Dr. Pixel/Getty Images

Coronavirus Science Report #115: Honey, I’m back!18 min read

De Mihai Ghiduc 15.07.2022

Pandemia n-a plecat nicăieri, s-a schimbat doar modul în care oamenii se raportează la virus și la boală.

După o pauză de trei luni și jumătate, reluăm rubrica Coronavirus Science Report, odată cu creșterea numărului de cazuri de COVID–19 în România. Cele 4.000 de cazuri care se înregistrează zilnic sunt provocate de noi subvariante ale Omicron, singura versiune a coronavirusului care mai circulă în proporții semnificative la nivel global. 

CITEȘTE ȘI: Evoluția COVID-19 în România

Creșterea vine pe fondul eliminării măsurilor de control al răspândirii virusului, a impresiei că noile variante sunt mai puțin periculoase și se manifestă la nivelul întregului continent european. Și numărul persoanelor care se testează oficial (și nu doar acasă) a scăzut, așa că este greu de estimat nivelul actual al infectărilor.

  1. Numărul cazurilor de COVID-19 e în creștere în întreaga lume (cu 33% în ultimele două săptămâni). Noul val se datorează subvariantelor BA.4 și BA.5 ale Omicron;
  2. Vaccinarea anti-COVID-19 a salvat 20 de milioane de vieți și ar fi putut salva mai multe dacă s-ar fi atins nivelurile dorite de Organizația Mondială a Sănătății;
  3. Efectele COVID-ului de lungă durată pot să țină și 15 luni;
  4. Noi studii arată că ivermectina nu are niciun fel de efect în prevenirea sau tratarea  infecției cu SARS-CoV-2.

Situația la zi

După o lună în care autoritățile au renunțat la raportarea zilnică a cazurilor de COVID-19, realitatea le-a obligat să revină asupra deciziei. Asta pentru că în săptămâna 4-10 iulie s-au înregistrat aproape 15.000 de cazuri noi, ceea ce pare începutul valului al șaselea. Și în cazul deceselor se observă o ușoară creștere – 33 de cazuri, săptămâna trecută, un număr care n-a mai fost atins de la finalul lui mai.

Situația e în ton cu cea înregistrată la nivel european, unde numărul infectărilor se apropie de 500.000 pe zi.„Europe: the latest coronavirus counts, charts and maps”, reuters.com De vină sunt subvariantele Omicron BA.4 și BA.5, a căror dominație este pusă pe seama capacității acestora de a ocoli protecția dată de vaccin sau de o infecție anterioară, care scade în timp.  Creșterea nu se înregistrează doar în Europa, ci în întreaga lume. Într-o declarație de pe 12 iulie, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) observaStatement on the twelfth meeting of the International Health Regulations (2005) Emergency Committee regarding the coronavirus disease (COVID-19) pandemic”, who.int o creștere cu 30% a cazurilor, datorată variantelor BA.4, BA.5 și alți descendenți, dar și eliminării măsurilor de sănătate publică și distanțare socială. Pandemia nu s-a terminat, e concluzia specialiștilor.

În Europa, Centrul European pentru Prevenția și Controlul Bolilor (ECDC) avertiza încă de la mijlocul lunii iunie că posibilitatea apariției unui nou val e crescută.„Implications of the emergence and spread of the SARS-CoV-2 variants of concern BA.4 and BA.5 for the EU/EEA”,  ecdc.europa.eu Specialiștii spuneau însă atunci și că noile variante nu par a fi mai periculoase decât variantele BA.1 sau BA.2, vinovate de valul din primăvară. 

Trebuie spus că subvariantele Omicron pot cauza mai multe decese prin simplu fapt că infectează semnificativ mai multe persoane. Acest lucru a fost observat deja în unele state americane, precum Massachusetts„Omicron variant caused more excess deaths in Massachusetts than Delta”, yale.edu conform unui studiu realizat de cercetători de la Harvard și Yale și publicat în JAMA. De asemenea, un studiu realizat pe hamsteri, publicat la finalul lunii mai,„Virological characteristics of the novel SARS-CoV-2 Omicron variants including BA.2.12.1, BA.4 and BA.5”, .biorxiv.org observă o creștere a patogenității în cazul BA.4 și BA.5, ceea ce ar putea însemna că virusul ar putea fi mai periculos decât subvariantele Omicron din primăvară.

