Doris/Guliver/Getty Images

Vine al doilea val? Și alte necunoscute ale coronavirusului35 min read

De Mihai Ghiduc 04.05.2020

Nu există un consens în rândul epidemiologilor dacă un al doilea val de COVID-19 este posibil sau nu. Asta și pentru că încă sunt multe lucruri pe care nu le știm despre SARS-CoV-2. 

Comparația dintre COVID-19 și gripa spaniolă, pandemia de acum un secol care a infectat o treime din populația lumii și a ucis câteva milioane de oameni, a fost făcută încă din februarie, când a devenit clar că boala provocată de nou descoperitul coronavirus a trecut granițele Chinei. Era cumva la îndemână, au trecut 100 de ani de atunci, În realitate, au trecut 102 ani, epidemia de gripă spaniolă a izbucnit în 1918, dar e o aproximare acceptabilă. așa că noul coronavirus venea aproape ca o aniversare macabră. Atunci, o treime din populația globului a luat virusul gripal, iar numărul victimelor a fost estimat a fi fost undeva între 20 și 50 de milioane de persoane. Și, mai important, al doilea val al gripei spaniole, cel din toamna anului 1918, a fost cel mai mortal.

Asemănări, dar mai ales deosebiri

E o comparație facilă, dar există câteva diferențe majore. În primul rând, în 1918 a circulat un virus gripal, de tip H1N1, iar virusurile gripale suferă mutații mai des, față de coronavirusuri, care sunt mai stabile. Acum am ști cum să tratăm gripa și complicațiile ei și, cel mai important, am putea produce un vaccin destul de rapid. S-a văzut în 2009, când a izbucnit pandemia de gripă porcină, provocată tot de un virus de tip H1N1, care a fost mult mai puțin dramatică decât gripa spaniolă, în condițiile unei populații de patru ori și ceva mai numeroasă.Atunci au fost confirmate 1,6 milioane de cazuri și 18.449 de decese, dar evident că nu s-au făcut testări masive, nici nu prea exista conceptul. Estimările numărului de infectați sunt de 700 de milioane și 1,4 miliarde, cu un număr de victime cuprins între 151.700 și 575.400. wikipedia.org

Apoi, în 1918 eram în plin război mondial, ceea ce însemna că resursele erau alocate luptelor, sistemele sanitare erau la pământ, iar mișcările de trupe și de populație accelerau răspândirea virusului peste tot în lume. Virusul a fost adus în Europa de trupele americane,În fapt, virusul a fost principala cauză a mortalității în rândul soldaților americani, nu războiul. ncbi.nlm.nih.gov iar varianta mai mortală a acestuia a urmat calea inversă, în toamnă. Și, probabil cel mai important lucru, nu fuseseră descoperite încă antibioticele și alte medicamente utilizate astăzi în tratarea simptomelor gripei,Paracetamolul fusese descoperit la finalul secolului al XIX-lea, dar n-a fost utilizat prea mult până în anii 1950, iar ibuprofenul a fost descoperit în 1963. ceea ce înseamnă că nu gripa ucidea, ci complicațiile ei, în special pneumonia. Practic, aspirina era cam singurul medicament modern folosit și atunci, dar în doze care azi sunt considerate nesigure. Există chiar teoria că otrăvirea cu aspirină a fost unul dintre motivele mortalității ridicate.Karen Starko a publicat un articol pe această temă în Clinical Infectious Diseases, în 2009. academic.oup.com

În 1918, pe perioada verii, pacienții erau scoși la soare și aer curat, pentru că acest lucru le ameliora simptomele. Fotografie din Boston, via US National Archives.

Există însă și două asemănări importante între cele două pandemii. În ciuda faptului că știm de existența coronavirusurilor încă din 1960 și că am trecut deja prin două epidemii, SARS, în 2002-03, și MERS, în 2012, actuala pandemie ne-a prins fără un tratament și fără să știm cum să producem un vaccin. Iar măsuri de distanțare socială s-au luat și atunci, și acum. La fel, discuțiile interminabile între adepții carantinei și cei care vor renunțarea la această măsură, din motive politice sau economice, s-au purtat și atunci și se poartă și acum, e drept că prin intermediul unor mijloace de comunicare care li s-ar părea SF celor de acum un secol.Povestea Ligii Anti-măști din San Francisco, când o parte din locuitori n-au vrut să respecte obligativitatea acesteia, este un astfel de exemplu. theguardian.com Crezi că acum n-ar fi posibilă o asemenea ligă? Proteste împotriva obligativității măștilor au avut loc recent la un magazin din Oklahoma. slate.com

