Căprioară într-un oraș gol. Chris Tobin via Guliver/Getty Images

Impactul pandemiei asupra spațiilor verzi din orașe12 min read

De Valentina Nicolae 15.05.2020

Cât de mult s-a recuperat mediul înconjurător ca urmare a pauzei de interacțiune cu omul și cum putem integra natura mai mult în viețile noastre, pe viitor?

Cât n-am mai ieșit din casă decât cu adeverință, am văzut cu toții măcar un articol despre cum natura își revine sau o fotografie pe Facebook cu un parc năpădit de vegetație, sub care cineva comenta că arată ca o junglă. Dar, dincolo de vegetația luxuriantă care ne ia ochii – lucru oarecum normal în condițiile în care mulți dintre noi n-au mai fost aproape de un copac de săptămâni bune –, cât de mult își revine, de fapt, natura? 

Se reîntorc în orașe animalele sălbatice?

Unele dintre știrile care susțin acest lucru sunt de-a dreptul false, cum au fost cele despre delfinii care înotau prin canalele Veneției.Fake animal news abounds on social media as coronavirus upends life” nationalgeographic.com Altele, în care sunt surprinse căprioare, șacali, mistreți pe străzile goale ale orașelor,The urban wild: animals take to the streets amid lockdown – in pictures”, guardian.com au nevoie de clarificări și context. Pe de-o parte, unele animale care și-au făcut apariția în centrele urbane nu sunt priveliști atât de rare pe cât ne-ar plăcea să credem. Gândiți-vă la urșii de la noi care coboară în mod regulat la tomberoanele din Sinaia și Predeal, pentru că nu mai găsesc hrană în habitatele micșorate tot mai mult de oameni și fiindcă știu că turiștii îi hrănesc. În plus, e normal ca animalele să prindă curaj să cutreiere mai mult și să se aventureze dincolo de limitele normale, odată ce traficul s-a domolit și toate activitățile omenești au încetinit. 

Un lucru important, explică Florin Stoican, geolog și președinte al Asociației Parcul Natural Văcărești, este ca aceste animale să aibă de unde veni în orașe: În străinătate au fost filmați mistreți, cerbi și căprioare pe străzi, dar acestea sunt orașe care au spațiile verzi urbane conectate cu spațiile verzi din afara orașelor”. Bucureștiul, în schimb, este una dintre cele mai închise capitale din Europa. Celelalte orașe se dezvoltă pe ideea de a lăsa natura să intre în oraș și de a lăsa căi de comunicare pentru animale. Adică spațiile verzi urbane, care sunt antropizate, cum e Cișmigiul nostru, de exemplu, au legătură cu spații mai puțin amenajate, până la păduri care nu sunt deloc amenajate. Animalele au culoar liber să treacă. La noi, dacă vrea să ajungă un animal în Văcărești și nu e pasăre, trebuie să o ia pe stradă sau să ia autobuzul”, spune Stoican. Așa că, atâta vreme cât parcurile noastre sunt înconjurate de o mare de beton, nu o să vedem prea curând mistreți prin Cișmigiu.  

Schimbările sunt mai evidente în zona ariilor protejate și a parcurilor naționale, crede Stoican, unde fluxul turistic a scăzut spre zero. În zonele acestea, animalele au început să iasă la margine, pentru că nu se mai simt amenințate, și pot fi zărite mai ușor pe drumurile forestiere sau în apropierea caselor. 

Ce se ascunde sub vegetația sălbatică din parcuri?