Între timp, o nouă subvariantă, BA.2.75 a fost depistată, mai întâi în India, apoi în alte zece țări,  inclusiv SUA, Marea Britanie sau Germania, care îngrijorează experții prin rapiditatea răspândirii. Supranumită Centaurus, varianta se răspândește în India mai repede decât BA.5 înaintea ei și pare a-și înlocui strămoșul BA.2 în alte țări. 

Aș mai adăuga faptul că că tentativa OMS de a da nume recognoscibile variantelor coronavirusului a eșuat, acum că toate versiunile aflate în circulație sunt subvariante și sub-subvariante ale Omicron.O listă a subvariantelor monitorizate poate fi găsită aici: who.int 

Cât de mult a ajutat vaccinul și mai are rost să-l fac?

Un studiu publicat în The Lancet Infectious Diseases„Global impact of the first year of COVID-19 vaccination: a mathematical modelling study”, thelancet.com estimează la circa 20 de milioane numărul vieților salvate cu ajutorul vaccinurilor anti-COVID-19. Studiul, realizat de cercetători de la Imperial College London, se bazează pe modele matematice aplicate pe 185 de țări și teritorii.

Dacă se ia în calcul numărul oficial al infecțiilor și deceselor, vaccinurile au prevenit 14,4 milioane de decese. Dacă se ține cont de decesele în exces, pentru a calcula adevăratele efecte ale pandemiei, numărul vieților salvate ajunge la 19,8 milioane. Aceeași analiză arată că, dacă nivelul vaccinării ar fi fost de 40% în fiecare țară, la finalul lui 2021, cum își propusese OMS, numărul vieților salvate ar fi putut crește cu 111%.

În contextul acesta și ținând cont de creșterea rapidă a numărului de cazuri noi, vine și recomandarea recentă a ECDC și a Agenției Europene a Medicamentelor (EMA)„ECDC and EMA update recommendations on additional booster doses of COVID-19 vaccines”, ecdc.europa.eu de a se face încă un rând de boostere persoanelor trecute de 60 de ani sau celor aflate în grupele de risc. 

Cum vaccinurile sunt făcute pentru variantele din 2020 ale virusului, multă lume se gândește să aștepte o variantă specială pentru Omicron, la care toți producătorii se laudă că lucrează. Totuși, din declarațiile Pfizer și BioNTech, este puțin probabil ca un vaccin modificat să apară pe piață înainte de octombrie, după ce a anunțat la finalul lunii iunie„Pfizer and BioNTech Announce Omicron-Adapted COVID-19 Vaccine Candidates Demonstrate High Immune Response Against Omicron”, pfizer.com că acesta s-a dovedit eficient  în studiile clinice. 

Noua variantă a vaccinului se bazează pe subvarianta BA.1, în timp ce Administrația Medicamentelor și Alimentelor din SUA ar prefera o variantă adaptată celor aflate acum în circulație, BA.4 și BA.5.„FDA recommends including omicron subvariants BA.4 and BA.5 in fall Covid boosters”, nbcnews.com Din comunicatul Pfizer se înțelege totuși că vaccinul modificat funcționează și împotriva acestor variante, deși cu o eficacitate mai scăzută.

Moderna lucrează„Moderna to advance two Omicron vaccine candidates against newer variants”, reuters.com în paralel la o variantă împotriva Omicron BA.1 și la una împotriva variantelor BA.4 și BA.5, dar acestea vor fi disponibile, cel mai probabil, tot din toamnă. În acest context, pentru persoanele în vârstă sau vulnerabile este mai înțelept să apeleze la un booster acum, când vine noul val, decât să aștepte câteva luni o variantă mai eficientă.

Păi și dacă COVID-ul e acum mai „lejer”?

O întrebare pe care și-o pun mulți este de ce să se mai ferească de COVID-19, dacă Omicron, cu subvariantele sale, dau forme mai lejere ale bolii. Pentru persoanele în vârstă sau cu comorbidități, trebuie reamintit că în prima parte a acestui an, când circula varianta „lejeră”, în România au murit aproape 7.000 de persoane de COVID-19. Iar acestea sunt cifrele oficiale, o estimare mai clară va putea fi făcută când vor apărea date despre mortalitatea în exces. Alte mii de persoane au fost internate în spitale și sute au ajuns la terapie intensivă.

