Coronavirus Science Report #109: Risc crescut de boli cardiovasculare pentru cei care au avut COVID-19
Omicron infectează diferit celulele umane față de alte variante. Infecțiile anterioare protejează mai puțin față de această variantă.
Iată ce am aflat nou, în ultima săptămână, despre COVID-19 și virusul care cauzează această boală:
- Riscul de boli cardiovasculare crește cu peste 50% în următorul an de la infecția cu COVID-19. Persoanele care au avut boala ar trebui să fie atente la orice posibile simptome;
- Un studiu care urmează a fi publicat în Nature a observat că Omicron folosește un mecanism diferit de infectare a celulelor, ceea ce ar putea explica comportamentul aparte al acestei variate;
- Subvarianta BA.2 ar putea prelungi pandemia, avertizează specialiștii Organizației Mondiale a Sănătății;
- Infecțiile cu o variantă anterioară a virusului au o eficacitate de doar 56% în fața Omicron;
- Eficacitatea unei singure doze a vaccinului Johnson & Johnson împotriva formelor moderate și severe a bolii e de 52,9%;
- Măștile purtate în spații publice închise scad cu peste 50% riscul de îmbolnăvire.
Creștere semnificativă a riscului de boli cardiovasculare pentru supraviețuitorii COVID-19
Un studiu publicat în „Long-term cardiovascular outcomes of COVID-19”, nature.com analizează problemele cardiace pe care le crează o infecție cu COVID-19 pe termen lung. Studiul se bazează pe datele de sănătate ale veteranilor americani, cu 153.760 de persoane care au avut COVID-19 și două grupuri de control de 5.637.647 de persoane (grupul contemporan), respectiv 5.859.411 (grupul istoric).
După un an de la infecția cu COVID-19, persoanele care au avut boala au un risc de infarct mai mare cu 63%. Riscul de ritm cardiac neregulat crește cu 69%, cel de accident vascular cerebral cu 52% și cel de insuficiență cardiacă cu 72%. Creșterea riscului nu ține cont de profilul pacientului și apare inclusiv la persoanele care au avut o formă ușoară a bolii.
Recomandarea cercetătorilor este ca persoanele care au avut COVID-19 să-și supravegheze mai atent starea de sănătate pentru a observa din timp potențialele probleme cardiovasculare.
Omicron infectează diferit celulele umane
Un studiu încă needitat făcut disponibil de „Altered TMPRSS2 usage by SARS-CoV-2 Omicron impacts tropism and fusogenicity”, nature.com arată că Omicron apelează la un mecanism diferit de infectare a celulelor, ceea ce ar putea explica simptomele mai moderate date de această variantă a virusului.
Dacă variantele anterioare se legau la proteina ACE-2, ele foloseau și fuziunea intercelulară, mediată de o enzimă numită TMPRSS2 pentru infecție. În schimb, Omicron are o afinitate mai mare la ACE-2, dar nu folosește și enzima. Prin urmare, variantele anterioare (în special Delta, folosită de cercetători în studiu) preferă celulele în care pot folosi atât ACE-2, cât și fuziunea intercelulară mediată de infecție, precum celulele pulmonare, cele din căile respiratorii inferioare și intestine. În schimb, Omicron se leagă de celulele cu o abundență mai mare a proteinei ACE-2, precum celulele nazale, ceea ce explică patogenicitatea mai redusă.
Mecanismul ar explica și scăderea eficacității vaccinurilor (mai afectate fiind cele bazate pe adenoviruși, precum AstraZeneca), precum și de ce o serie de tratamente, ca anticorpii monoclonali, nu funcționează împotriva Omicron, în timp ce altele, ca remdesevir și molnupiravir își păstrează o eficiență similară cu cea a variantelor anterioare.
Subvarianta BA.2 a Omicron ar putea deveni dominantă
Deja variantă dominantă în țări ca Africa de Sud și Danemarca, subvarianta BA.2 este mai infecțioasă de BA.1 și va crește mai rapid și în restul țărilor, prelungind perioada în care numărul cazurilor rămâne ridicat, „Live Q&A on COVID-19 and Omicron sub-variant BA.2 with Dr Maria Van Kerkhove and Dr Abdi Mahamud”, youtube.com
Specialiștii OMS spun că nu există însă diferențe în modul în care evoluează boala. Pe de altă parte, tot ei spun că încă nu se știe dacă o infecție cu subvarianta BA.1 oferă protecție împotriva BA.2.
