu un virus mult mai contagios, care poate ocoli răspunsul imun dat de vaccin sau infecțiile anterioare, dar care ducea la mai puține spitalizări și decese. La o privire asupra cazurilor înregistrate global, deși în perioada de vârf numărul lor a fost de patru-cinci ori mai mare ca în valurile din 2021, numărul deceselor, deși ridicat, nu a urmat un trend similar.
Explicațiile sunt multiple. Nu doar că, într-o populație deja imunizată, creșterea infecțiilor post-vaccinare și a reinfecțiilor micșorează procentul de cazuri grave, dar și Omicron în sine acționează diferit și preferă să infecteze căile respiratorii superioare, afectând mai rar plămânii.
Asta nu înseamnă că Omicron a fost „doar o gripă”, cum se sugerează. În SUA, de exemplu, și chiar la nivel global, numărul deceselor din valul al cincilea l-a depășit pe cel din valul anterior, „Deaths Due to Omicron Higher Than From Delta”, webmd.com și a fost la circa trei sferturi din valul trei, atunci când lumea nu avea acces la vaccin.
Procentul e mai mic, dar, fiind mult mai multe infecții, totalul deceselor rămâne la cote ridicate. Peste tot în lume, rata de fatalitate a cazurilor (CFR) a fost semnificativ mai mică în acest val (estimată la circa 0,2-0,4%, față de 1,5-4% în valurile anterioare), însă 0,2-0,4% din mult poate fi, adesea, aproape de 1,5-4% din puțin.
Pe măsură ce tot mai multă lume face boala, ideea de a se renunța la restricții începe să se mute dinspre zonele fringe ale societății spre mainstream. Tot mai multe țări încep să anunțe că anumite măsuri nu mai sunt obligatorii – de la „France Lifts COVID-19 Testing Requirement for Vaccinated British Travellers”, schengenvisainfo.com până la „Statewide mask mandates are starting to disappear, but should you wear one anyway?”, cnn.com și de la „Covid cases declining, Mumbai lifts night curfew; restaurants, theatres to operate at 50% capacity”, indianexpress.com până la „Austria Lifts COVID-19 Certificate Requirement for Access to Shops & Museums”, schengenvisainfo.com
Presiunea vine dinspre părinți care s-au săturat să-și țină copii acasă, de la angajatori care nu sunt foarte prietenoși cu programul flexibil al lucratului de acasă, de la oameni care au chef de vacanțe fără cheltuieli suplimentare pentru testări – iar politicienii se conformează și acționează cu ochii la sondajele de opinie. E o atmosferă de oarecare detașare, un fatalism tradus printr-un „toată lumea o să facă”, combinat cu un dezinteres tot mai mare pentru soarta celor nevaccinați, „că doar li s-au oferit toate oportunitățile să se protejeze de forme grave ale bolii”.
Cele „Coronavirus: WHO Says Half A Million People Killed Since Omicron, It’s Really Something”, ndtv.com înregistrate în lume de la descoperirea acestei variante, în decembrie, aproape că sunt ignorate, că doar sunt numai sub 10% din cele din perioada pre-Omicron. La fel și faptul că riscul de spitalizare, forme grave și deces rămâne „SARS-CoV-2 Infection and Hospitalization Among Adults Aged ≥18 Years, by Vaccination Status, Before and During SARS-CoV-2 B.1.1.529 (Omicron) Variant Predominance — Los Angeles County, California, November 7, 2021–January 8, 2022”, cdc.gov
Mai ușor, dar nu chiar ca o gripă
Pe măsură ce datele arătau un comportament diferit al Omicron, specialiștii au încercat să găsească o explicație. Printre multele mutații ale virusului, cu siguranță unele au determinat schimbarea de comportament. „Omicron variant of SARS-CoV-2 harbors a unique insertion mutation of putative viral or human genomic origin”, osf.io publicat în decembrie în format pre-print propunea ipoteza că Omicron a împrumutat o nucleotidă (notată ca Ins214EPE, pentru că e o inserție în codul genetic) de la un coronavirus uman care dă răceala obișnuită.