Există și alte efecte ale bolii, chiar și la cei care-i supraviețuiesc. Conform unui studiu„Heart Inflammation found in 1 in 8 patients after hospitalisation with COVID-19”, gla.ac.uk efectuat de specialiști de la Universitatea din Glasgow, inflamații ale inimii, plămânilor și rinichilor au fost observate la pacienții care s-au vindecat de COVID-19, chiar și după un an. Unul din opt pacienți au dezvoltat miocardită. Studiul mai spune că severitatea acestor efecte secundare este corelată cu severitatea infecției cu virusul SARS-CoV-2.

Conform unul at studiu, realizat de medici de la spitalul american Northwestern pe pacienți cu COVID de lungă durată și publicat în Annals of Clinical and Translational Medicine,„Evolution of neurologic symptoms in non-hospitalized COVID-19 “long haulers””, onlinelibrary.wiley.com aceștia pot prezenta simptome neurologice, precum gândire încețoșată, dureri de cap, amețeli, vedere neclară, tinitus sau oboseală și la 15 luni după ce s-au vindecat de COVID-19, cu efecte semnificative asupra calității vieții.  

Noi studii arată că ivermectina nu e o soluție

În timp ce majoritatea lumii încearcă să uite de existența virusului și să-și vadă de vacanțe, grupările antivacciniste continuă neabătute campaniile de săpat la temelia încrederii publice în vaccin, măsuri de prevenție și, în esență, știință. Acuzații și pseudoinformații din ce în ce mai trase de păr apar pe rețelele sociale și site-urile specializate în fake news, de la a pune orice deces pe seama vaccinării anti-COVID-19 la promovarea asiduă a unor tratamente alternative nedemonstrate sau care nu funcționează.

Ivermectina este în continuare pe lista „medicamentelor-vedetă” promovate de aceste grupări, în ciuda faptului că noi studii îi demonstrează ineficiența. De exemplu, un studiu dublu orb publicat în The New England Journal of Medicine,„Effect of Early Treatment with Ivermectin among Patients with Covid-19”, nejm.org realizat în Brazilia, arată că ivermectina nu previne în niciun fel internarea în spital din cauza COVID-19. 

ACTIV-6, un alt studiu,„Ivermectin for Treatment of Mild-to-Moderate COVID-19 in the Outpatient Setting: A Decentralized, Placebo-controlled, Randomized, Platform Clinical Trial”, medrxiv.org care a cercetat efectele medicamentului antiparazitar asupra cazurilor ușoare și moderate de COVID-19, care respectă la rândul său cele mai înalte standarde pentru o astfel de cercetare (randomizare, control placebo, dublu orb) arată că medicamentul nu previne spitalizare și că efectul în scurtarea perioadei în care simptomele COVID-19 se manifestă este practic inexistent (sub 24 de ore). Singura veste bună (pentru cei care o folosesc, în ciuda ineficienței) ar fi că nu există vreun efect negativ în administrarea ivermectinei prin comparație cu un placebo. 

EDIȚIA ANTERIOARĂ: Coronavirus Science Report #114: Din val în val 



Text de

Mihai Ghiduc

Redactor-șef. A oscilat între print (Opinia studențească, Men's Health, Maxim, Marie Claire) și online (Vice, Glamour, Slow Forward) până l-a prins din urmă revoluția tehnologică.

CORONAVIRUS|STUDII

Sindromul post-Covid: încercarea de după pandemie

De
Doctorii din Europa îi țin sub supraveghere pe pacienții infectați cu Covid-19 pentru a găsi tratamente pentru o afecțiune prelungită, care este deopotrivă istovitoare și enigmatică.
ȘTIINȚĂ|SCIENCE REPORT

Games of Science, concursul care îi antrenează pe cercetătorii români pentru postări de Tik Tok

De
Au început înscrierile la ediția a doua a concursului Games of Science, un proiect dedicat cercetătorilor (și nu numai), în care participanții trebuie să capteze atenția publicului în doar 15 secunde.
CORONAVIRUS|SCIENCE REPORT

Coronavirus Science Report #114: Din val în val

De
Părerea generală este că pandemia s-a încheiat – cel puțin așa se comportă majoritatea. Cifrele arată însă creșteri în mai toată lumea, datorate variantei BA.2
CORONAVIRUS|SCIENCE REPORT

Coronavirus Science Report #113: Doi ani de pandemie

De
Din 9 martie, starea de alertă nu a mai fost prelungită, dar numărul de cazuri a rămas la câteva mii pe zi.