Ei avertizează că ridicarea restricțiilor ar putea prelungi pandemia, pentru că sunt încă destule țări în care Omicron n-a atins vârful. Mai mult, BA.2 are și dezavantajul că, spre deosebire de prima variantă, nu mai poate fi diagnosticat doar cu ajutorul testelor PCR-RT. Dacă în cazul Omicronului original, una dintre cele trei proteine evidențiate de test lipsea, un semn clar că e vorba de această variantă, BA-2 nu poate fi distinsă de variantele anterioare, precum Delta, motiv pentru care a fost numită „varianta ascunsă” (stealth).
Infecțiile cu alte variante vs. Omicron
Un studiu publicat în „Protection against the Omicron Variant from Previous SARS-CoV-2 Infection”, nejm.org arată că Omicron poate infecta într-o proporție mai mare persoanele care au avut COVID-19 provocat de o variantă anterioară a virusului SARS-CoV-2. Studiul, efectuat în Qatar, arată că așa numita „imunitate naturală” dată de trecerea prin boală are o eficiență de 90,2% împotriva variantei Alpha, 85,7% împotriva Beta, 92% împotriva Delta și doar 56% împotriva Omicron.
Totuși, pare a exista o protecție mai ridicată împotriva formelor grave și deceselor. Deși s-a raportat un număr limitat de cazuri în care reinfecția a dus la variante grave ale bolii, inclusiv în cazul Omicron, niciunul nu s-a încheiat cu deces.
Există o serie de limitări ale studiului, în principal numărul relativ mic de reinfecții pentru primele trei variante (2, 14 și 23, pentru Alpha, Beta și Delta, față de 412 în cazul Omicron) și faptul că populația Qatarului are un procent ridicat de persoane tinere.
Datele finale pentru vaccinul Johnson & Johnson
The New England Journal of Medicine „Final Analysis of Efficacy and Safety of Single-Dose Ad26.COV2.S”, nejm.org datele finale de eficacitate și siguranță pentru vaccinul produs de firma americană Johnson & Johnson.
Astfel, eficacitatea administrării unei singure doze a vaccinului împotriva formelor moderate și severe de COVID-19 a fost de 52,9%. În SUA, eficacitatea împotriva formelor severe a fost de 74,6% și de 82,8% împotriva deceselor.
Publicarea vine în momentul în care compania „Johnson & Johnson halts production of COVID-19 vaccine, report says”, cbsnews.com oprirea temporară a producției vaccinului, pentru a se concentra pe alte medicamente, motivând că are deja stocuri suficiente pentru a acoperi cererile.
Încă o dovadă că măștile sunt eficiente în interior
„Effectiveness of Face Mask or Respirator Use in Indoor Public Settings for Prevention of SARS-CoV-2 Infection — California, February–December 2021”, cdc.gov efectuat în California, arată că purtarea constantă a unei măști în interior, în locuri publice, scade riscul de infectare cu COVID-19 cu mai mult de 50%. Rezultatele au fost semnificativ mai bune pentru măștile de tip FFP-2 (83%), urmate de cele chirurgicale (65%) și din material textil (56%).
Studiul a fost făcut telefonic, pe un grup de 652 de participanți care au avut un test pozitiv după ce au avut ieșiri publice și nu au avut contact cu o persoană infectată sau suspectă de COVID-19, și pe un grup de control de 1.176 de persoane cu test negativ, în aceleași condiții. Persoanele au fost sunate la cel mult 48 de ore de la primirea rezultatelor, în perioada februarie-decembrie 2021.
EDIȚIA ANTERIOARĂ: Coronavirus Science Report #108: COVID-19 poate provoca simptome de tip Alzheimer
Coronavirus Science Report este o rubrică săptămânală, în care luăm un pic de distanță de zgomotul mediatic și încercăm să vedem mai clar informațiile cu adevărat esențiale.