Soldați americani privesc de pe Arcul de Triumf celebrările din Paris legate de sfârșitul războiului. ww2db.com

Putem face paralele între Al Doilea Război Mondial și coronavirus?29 min read

De Ionuț Preda 11.05.2020, ultima actualizare: 15.07.2020

La 75 de ani de la Ziua Victoriei, omenirea caută din nou luminița de la capătul unei crize globale, iar liderii politici încearcă să se inspire din soluțiile care au clasat cel mai sângeros conflict din istorie.

În seara zilei de 8 mai 1945, la Berlin, (sau 9 mai, dacă te aflai la Moscova), reprezentanții Înaltului Comandament al Wermacht-ului semnau capitularea necondiționată a Germaniei în Al Doilea Război Mondial, încheind aproape șase ani de conflict devastator în Europa. Împlinirea a trei sferturi de secol de la Ziua Victoriei, așa cum este cunoscută, ar fi fost în mod normal marcată de evenimente comemorative, discursuri interminabile despre unitatea Europei sau parade fastuoase, după caz – dar toate au fost anulate de o nouă criză mondială, care nu face vreo diferență între fostele tabere din conflagrație.

De când criza coronavirusului a luat o turnură mai sumbră în Europa, liderii politici au început să vorbească aproape non-stop despre un „război” cu inamicul invizibil, câteodată chiar al „poporului” sau, în unele cazuri, despre „guverne de război”. Și nu vorbim doar de demagogi sau dictatori clasici sau de politicieni neexperimentați, ci de secretarul general al ONU, de cancelarul Germaniei sau de președintele Franței. Deși numărul de persoane care încă îl pot povesti pe viu este din ce în ce mai scăzut, al Doilea Război Mondial, pare să fie un reper în această criză altfel unică pentru mare parte din mapamond – așa că am încercat să aflăm dacă istoria ne poate oferi indicii despre perioada următoare.

Economia de pandemie vs economia de război

Comparațiile dintre pandemie și conflictul mondial se bazează, în principal, pe următoarea realitate: ambele au bulversat viața economică la nivel global. Viața de zi cu zi în zonele afectate s-a schimbat radical, industrii precum turismul sau serviciile au fost practic oprite și activitățile economice încă permise au fost concentrate pe industriile vitale. Deși încă suntem în plină criză medicală și nu avem o idee clară asupra impactelor economice pe termen lung, estimările”COVID-19 Crisis Poses Threat to Financial Stability”, imf.org  arată că ele vor fi mai dure decât cele care au urmat crizei financiare din 2008, considerată până recent cea mai grea recesiune de după război.

Însă, în linii mari, asemănările se opresc aici. Așa cum punctează economistul american William Janeway,„COVID-19 is Not World War II”, project-syndicate.org deși ambele crize au în comun oprirea aproape totală a economiei civile, această problemă a fost parțial mitigată în cazul conflictului prin trecerea la o economie de război. Mai precis, din perspectivă economică, problema statului nu era să supraviețuiască în absența unei părți semnificative a veniturilor și în condițiile unei circulații limitate a banilor, ci să prioritizeze obținerea, prelucrarea și alocarea resurselor către armată, aliați și necesitățile de consum civil. A fost creată astfel o mașinărie care angrena mare parte din societate într-un altfel de ciclu economic, dar care era relativ stabil, în condițiile războiului.

Lucrurile stau diferit în cazul crizei provocate de COVID-19. Oricât s-ar spune despre coronavirus că este un „inamic”„Coronavirus is a ‘common invisible enemy’ and coordinated efforts are needed, NATO’s chief says”, cnbc.org cu care omenirea se află în război, dinamica este fundamental diferită față de cea a unui conflict militar. De exemplu, chiar și dacă am reconverti industria către producția de măști, echipamente de protecție și ventilatoare, ele ajută doar la limitarea răspândirii și a efectelor SARS-CoV-2, fără să rezolve problema de bază. Față de industria de război, întâlnim și o specificitate a materiilor prime necesare, pe care guvernele, în afara stocurilor deja existente de pe propriile teritorii, nu le pot rechiziționa de pe plan extern prin forță, amenințări sau tratate, cum ar putea face în timpul unui conflict. Și, poate cel mai important, majoritatea forței de muncă nici nu poate fi redirecționată către „front”, în acest caz spitalele sau institutele de cercetare, cum nu pot nici majoritatea IMM-urilor să fie transformate în laboratoare de testare.