Rămâne o necunoscută în această paralelă peste decenii: nu știm dacă va exista un al doilea val. Părerile sunt împărțite, deși înclină în direcția neplăcută pentru noi, poate și pentru că toată lumea a învățat că e mai bine să fii precaut. „Aşteptăm pentru octombrie-decembrie un al doilea val”, declara recent Nelu Tătaru, ministrul sănătății.Citat de.agerpres.ro La fel de inevitabil este considerat și de către Anthony Fauci,„Fauci says second wave of coronavirus is ‘inevitable’”, thehill.com epidemiologul care coordonează lupta împotriva coronavirusului în SUA, țara cea mai afectată de acesta. Iar o lucrare recentă,„COVID-19: The CIDRAP Viewpoint”, cidrap.umn.edu publicată de cercetători ai Universității din Minnesota, care compară pandemia de COVID-19 cu toate cele de gripă din trecut, spune că aceasta va dura doi ani și ia în calcul al doilea val, mai dur, în toamnă, printre cele trei scenarii ale evoluției acesteia.Celelalte două scenarii presupun valuri repetate, de mărimi asemănătoare cu primul, sau valuri mult mai mici, fără o evoluție predictibilă, așa numitul „slow burn”. De remarcat că nu există nici un scenariu în care pandemia se oprește acum.

Iată, mai jos, motivele pentru care toată lumea crede că pandemia va mai dura și necunoscutele care stau în calea estimării felului în care o va face. Asta în condițiile în care nu va apărea un tratament cu rezultate spectaculoase sau un vaccin, în acest an.

Marea majoritate a populației e susceptibilă la infecții

Numărul celor infectați de COVID-19 este de aproape 3,5 milioane.La 3 mai, conform Universității Johns Hopkins. coronavirus.jhu.edu Pare o cifră imensă, dar, în realitate, nu este nici măcar 0,05% din populația Pământului. E ca și cum s-ar fi infectat tot Uruguayul. Evident, asta nu înseamnă că restul de 99,95% nu au luat contact cu virusul, pentru că încă nu știm câte cazuri au fost ratate de statistici și, mai ales, câte persoane au fost asimptomatice sau au prezentat simptome ușoare. Un studiu„Covid-19: identifying and isolating asymptomatic people helped eliminate virus in Italian village”, bmj.com efectuat într-un sat italian, Vo, arată că 50%-75% dintre cei infectați ar putea fi asimptomatici, Un alt studiu, chinezesc„Covid-19: four fifths of cases are asymptomatic, China figures indicate”, bmj.com și nu foarte bine pus la punct, spune că 78% dintre infectați ar fi asimptomatici. Chiar și presupunând adevărată varianta aceasta – că unul din cinci cazuri are simptome –, procentul celor infectați ar fi de 0,25%, la nivel global. Cât populația Ecuadorului.

Desigur, virusul nu este răspândit uniform pe planetă. Există zone extrem de afectate, în special Europa și SUA, și există zone fără nici măcar un caz – e drept, majoritatea sunt insule.Cazuri speciale sunt dictaturile care n-au raportat cazuri, cum e Coreea de Nord și Turkmenistan, și state nerecunoscute, ca Osetia de Sud și Republica Sahrawi. Asta nu înseamnă că nu au. S-au încercat, deci, estimări locale ale numărului celor infectați, în general cu ajutorul unor testări făcute prin sondaj. Un controversat studiu germanÎn original, aici: land.nrw făcut în orașul Gangelt, spune că 14% dintre cetățeni aveau anticorpi, ceea ce arată că au fost infectați. Din studiu nu reiese câți dintre aceștia au prezentat simptome și nici dacă cei cu anticorpi sunt imuni. Și suedezii, care n-au apelat la măsuri de carantină, au estimat„Coronavirus cases might have peaked in Stockholm, new model says”, sverigesradio.se că o treime din locuitorii Stockholmului ar putea avea virusul la începutul lui mai. După care au retras modelul și au scăzut procentul la 26%. 

