BIODIVERSITATE

O imagine cu un șoim călător care urmărește un fluture, un vultur care se hrănește cu un urs negru și un pinguin care face surf se numără printre imaginile câștigătoare ale concursului Bird Photographer of the Year 2024. Concursul, aflat la cea de-a noua ediție, celebrează frumusețea păsărilor și subliniză totodată pericolele care le amenință. 

Te gândești la o drumeție pe munte? Ține cont că acolo ai putea găsi nu doar aer curat, ci și urși. E normal, e habitatul lor. Pregătește-te, fără panică, pentru o astfel de întâlnire. 

Ursul este un animal pașnic, omnivor. În mod normal, nu atacă omul, preferă să îl evite. Cazul fetei moarte după întâlnirea cu un urs pe Jepii Mici a resuscitat însă o vânătoare de vrăjitoare. Au devenit urșii mai agresivi sau contextul creat a fost folosit pentru a vâna trofee mai ușor?

Modificările din comportamentul de migrație al păsărilor arată felul în care natura se adaptează la schimbările climatice și cele cauzate de activitățile omului.

Cercetătorii din UE își îndreaptă atenția către cei mai importanți polenizatori din lume în încercarea de a inversa pierderea biodiversității și a ajuta producătorii de fructe.

O serie de întrebări despre cum se orientează animalele migratoare își găsesc răspunsul prin studiul moleculelor oculare și al domeniului cuantic.

Speciile de râs se confruntă cu diverse amenințări care le afectează supraviețuirea. Fragmentarea și degradarea habitatului, dar și schimbările climatice sunt principalele cauze. 

Un intrus minuscul, dar de temut, se insinuează în stupul albinelor și le face viața grea. Acarianul Varroa este dușmanul numărul unu al apicultorilor și al harnicelor albine.

Noile descoperiri științifice referitoare la insectele înaripate, ar putea ajuta la conservarea speciilor de animale – chiar dacă e prea târziu pentru celebra pasăre nezburătoare.

Prin monitorizarea oceanelor și studierea iazurilor, proiectele europene caută să protejeze o varietate de animale și plante.

Mlaștinile în care s-a acumulat un strat de turbă sunt mai eficiente în captarea dioxidului de carbon decât copacii. O echipă de cercetători restaurează acum acești plămâni din România.

Specialiștii români au făcut recensământul speciilor invazive din țară și au venit cu propuneri pentru ținerea lor sub control prin realizarea unui sistem național de supraveghere.  

Cel mai mare șarpe din România, balaurul dobrogean, este rar zărit de cercetători și pasionați. Temută de turiști, omorâtă de șoferi și de ciobani, specia este acum critic periclitată.

O trecere în revistă a speciilor de păsări pe care le poți vedea și auzi prin orașe.

Datele publice sunt neclare, dar un raport nonguvernamental încearcă să aducă lumină asupra ultimei perioade. Între presiunea vânătorilor de trofee și cea a Uniunii Europene, urșii par să fi primit un mic moment de respiro.

Diversitatea insectelor scade în zonele urbane ale țării pentru că avem prea puțin spațiu verde pe cap de locuitor.

România are, cel mai probabil, sute de mii de arbori bătrâni. Inițiativa Arborii Remarcabili din România pornită de ecologul Tibor Hartel a identificat peste 5.000. Însă, în absența unei legi care să-i protejeze, foarte mulți se pierd.

Parcul Național Natural Văcărești devine modelul-pilot pentru rețeaua națională a ariilor naturale urbane, zone verzi care să ridice standardul de viață al orășenilor.

Fie că vor să atragă un partener, să semnalizeze o situație periculoasă, să ceară ajutor sau să-și apere teritoriul, jumătate dintre speciile de păsări din lume comunică printr-un limbaj sonor distinct. Uneori, se întâmplă să fie atât de melodios, încât să inspire o simfonie celebră.  

O oază de liniște într-un București poluat și agitat, Lacul Morii e important nu doar pentru oameni, ci și pentru păsări, pești și șopârle. Biologii spun că amenajarea prea agresivă a locului ar putea deranja natura.

La începutul anului, 40 de dropii au fost văzute în Salonta – singura zonă din România unde încă mai trăiește această specie periclitată. Un record al ultimilor 15 ani de observare. 

După ce inundațiile au stricat aproape complet habitatul unor pești de pe râul Gilort, un nou proiect va construi pasaje de migrație pentru ei, dar și o întreagă infrastructură conexă care să le refacă mediul.

Vulcanii noroioși, focurile vii, trovanții, așezările rupestre sau urmele unei mări preistorice pot deveni cunoscute în toată lumea. Anul acesta, specialiștii UNESCO vor vizita zona, pentru a lua o decizie. 

Mona Petre este un graphic designer pasionat de botanică. În timpul liber, descoperă plantele comestibile din flora spontană și reconstituie rețete vechi de sute de ani. 

La marginea Mangaliei, sub un câmp acoperit de maldăre de gunoaie multicolore, se află o peșteră cu un ecosistem unic în lume. Cercetătorii au încununat recent un nou rege al peșterii: e mic, are multe picioare și își domină ecosistemul de câteva milioane de ani.

Munții Apuseni ascund un rac unic în lume. Un cercetător bănățean face eforturi să-l protejeze.

La Armeniș, Măgura Zimbrilor, este unul dintre proiectele de reintroducere în sălbăticie a unui animal care, pe vremuri, domina Carpații. De șase ani, WWF România încearcă, prin proiecte de tehnologie și de antreprenoriat social, să-i facă să se simtă din nou acasă.

Află cum să hrănești corect păsările din orașe și unde poți face birdwatching în mediul urban.

Cercetătoarea Oana Moldovan studiază cele mai mici forme de viață din peșteri — insecte, virusuri, bacterii — și descifrează poveștile lor despre trecut, prezent și viitor 

Societatea Ornitologică Română ne spune ce să facem dacă găsim un pui de pasăre.

Cât de mult s-a recuperat mediul înconjurător ca urmare a pauzei de interacțiune cu omul și cum putem integra natura mai mult în viețile noastre, pe viitor?