Asta nu înseamnă, nici pe departe, că omenirea o va duce mai rău în timpul sau după criza COVID-19 în comparație cu perioada conflagrației. Războiul și economia de război aduc cu sine mult mai multe probleme,„What role has economics played in war throughout history?”, weforum.com precum rate ridicate de îndatorare publică, necesitatea de reconstrucție a infrastructurii în zonele de luptă sau bilanțurile foarte ridicate de decese. Combinate cu o durată lungă a conflictelor, toate acestea pot duce la apariția unor crize umanitare severe. În schimb, încă există speranța ca actuala criză să se termine în viitorul apropiat, prin reducerea exponențială a cazurilor sau descoperirea unui vaccin, iar multe state au început deja procesul de redeschidere parțială a economiilor.

Conferința de la Bretton Woods, unmultimedia.org

Un nou Bretton Woods?

O dată ce Pacea de la Augsburg a pus capăt devastării provocate de Războiul de Treizeci de Ani în secolul al XVII-lea, a devenit o tradiție ca fiecare conflict pan-european și, ulterior, global să includă, la sfârșit, încercări ale învingătorilor de a rearanja polii de putere. De cele mai multe ori, asta s-a realizat prin tratate ce includeau schimbări de teritorii sau reglementări ale disputelor economice. Diferit în al Doilea Război Mondial a fost faptul că statele aliate (nu încă) învingătoare au discutat separat problema viitorului economic și financiar al lumii, într-o conferință organizată în Bretton Woods, New Hampshire,Mai multe detalii despre eveniment și semnificația lui pot fi găsite pe brettonwoodsproject.org  cu mai puțin de un an înainte de capitularea Germaniei Naziste.

Dacă sistemul monetarSistemul Bretton Woods prevedea ca ratele de schimb valutar ale statelor participante să aibă o marjă de fluctuație de 1% și să fie raportate la dolar, care la rândul său a fost raportat la aur agreat în cadrul conferinței a rezistat mai puțin de 30 de ani,Statele Unite au încetat raportarea dolarului la aur în 1971, ca parte a unor reforme economice promulgate de președintele Richard Nixon, anulând valabilitatea dolarului ca standard universal de schimb instituțiile care au fost agreate în cadrul conferinței – Fondul Monetar Internațional (FMI) și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BIRD) – dar și principiile liberalismului economic, promovat atunci ca principala cale de urmat pentru economia globală, încă rezistă și vor fi puse la încercare de criza coronavirusului. De exemplu, FMI și-a crescut recent capacitatea de finanțare de urgență„IMF’s chief raises emergency lending to $100 billion in response to coronavirus”, businessinsider.com la 100 de miliarde de dolari, anunțând că are cereri din partea a 102 state în acest sens, în timp ce România a început negocieri„Guvernul României negociază un împrumut de un miliard de euro de la Banca Mondială”, stirileprotv.ro cu BIRD la începutul lunii aprilie pentru un împrumut de un miliard de dolari pe 20 de ani, pentru a refinanța o parte din cheltuielile generate de coronavirus.

Chiar dacă au existat voci care cereau un nou sistem tip Bretton Woods și după criza din 2008,„Senior figures call for new Bretton Woods ahead of Bank/Fund meetings”, web.archive.org este greu de crezut că vreun acord de o asemenea amploare ar putea fi convenit, chiar și în cazul unei crize globale de durată. În primul rând, spre deosebire de război, criza COVID-19 probabil nu va avea învingători cu o poziție de negociere din care să își impună ideile, ci doar actori „mai puțini loviți”. De exemplu, dacă despre China se tot spune că va avea un avantaj pentru că a fost prima mare putere care și-a repornit economit, tot a suferit un impact major„China’s economy suffers historic slump due to Covid-19”, france24.com în urma măsurilor de carantină, își vede periclitate investițiile-record din Africa„Coronavirus ends China’s honeymoon in Africa”, politico.com și anticipează o reacție diplomatică negativă din cauza modului în care a gestionat răspândirea inițială a bolii. În al doilea rând, contextul economic global era destul de tensionat și înainte de criză: dacă războiul comercial dintre China și SUA părea să fi fost aplanat prin acordul semnat în februarie, coronavirusul pare să fi adus îndoieli „The Coronavirus Could Upend Trump’s China Trade Deal”, foreignpolicy.com în ambele tabere legate de viabilitatea implementării sale, Marea Britanie se pregătea de negocieri pentru Brexit cu Uniunea Europeană care ar fi fost dificile chiar și într-un context normal, iar un conflict între Rusia și Arabia Saudită chiar la începutul pandemiei„Why the OPEC-Russia Blowup Sparked All-Out Oil Price War”, washingtonpost.com  a dus la prăbușirea prețului petrolului.