Din păcate, nu mare lucru. Mai degrabă a coincis pandemia cu primăvara”, spune Florin Stoican, când natura revine la viață și explodează vegetația. Iar faptul că sunt oameni mai puțini prin parc te face să realizezi mai intens lucrurile astea, care se întâmplau și anul trecut, dar nu prea le băgai în seamă”. Sigur, pentru păsări, de exemplu, e cu atât mai bine cu cât o zonă e mai neîngrijită de oameni, dar pauza de activitate umană a fost prea mică pentru a produce schimbări dramatice. Durează ani pentru ca un ecosistem să își revină,Vor face oamenii un pact cu mediul?” dor.ro pentru că acesta presupune interacțiune între specii – iar ele nu apar toate odată, ci în ritmuri diferite, care depind de mulți factori. Dacă ne uităm la Văcărești, acum 30 de ani acolo a fost ras totul cu buldozerul, nu mai era nimic viu. Dar în 30 de ani natura a reușit să recucerească locul.„Ținând cont de evoluția zonei, care a fost puternic afectată de activitățile antropice, fauna Parcului Natural Văcărești se caracterizează în primul rând printr-o extraordinară capacitate de revenire, speciile existente recucerind zona în ultimii 20 ani, după încheierea lucrărilor la șantierul hidrotehnic. Remarcabil este faptul că sunt prezente specii din mai multe grupe (mamifere, păsări, reptile și amfibieni, pești, insecte), reprezentând, alături de speciile floristice, un ecosistem aflat în stare de echilibru natural, prin prezența tuturor treptelor piramidei trofice.” parculnaturalvacaresti.ro Acum cuibăresc și trăiesc 172 de specii diferite de păsări”, explică Stoican. Într-un an de zile, dacă oamenii părăsesc Bucureștiul, urmele civilizației vor fi greu de recunoscut.” 

În plus, unele parcuri au continuat să fie întreținute de autorități chiar și în perioada de izolare. În Herăstrău am văzut oameni lucrând, tăind iarba”, spune geologul. Plantau panseluțe și chiar m-am gândit că le plantează acum, când n-are cine să se bucure de ele.” 

Ce putem face mai bine în viitor

Florin Stoican se teme că, după ridicarea restricțiilor, ne vom grăbi să recuperăm pagubele economice, în loc să regândim modul de a relaționa cu natura. Dar trage speranță că foarte mulți oameni și, prin ei, și politicienii, o să realizeze că suntem parte a biosferei și nu o să mai trateze restul lumii vii ca pe o curte proprie în care facem ce dorim. E dovedit prin studii științifice că petrecerea timpului în natură e un beneficiu pentru sănătatea fizică și mentală.”Spending at least 120 minutes a week in nature is associated with good health and wellbeing”, nature.com În plus, potențialul de educație e uriaș. Mulți oameni se uită la natură ca la o sperietoare, că de acolo ne vin bolile, țânțarii, căpușele și alte lighioane. Dar dacă vrem să educăm oamenii despre natură, trebuie să-i ducem în natură. Un concept pus în practică de alte țări este aducerea ariilor protejate aproape de aglomerările urbane, în interiorul lor, ca să înțeleagă ce înseamnă conviețuirea cu natura, să se educe”, spune Stoican. 

Suntem încă departe de alte orașe ale lumii care au strategii de biodiversitate urbană și integrează restul vietăților în viața oamenilor, crede Florin Stoican, dar acum e un moment bun să începem să facem ceva diferit cu natura.



Text de

Valentina Nicolae

Reporter pe teme sociale la Școala9. A învățat meserie la Casa Jurnalistului. A publicat în Șapte Seri, VICE, Scena9, Men's Health, Krautreporter, Freie Presse.

CORONAVIRUS|SCIENCE REPORT

Coronavirus Science Report #49: Ce întrebări planează asupra vaccinului Astra Zeneca?

De Ionuț Preda 27/11/2020
Producătorii vaccinului de la Oxford susțin că acesta eficient, dar au avut o metodologie de testare confuză, pe care au și schimbat-o pe parcurs. Noi studii despre terapia cu plasmă arată că nu funcționează în cazurile grave.
CORONAVIRUS|Q&A

Pot anti-vacciniștii să amenințe imunitatea colectivă?

De Mihai Ghiduc 27/11/2020
Până la finalul anului, am putea avea trei vaccinuri. Ne vor ajuta ele să scăpăm de pandemie? Ovidiu Covaciu, fondatorul grupului „Vaccinuri și Vaccinare”, vorbește despre reacțiilor anti-vacciniștilor la ultimele evoluții în lupta împotriva COVID-19. 
CORONAVIRUS|SCIENCE REPORT

Coronavirus Science Report #47: Când am putea avea acces la vaccinul Pfizer?

De Ionuț Preda 14/11/2020
În cazul în care va fi aprobat, vaccinul BioNTech/Pfizer va fi distribuit echitabil pe teritoriul UE. Nu e de ajuns pentru Ungaria, care va testa pe cont propriu vaccinul propus de Rusia.
CORONAVIRUS|OVERVIEW

Cum se termină pandemiile?

De Andrada Fiscutean 10/11/2020
Vaccinul, izolarea sau norocul ne-ar putea ajuta, cel puțin parțial, să ieșim din pandemie.