Juriul încă deliberează, însă, în februarie, un alt studiu, realizat de cercetători de la Cambridge și făcut disponibil de „Altered TMPRSS2 usage by SARS-CoV-2 Omicron impacts tropism and fusogenicity”, nature.com înainte de publicare, grație importanței, demonstra comportamentul diferit al bolii prin felul diferit în care Omicron infectează celulele în care enzima TMPRSS2 este mai abundentă. Acest lucru determină virusul să prefere celulele umane din nas și căile respiratorii superioare (cu mai puțin TMPRSS2) celor din plămâni, pe care nu e capabil să le infecteze la fel de ușor, ceea ce explică de ce pneumoniile sunt mai rare.
CITEȘTE ȘI: Coronavirus Science Report #109: Risc crescut de boli cardiovasculare pentru cei care au avut COVID-19
Alte cercetări s-au concentrat pe comportamentul virusului. S-a observat destul de repede că rata de reproducere a virusului e semnificativ mai ridicată decât la Delta, de peste trei ori, „Relative instantaneous reproduction number of Omicron SARS‐CoV‐2 variant with respect to the Delta variant in Denmark”, onlinelibrary.wiley.com Numărul de reproducere de bază (R0) „Is the omicron variant as contagious as measles?”, sfchronicle.com a se apropia de cel al vărsatului de vânt sau al pojarului, în jur de 10 sau chiar mai mult, față de 5-6 la Delta și 2-3 la virusul original. În cazul Omicron, boala se instalează mai repede, cu „Investigation of a SARS-CoV-2 B.1.1.529 (Omicron) Variant Cluster — Nebraska, November–December 2021”, cdc.gov dar pacientul ar putea „Active epidemiological investigation on SARS-CoV-2 infection caused by Omicron variant (Pango lineage B.1.1.529) in Japan: preliminary report on infectious period”, niid.go.jp trei-șase zile după diagnostic sau apariția simptomelor.
Eficacitatea vaccinurilor față de noua variantă a fost testată de numeroase studii și s-a observat destul de repede „Preliminary data indicate COVID-19 vaccines remain effective against severe disease and hospitalisation caused by the Omicron variant”, ema.europa.eu Protecția față de formele severe ale bolii și internare rămâne ridicată, „Effectiveness of a Third Dose of mRNA Vaccines Against COVID-19–Associated Emergency Department and Urgent Care Encounters and Hospitalizations Among Adults During Periods of Delta and Omicron Variant Predominance — VISION Network, 10 States, August 2021–January 2022”, cdc.gov
„Pfizer-BioNTech Start Studies of Omicron-Specific Vaccine”, time.com și Moderna au început să lucreze la o variantă a vaccinului creată pentru Omicron, dar „Boosting with Omicron-matched or historical mRNA vaccines increases neutralizing antibody responses and protection against B.1.1.529 infection in mice”, biorxiv.org; „mRNA-1273 or mRNA-Omicron boost in vaccinated macaques elicits comparable B cell expansion, neutralizing antibodies and protection against Omicron”, biorxiv.org nu arată prea mari diferențe față de administrarea unui booster cu vaccinul inițial. Și aici, juriul încă deliberează.
Mortalitatea în cazul Omicron a fost estimată a fi cu 91% mai scăzută decât în cazul Delta, „Clinical outcomes among patients infected with Omicron (B.1.1.529) SARS-CoV-2 variant in southern California”, medrxiv.org (PDF) Cifrele ulterioare n-au confirmat însă această analiză – mortalitatea scade semnificativ, dar nu atât de mult. Riscul de deces rămâne crescut pentru cei în vârstă. „RACGP – COVID-19 chart updated with Omicron risk of death, benefits of boosters”, racgp.org.au arată că persoanele de peste 60 de ani, nevaccinate, sunt cele mai vulnerabile. Se observă un risc crescut, dar nu atât de mult, și la persoanele vaccinate care nu și-au făcut booster-ul.