Totuși, nu este exclus ca un nou mecanism sau instituție care să vină în ajutorul statelor afectate de criză să fie negociat la nivel global. În acest caz, va fi interesant de văzut poziția statelor din sfera iliberală, în condițiile în care Uniunea Sovietică, de exemplu, a trimis delegați la Bretton Woods, dar a refuzat orice formă de colaborare sub preceptele liberalismului economic. URSS a mai zis pas unui astfel de instrument economic pomenit destul de des în contextul actual: planul Marshall.

Planul Marshall, partea a doua

Cum instrumentele agreate la Bretton Woods nu au fost de ajuns pentru repornirea economică a Europei devastate de război, Statele Unite au lansat un plan masiv de finanțareDenumit după secretarul de stat de la acea vreme, George Marshall, marshallfoundation.org a programelor de recuperare economică din 16 state europene, investind echivalentul actual a 128 de miliarde de dolari între 1948 și 1951.

Ideea unui nou Plan Marshall nu a fost doar o teorie a analiștilor economici, ci a fost menționat direct chiar de către președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Printre alte ocazii, și într-un discurs rostit în fața Parlamentului European pe 16 aprilie, europa.eu Planul în sine ar viza următorul buget multianual al Uniunii Europene, pentru 2021-2027, despre care președintele CE propune să fie construit specific pe investiții post-coronavirus, pentru a asigura recuperarea pieței unice și a sectoarelor cele mai afectate de criză.

Poate că sună destul de nobil, dar experții se îndoiesc de viabilitatea acestuia. Economistul Benn SteilDirector al Departamentului de Economie Internațională al reputatului think-tank american Council on Foreign Relationsatras atenția„EU budget won’t be corona-era Marshall Plan”, politico.eu  asupra faptului că bugetul UE, în parametrii în care a fost negociat până în prezent, nu este destul de mare Steil notează că investițiile americane din planul Marshall au însumat 2,6% din producția economică a statelor beneficiare, în timp ce propunerea inițială de buget 2021-2027 a CE era pe la 1,11% din venitul național brut al blocului comunitar – un indice care include producția economică și alți factori – și nu a generat un consens în rândul statelor membre pentru a fi folosit ca instrument principal de gestionare a crizei. În plus, el este construit pe programe specifice care acoperă toate sectoarele majore ale economiei Uniunii. Este puțin probabil ca statele membre să ajungă la un consens privind realocări după necesitățile anumitor sectoare sau creșterea bugetului, în condițiile în care fiecare vor avea și cheltuieli majore cu repornirea economiei pe plan intern.

Muncitor german ajutând la reconstruirea Berlinului de Vest, în contextul Planului Marshall. US National Archives

Când crizele au și părți pozitive

Perioadele marcate de crize și urgențe aduc de la sine un ritm mult mai rapid al inovațiilor, în condițiile în care autoritățile sunt mult mai receptive decât în perioade normale la soluții care le-ar putea oferi un avantaj. A fost un principiu valabil în război și probabil va fi și pentru criza provocată de COVID-19, însă se va manifesta în mod diferit.

În privința celui de-al Doilea Război Mondial, putem împărți inovațiile care au avut un impact ulterior asupra stilului de viață în două categorii: cele care fuseseră deja descoperite, dar au fost popularizate de nevoie în timpul războiului, și cele care au fost create pentru uz militar și ulterior reconvertite pentru economia civilă.

Nu putem trece de primul caz fără să amintim de penicilină,„Discovery and Development of Penicillin”, acs.org care în doar trei ani a făcut saltul de la statutul de substanță potențial benefică, dar dificil de produs, la antibiotic care a salvat sute de mii de vieți. Pe scurt, după ce a fost descoperită de Alexander Fleming în 1928, penicilina a avut nevoie de 11 ani până să fie luată în considerare pentru teste clinice la Oxford. Pentru că nu exista destulă capacitate de producție și testare pe scară largă în Marea Britanie, cercetările au fost mutate în Statele Unite. Iar dacă în iunie 1942 existau destule doze doar pentru zece pacienți, peste doi ani, înainte de debarcarea în Normandia, erau deja pregătite 2,3 milioane. E o poveste care probabil se vrea a fi repetată în toate programele de cercetare curente care caută un medicament anti-COVID-19, uneori cu screeninguri care implică mii de substanțe,Precum în cazul unui studiu publicat luna trecută în Nature care a testat peste 10,000 de compuși și medicamente pentru a le identifica pe cele cu potențial  de a trata COVID-19, nature.com  poate multe la fel de trecute cu vederea în trecut ca penicilina.