Însă cifrele de mai sus sunt contrazise de alte studii. Spre exemplu, studiul din Vo citat mai sus descoperise că sub 3% din populația testată era pozitivă la COVID-19. Și în cazul Islandei, o țară care, datorită numărului relativ mic de locuitori, și-a permis testări masive, au apărut știri că 50% dintre cei infectați sunt asimptomatici, dar a fost ratată informația că doar 0,6% dintre cei testați au fost depistați pozitivi.„Spread of SARS-CoV-2 in the Icelandic Population”, nejm.org

Oricare variantă am lua în calcul, mai e mult până la 60%, rata la care se estimează că s-ar instala imunitatea colectivă. Iar în cazul României, care n-a înregistrat transmisie comunitară decât în Suceava și la Țăndărei, cel mai probabil procentul e mic. Alexandru Rafila, președintele Societății Române de Microbiologie, spunea că am putea avea de 10 ori mai mulți infectați, dar asta duce procentul la doar Presupunând că avem 120.000 de infectați, conform libertatea.ro, la o populație de 19,4 milioane de locuitori, cât estima Institutul Național de Statistică în 2019. Alte estimări dau numărul de posibil infectați la 250.000.0,6% din populație.

CITEȘTE ȘI: E imunitatea colectivă o soluție?

Copiii și tinerii par feriți. Dar dacă este o iluzie?

E destul de evident că majoritatea celor cu forme grave de COVID-19 sunt mai în vârstă, iar copiii și tinerii, deși se pot infecta, au mai ales simptome ușoare sau sunt cazuri asimptomatice. Nu știm sigur nici dacă aceștia transmit sau nu boala mai departe. Acest lucru este important în contextul discuțiilor despre redeschiderea școlilor, în unele state, care ar putea deveni focare de infecție în cazul în care s-ar dovedi că și copiii dau virusul mai departe.

Un extrem de citat studiu francez,„Cluster of coronavirus disease 2019 (Covid-19) in the French Alps, 2020”, academic.oup.com în care un băiat de nouă ani infectat a interacționat cu peste 100 de persoane și nu a retransmis coronavirusul, a fost dat ca argument în favoarea redeschiderii școlilor. Pe de altă parte, o analiză a institutului berlinez Charité „An analysis of SARS-CoV-2 viral load by patient age”, charite.de nu a găsit vreo diferență între încărcătura virală la copii, față de adulți. Institutul nu recomandă redeschiderea școlilor și grădinițelor.

Ce știm sigur este că copiii sunt mai puțin afectați. Dar, deși e destul de evident că rata mortalității scade cu vârsta,Datele din SUA arătau, la 1 mai, doar 9 decese sub 15 ani, și 42 între 14 și 24 (data.cdc.gov), iar în România nu s-a înregistrat niciun deces sub 20 de ani, (cnscbt.ro) acest lucru nu înseamnă că persoanele tinere sunt ferite de pericol. Un studiu din China„Epidemiological Characteristics of 2143 Pediatric Patients With 2019 Coronavirus Disease in China”, aappublications.org arată că, dintre copiii și adolescenții cu COVID-19, 5,9% au suferit de forme severe ale bolii (dar doar unul a murit). În Franța și Marea Britanie, internarea unor copii cu simptome similare sindromului Kawasaki, o boală autoimună rară declanșată de infecții virale, în contextul în care majoritatea acestora au fost testați pozitiv pentru COVID-19,„Noua boală inflamatorie care afectează copii din mai multe țări europene: Ministrul francez al Sănătății vorbește de «îngrijorare» și «vigilență»”, hotnews.ro a ridicat noi îngrijorări în ceea ce privește siguranța copiilor în eventualitatea redeschiderii școlilor.

Cât privește posibilitatea de a da virusul mai departe, cel mai probabil aceștia nu pot fi eliminați din calcule atunci când discutăm despre transmisibilitatea virusului.

Nu știm dacă virusul va fi mai puțin agresiv la vară

Unul dintre pariurile celor care au mizat pe măsurile de distanțare socială a fost că vara va încetini semnificativ rata de răspândire a virusului, deși Organizația Mondială a Sănătății spune că nu există dovezi în acest sens. La urma urmei, majoritatea infecțiilor respiratorii se comportă astfel, din motive complexe, de la faptul că virusurile nu se împacă bine cu căldura, la acela că oamenii tind să petreacă mai puțin timp în spații închise și mai mult în aer liber. În 1918, s-a întâmplat așa, boala a fost mai puțin letală vara,„Coronavirus and the Sun: a Lesson from the 1918 Influenza Pandemic”, medium.com dar s-a reîntors în toamnă, cu forță înzecită (din cauza mutațiilor). Acesta este scenariul de care se teme majoritatea celor care iau în calcul posibilitatea unui al doilea val, inclusiv NATO.Conform unui raport făcut public recent de Der Spiegel. spiegel.de