Cert este că, în momentul de față, există un val care se comportă total diferit față de cele anterioare. Mult mai multe infecții, posibilități mai reduse de a evita boala, dar un procent mai mic al deceselor, chiar dacă în cifre absolute numărul rămâne ridicat.
Psihologia umană e însă ciudată. Deja aveam o problemă cu faptul că oamenii „Why We Grow Numb To Staggering Statistics — And What We Can Do About It”, npr.org În plus, momentul în care se atingea un nou record de cazuri sau de decese, cifrele mai mici deveneau ignorabile. Și, cum Omicron e comparat mereu cu valurile anterioare, situația nu mai pare gravă. Chiar dacă numărul de decese rămâne, în mod evident, „Influenza (Seasonal)”, who.int
Va deveni COVID-19 o boală endemică?
Se vorbește din ce în ce mai mult despre faptul că am asistat la nașterea unei noi boli, de care nu vom mai scăpa vreodată. Era o situație prezisă încă de la începutul pandemiei de faptul că SARS-CoV-2 a scăpat de toate tentativele de a-l izola. Poate cu excepția Chinei, deși asta a însemnat practic decuplarea țării de la restul lumii – iar calitatea datelor furnizate de un stat totalitar e oricum scăzută.
Endemicitatea era așteptată și pentru că multă lume a prezis o evoluție asemănătoare gripei spaniole, cu valuri succesive care se vor atenua în timp. S-a speculat și că răceala dată de coronavirusurile umane „The history of the emergence and transmission of human coronaviruses”, ncbi.nlm.nih.gov ar putea fi rămășița unei boli asemănătoare COVID-19.
CITEȘTE ȘI: Cum se termină pandemiile?
Înseamnă deci că „va trebui să învățăm să trăim cu virusul”? E complicat. Până acum, SARS-CoV-2 a lovit omenirea cu mai multe arme (mutații semnificative) și, cel mai adesea, noile variante le-au înlocuit aproape în totalitate pe cele anterioare. Asta nu înseamnă endemic, pentru că, într-o boală endemică, virusul rămâne prezent în populație, cu eventuale răbufniri în anumite perioade – în cazul celor respiratorii, cu creșteri în sezonul rece.
Există un curent care confundă endemicitatea cu teoria că virusurile au tendința să se adapteze, pentru a supraviețui, crescându-și vitalitatea și scăzând patogenitatea. Cu alte cuvinte, o boală endemică se răspândește mai ușor, dar are o evoluție mai puțin gravă. Ambele teorii sunt greșite. Malaria, tuberculoza sau SIDA sunt boli endemice, în anumite părți ale lumii, dar rămân grave – doar am învățat să le tratăm mai bine. Nici teoria că virusurile evoluează ca să devină mai puțin periculoase nu e corectă, existând „The phylogenomics of evolving virus virulence”, nature.com Chiar și varianta Delta a actualului virus e un asemenea exemplu.
În momentul de față, nu e deloc clar dacă Omicron va rămâne permanent cu omenirea. Multe dintre variantele anterioare ale virusului aproape au dispărut, înlocuite de aceasta, dar deja apar subvariante, precum BA.2, care sunt chiar mai infecțioase (nu și mai patogene). BA.2, de exemplu, are o infecțiozitate de „Virological characteristics of SARS-CoV-2 BA.2 variant”, biorxiv.org ceea ce înseamnă măcal o prelungire a actualului val.
În plus, faptul că Omicron nu e urmașul direct al variantelor Alpha sau Delta, ci s-a separat mult mai devreme de acele linii, „Where did Omicron come from? Three key theories”, nature.com arată că nu e obligatoriu ca un eventual val șase al pandemiei să fie produs de un urmaș al acestei versiuni.