Mai mult decât o mențiune merită și energia atomică, cea mai distructivă moștenire a războiului, dar și cea care este, în cea mai mare măsură, responsabilă pentru faptul că un alt conflict la scară atât de mare încă nu a avut loc. Dacă ar fi să vorbim despre ideile distructive care ar putea veni în urma crizei, comunitatea de intelligence din Statele Unite cercetează potențiala amenințare a folosirii coronavirusului pe post de armă biologică.„Officials probe the threat of a coronavirus bioweapon”, politico.com Teoretic, utilizarea acestora e interzisă și subiectul are dedicat un protocol propriu în cadrul Convențiilor de la Geneva,„The Biological Weapons Convention (BWC) At A Glance”, armscontrol.org dar să nu uităm că la fel de interzisă este și folosirea armelor chimice.„Syrian air force used deadly chemical weapons in 2017 attacks, global watchdog finds”, un.org

În a doua categorie „The Science and Technology of World War II”,  ncepdia.org intră, printre altele, cabinele presurizate ale avioanelor, primul model fiind bombardierul B-29 produs de Boeing. Dar și strămoșii calculatoarelor: Colossus Mark I și II, primele mașini de calcul electronice și programabile, folosite de britanici pentru descifrarea limbajelor de criptare ale mesajelor inamice, radarele sau sistemele de navigație aeriană prin radio. Dacă ar fi să le găsim un punct comun, ar fi faptul că au răspuns unor necesități, și de la asta ar trebui să plecăm când încercăm să dibuim potențialele inovații care vor ieși din criza coronavirusului.

În privința soluțiilor tehnologice gata să răspundă unor astfel de necesități, o analiză„Ten technologies to fight coronavirus”, europa.eu a Serviciului de Cercetare a Parlamentului European, publicată în aprilie, a identificat zece tehnologii care ar putea fi folosite în lupta împotriva COVID-19, și care au astfel potential de a fi dezvoltate într-un ritm accelerat. Unele din cele incluse nu sunt surprinzătoare, precum inteligența artificială, telemedicina sau printarea 3D, dar documentul menționează și blockchain-urileListe de date criptate în blocuri, folosite de obicei pe post de registru virtual securizat în tehnologiile de cryptocurrency , editarea genetică, în special prin tehnologia CRISPR, precum și nanotehnologia, printre altele

Altfel, în privința necesităților care nu sunt strict legate de partea medicinală a crizei, ne putem aștepta la mai multe povești de tipul Zoom, în care cererea pentru un tip de serviciu vital noilor condiții de muncă – în acest caz, conferințele online – explodează peste noapte. Fizic, livrările cu ajutorul roboților autonomi„Is this the tipping point for delivery by robot?”, zdnet.com ar putea fi o variantă mai sigură pentru potențialele viitoare perioade de izolare. Dacă mergem de partea mai distopică a baricadei echipamentele de termoviziune„COVID-19: Army IVAS Goggles Now Take Temperatures”, breakingdefense.com au fost deja modificate pentru a măsura temperatura corporală.

Nu știm dacă vreuna din aceste tehnologii va ajunge să aibă măcar o parte din impactul inovațiilor care au schimbat fața lumii după război. Ce știm clar sunt următoarele date: Al Doilea Război Mondial a durat aproape șase ani, iar majoritatea inovațiilor au fost gata doar către sfârșitul acestuia. Criza COVID-19 a luat amploare globală doar de vreo două luni, și pare să nu părăsească spațiul public prea curând. Rămâne de văzut dacă ritmul inovațiilor din timpul conflagrației va avea un ecou și în „războiul” cu inamicul invizibil.



Text de

Ionuț Preda

Redactor cu câțiva ani de experiență în presa centrală. Este curios despre aplicarea tehnologiilor SF în lumea reală și evoluția ideilor de-a lungul istoriei.

CORONAVIRUS|STUDII

Sindromul post-Covid: încercarea de după pandemie

De
Doctorii din Europa îi țin sub supraveghere pe pacienții infectați cu Covid-19 pentru a găsi tratamente pentru o afecțiune prelungită, care este deopotrivă istovitoare și enigmatică.
CULTURĂ|LONGREAD

Cyberpunk 2077: ascensiunea, căderea și renașterea

De
Cyberpunk 2077 a avut o traiectorie aparte în industria gaming-ului: de la poate cel mai așteptat joc din istorie, a ajuns una dintre cele mai mari dezamăgiri, iar acum revine în atenția publică din motive mult mai pozitive.
CORONAVIRUS|SCIENCE REPORT

Coronavirus Science Report #115: Honey, I’m back!

De
Pandemia n-a plecat nicăieri, s-a schimbat doar modul în care oamenii se raportează la virus și la boală.
CULTURĂ|LONGREAD

De 1 Aprilie, internetul și-a făcut autoportretul

De
Un experiment social organizat de Reddit și repetat după cinci ani poate spune foarte multe, de la care e cel mai în vogă stil artistic la evoluția dinamicilor dintre comunitățile online, și poate chiar anticipa viitorul politicii.