Adevărul este că nu știm cum va evolua SARS-CoV-2 peste vară. Singapore a înregistrat temperaturi de peste 30 de grade în această perioadă, dar tot are peste 15.000 de cazuri. E drept, e vorba de muncitori imigranți care locuiesc în dormitoare comune,„Coronavirus: Singapore’s Covid-19 cases to rise as not all migrant workers are being tested”, scmp.com un mediu propice răspândirii virusului. Africa, un alt continent la care ne uităm când vorbim de căldură, raportează surprinzător de puține cazuri, un pic peste 42.000 la 3 mai,„Coronavirus in Africa: 42,769 cases; 1,759 deaths; 14,129 recoveries”, africanews.com însă aici virusul a ajuns mai târziu, din cauză că a circulat mai ales pe rutele principale de transport aerian. Plus că mare parte a Africii are avantajul unei distanțări sociale naturale, densitatea populației fiind redusă. E drept, există și acolo mari aglomerări urbane, dar încă nu putem trage o concluzie din evoluția de până acum. 

O concluzie poate fi trasă însă din experiența MERS, un alt coronavirus care a provocat epidemii, care a apărut în Arabia Saudită, o țară majoritar deșertică. Și în cazul COVID-19, țara arabă a raportat până acum peste 16.000 de cazuri, în condițiile unor temperaturi de peste 32°C. Cert e dispariția virusului peste vară nu mai e luată în calcul de nimeni, mai ales că autoritățile ne transmit, pe diverse voci, să nu ne facem prea multe planuri de vacanță.„Ursula von der Leyen: Vă recomand să nu vă faceți planuri pentru vacanța de vară”, digi24.ro

Nu avem habar cât ține imunitatea

O altă necunoscută care influențează predicțiile despre evoluția COVID-19 este legată de cât durează imunitatea obținută de pacienții care au trecut prin boală. Până în momentul de față, n-a fost raportat vreun caz de reinfecție, deși am tremurat puțin când, în Coreea de Sud, unii au ieșit din nou pozitiv după ce fuseseră declarați vindecați. S-a dovedit că au fost niște erori de testare.„Tests in recovered patients found false positives, not reinfections, experts say”, koreaherald.com

CITEȘTE ȘI: Cum a aplatizat Coreea de Sud curba coronavirusului cu ajutorul tehnologiei

Putem să ne uităm la alte coronavirusuri care infectează oameni. Pe lângă cele care au provocat epidemiile de SARS și MERS, mai există câteva endemice care dau răceli obișnuite.Deși se presupune că la prima lor apariție ar fi putut fi la fel de virulente ca noile achiziții provenite din lumea animală. Sunt patru asemenea coronavirusuri, care răspund la mai puțin popularele nume HKU1, 229E, NL63 și OC43. Un studiu făcut de specialiști de la Universitatea Columbia„Direct observation of repeated infections with endemic coronaviruses”, columbia.edu a concluzionat că „reinfecțiile cu același coronavirus endemic nu sunt atipice într-un interval de timp mai scurt de un an” și că reacția organismului la ele nu prea are legătură cu imunitatea dobândită. Vestea asta nu sună prea bine, nu? Pe de altă parte, în cazul SARS avem studiiDuration of Antibody Responses after Severe Acute Respiratory Syndrome”, ncbi.nlm.nih.gov care arată că imunitatea rezistă, în medie, doi ani și că persoanele care au avut boala se pot reinfecta după trei sau mai mulți ani. 

Concluzia ar fi că este puțin probabil să se obțină o imunitate pe viață, dar că, cel puțin pe termen scurt, ea există. Primii pacienți reinfectați care vor apărea ne vor arăta cât de scurtă este această perioadă. 

Virusul e relativ stabil, dar mutațiile rămân posibile

Coronavirusurile sunt cele mai mari virusuri cunoscute bazate pe ARN, ceea ce face ca rata mutațiilor acestora să fie relativ scăzută.„Viral Mutation Rates”, jvi.asm.org Până în momentul de față, nu există mai multe variante ale SARS-CoV-2 din punctul de vedere al modului în care interacționează cu corpul uman. Mutațiile despre care se discută sunt minore și sunt importante pentru urmărirea modului în care a evoluat virusul,Găsești o hartă aici: gisaid.org dar nu l-au făcut mai periculos. 

Evoluția lentă a virusului e și o veste bună, dar și una proastă. Bună, pentru că e destul de puțin probabil să dezvolte o formă mai mortală, proastă pentru că, în general, virusurile au tendința să evolueze în timp spre forme mai puțin virulente„Evolution from a virus’s view”, evolution.berkeley.edu și au, astfel, șanse mai mari să se reproducă decât dacă își ucid gazdele sau obligă autoritățile să ia măsuri precum cele actuale. De altfel, și SARS-Cov-2 poate fi privit ca o variantă mai puțin virulentă a coronavirusului care provoca SARS, deși, în realitate, doar au avut un strămoș comun.