Nici nu e obligatoriu ca Omicron să evolueze spre o variantă și mai ușoară. Deja, în Marea Britanie e investigată „SARS-CoV-2 variants of public health interest: 11 February 2022”, gov.uk supranumită Deltacron – nu se știe însă ce proprietăți are. Varianta investigată de englezi e diferită de un alt Deltacron, anunțat în ianuarie, care s-a dovedit a fi doar „“Deltacron” is probably a lab mistake, not a new variant”, qz.com
Situația e complicată de un proces numit zoonoză inversă. La fel cum oamenii au căpătat, de la animale, coronavirusuri precum SARS, MERS și SARS-CoV-2, și animalele le iau de la oameni. Și nu doar cele infectate voit de cercetători, în laborator, pentru diverse teste. Actualul coronavirus a fost găsit în animale domestice, „Transmission of SARS-CoV-2 in Domestic Cats”, nejm.org animale sălbatice, precum „SARS-CoV-2 infection in free-ranging white-tailed deer”, nature.com și în ferme, precum „Mink, SARS-CoV-2, and the Human-Animal Interface”, frontiersin.org Mai toate grădinile zoologice au raportat infecții în gorile, râși, leoparzi, hiene etc. SARS-CoV-2 n-a fost depistat însă în reptile sau păsări, deși se știe că cele din urmă sunt susceptibile la infecțiile cu coronavirusuri.
Cu o plajă atât de largă de posibile gazde, e destul de greu de crezut că virusul va dispărea ușor. Mai grav, odată ajuns în animale el suferă mutații, din care cele mai potrivite respectivei specii devin dominante. Nu-ți trebuie prea multă imaginație pentru a realiza că poate „sări” din nou la om. De altfel, una dintre teoriile originii variantei Omicron este aceasta – „Some experts believe Omicron variant may have evolved in an animal host”, statnews.com Nici aceasta nu e însă confirmată.
Acum există vaccinuri și medicamente
Ideea că virusul devine „mai puțin virulent” vine și de la faptul că trăitul cu virusul presupune o adaptare a organismului uman la acesta. Infecțiile anterioare (și vaccinurile) dau o un anumit nivel de imunitate care, după cum s-a văzut deja, protejează de formele mai grave și deces. Pentru copii și tineri, expunerea repetată la virus va duce, în timp, la diminuarea simptomelor – deci o eventuală boală mai ușoară, dar prin adaptarea sistemului imunitar la virus, nu invers.
Pentru cei în vârstă, însă, trăitul cu virusul ar putea însemna boostere constante. Eventual cu „Moderna eyes combined Covid-19, flu booster by 2023”, pharmaceutical-technology.com La fel și pentru persoanele imunocompromise, unde „Next Year Some Immunocompromised People Can Get 4th Covid Shot, CDC Says”, nytimes.com Din același motiv, vaccinul ar putea să fie o cerință obligatorie pentru persoanele care au nevoie de un transplant. „Joint Statement about COVID-19 Vaccination in Organ Transplant Candidates and Recipients”, myast.org (PDF)
De altfel, Omicron și-a făcut apariția într-un moment în care omenirea e mai bine pregătită pentru a lupta cu virusul, dar nu blindată. Vaccinarea care a început în iarna lui 2021 a imunizat aproape 4,3 miliarde de oameni, adică 61,9% din populația lumii, „Coronavirus (COVID-19) Vaccinations”, ourworldindata.org Procentul este însă de doar 10% în țările sărace. Pe de altă parte, procentul celor care refuză vaccinare din motive ideologice, religioase sau pentru că au căzut victime ale dezinformării rămâne crescut și în țările cu acces liber la vaccin.
Au apărut medicamente care tratează COVID-19, precum molnupiravir și Paxlovid, însă și aici Omicron și-a făcut simțită prezența înainte ca acestea „Molnupiravir supplies dominate in times of Paxlovid scarcity”, pharmaceutical-technology.com alte tratamente, precum anticorpii monoclonali, au fost lovite de Omicron. Unele nu mai funcționează împotriva acestei variante, precum bamlanivimab și etesevimab (administrate împreună) sau „FDA Limits Use of Certain Monoclonal Antibodies to Treat COVID-19 Due to the Omicron Variant”, fda.gov dar sunt înlocuite de anticorpi noi, ca „FDA Authorizes New Monoclonal Antibody for Treatment of COVID-19 that Retains Activity Against Omicron Variant”, fda.gov
Și anumite comportamente umane se vor schimba. Purtarea măștii atunci când ai simptome, chiar și când nu ești răcit, a fost normalizată în lumea occidentală. Coronavirusul a arătat că, dacă se pun la dispoziție suficiente resurse,campaniile de vaccinare și testare în masă sunt posibile. Restricțiile vor dispărea, cel mai probabil, și e destul de puțin probabil că vor reveni, dacă nu apare o variată semnificativ mai periculoasă decât actuala.
Ar putea fi privită ca o victorie a protestatarilor antivaccin (deghizați în protestatari antirestricții). La urma urmei, apariția unei variante mai ușoare și care ocolește răspunsul imun dat de vaccinuri (și de infecțiile anterioare, dar asta e ignorat) a crescut semnificativ nivelul de zgomot în rândul grupărilor antivacciniste. La pachet, a crescut și apetitul pentru pseudo-tratamente alternative.
O altă interpretare este că persoanele care și-au sacrificat doi ani din viață pentru a-i proteja pe cei din jur „What will we ethically owe those who refuse the COVID-19 vaccine?”miamiherald.com
Până la urmă, ce urmează după Omicron?
Răspunsul e că nimeni nu știe. În România și în lume, numărul de cazuri e în scădere (dar încă mai ridicat decât la orice vârf anterior). Chiar dacă subvarianta BA.2 ar putea prelungi pandemia, e foarte posibil ca vara să fie una relativ liniștită. Sau, dimpotrivă, ca undeva, printr-o persoană imunocompromisă sau într-o fermă de nurci să fi apărut deja o variantă care să dea bătăi de cap omenirii până la finalul acestui an.
Într-o varianta optimistă, după o serie de zvâcuri tot mai puțin relevante, SARS-CoV-2 va dispărea, pur și simplu, iar omenirea va răsufla ușurată până în următorul moment în care natura îi va face cadou un virus nou nouț. În această situație, va probabil tot unul care provoacă boli respiratorii. După SARS, MERS, COVID-19, gripa aviară sau cea porcină, doar în acest secol, întrebarea e doar: „Când?” – și rămâne valabilă și în cazul în care COVID-19 nu dispare.
Varianta pesimistă este că va apărea o nouă variantă (încă mai sunt destul litere grecești disponibile) atât de virulentă și eventual capabilă să ocolească răspunsul imun încât să ducă, din nou, la restricții. Va trebui însă să fie semnificativ mai periculoasă chiar și decât Delta pentru a reveni la nivelul restricțiilor din 2020. Chiar și în cazul acesta, cercetătorii știu deja cum să adapteze un vaccin mult mai repede la noua variantă, iar existența unor tratamente va face situația mai gestionabilă. Desigur, se pot dezvolta scenarii din ce în ce mai sumbre, dar e puțin probabil că va fi perfect perfect negru, cum nici perfect alb n-o să fie.
Mai rămâne varianta în care „trăim cu virusul”, despre care am tot scris mai sus, dar și aici nu înseamnă că lucrurile se vor întoarce, 100%, la normal. Poate pentru persoanele sănătoase, până în 50-60 de ani, da –câteva petreceri și festivaluri „ca pe vremuri” vor șterge amintirea celor doi ani „pierduți” –, dar pentru cei bolnavi și în vârstă, va fi încă o amenințare constantă pe care vor trebui să învețe să o țină departe. Nu pentru toată lumea epoca post-COVID-19 va fi cu adevărat „post”.