 Nu am aflat cine este pacientul-zero și de unde provine virusul

Evoluția lentă a virusului face destul de importantă găsirea pacientului-zero, persoana de la care a pornit întreaga pandemie, și a sursei primare a virusului. Doar că acest lucru se află uneori și la ani de zile după apariția unei boli și probabil așa va fi și acum. Se presupune, ca și la SARS și MERS, că virusul a sărit de la un animal la om.De la zibete, la SARS, și de la dromader, la MERS.

În cazul SARS, epidemia din 2002-03, s-a aflat că pacientul care a pornit epidemia a fost un medic„How Zhang Dejiang helped create Hong Kong’s fatal SARS epidemic”, qz.com care s-a cazat la un hotel din Hong Kong, de la care s-au infectat alți clienți. Însă contactul cu animalul de la care virusul a sărit la om s-a făcut mai devreme, cel mai probabil în provincia Guangdong, unde vreun pacient al doctorului l-a căpătat din sălbăticie, deci nu știm, de fapt, adevăratul pacient-zero. Mai trebuie ținut cont și de faptul că individualizarea unei singure persoane ca sursă primară a unei pandemii e considerată neetică de epidemiologi. 

În cazul SARS-CoV-2, mai există și mult circulata teorie a laboratorului din Wuhan din care ar fi putut proveni virusul, însă până acum au apărut doar acuzații, nu și dovezi în acest sens. Există o asemănare de 96% cu genele unui virus studiat în acel laborator, RaTG13, însă deși patru procente nu pare mult, este vorba de diferențe genetice majore, care se obțin în decenii. Cel mai probabil, cele două virusuri au un strămoș comun.„Fact check: Was the new coronavirus accidentally released from a Wuhan lab? It’s doubtful.”, seattletimes.com

Identificarea sursei primare nu are neapărat importanță în stăpânirea unui potențial al doilea val. Dar, dacă e vorba de un animal, poate ajuta epidemiologii să împiedice o reinfectare care să pornească de la aceeași sursă, acum sau pe viitor. 

Cu sau fără al doilea val, pandemia continuă

Posibilitatea unui al doilea val ține mai degrabă de felul în care va fi gestionată ieșirea din carantină. Felul în care oamenii vor înțelege să respecte măsurile de protecție atunci când vor putea circula din nou liber va determina evoluția pandemiei. În mod oarecum contraintuitiv, dacă peste vară virusul va fi mai puțin prezent, există riscul real ca un al doilea val să surprindă în toamnă. Însă, spre deosebire de 1918, nu suntem în război și, mai ales, am învățat în această primăvară cum să reacționăm. Autoritățile vor avea echipamente de protecție, ventilatoare și paturi pregătite, poate și o schemă de tratament mai bună decât cea actuală. Și, oarecum ironic, destul personal medical care s-a imunizat în această primăvară.



Text de

Mihai Ghiduc

Redactor-șef. A oscilat între print (Opinia studențească, Men's Health, Maxim, Marie Claire) și online (Vice, Glamour, Slow Forward) până l-a prins din urmă revoluția tehnologică.


Infografic de

Alec Pop

Art Director. Designer de ziare și reviste care și-a dorit să ajungă inginer de aviație, pasionat de știință, tehnologie și bucătar amator în timpul liber.

CORONAVIRUS|SCIENCE REPORT

Coronavirus Science Report #33: fostele răceli ne-ar putea ajuta în lupta cu COVID-19

De Mihai Ghiduc 08/08/2020
Cercetătorii confirmă încă o dată că asimptomatici sunt la fel de infecțioși ca bolnavii, celulele T obținute în urma răcelilor obișnuite ar putea ajuta sistemul imun, problemele supraviețuitorilor sunt și de natură psihică
CORONAVIRUS|SCIENCE REPORT

Coronavirus Science Report #32: COVID-19 ar putea provoca probleme cardiace

De Ionuț Preda 31/07/2020
COVID-19 ar putea lăsa în urmă sechele la nivelul inimii, UE verifică dexametazona, două vaccinuri intră în ultima fază a testărilor și aflăm noi teorii (încă neverificate) despre infecțiozitatea virusului.
CORONAVIRUS|SCIENCE REPORT

Coronavirus Science Report #31: cum s-a răspândit COVID-19 în România

De Mihai Ghiduc 24/07/2020
Italia a fost sursa principală de bolnavi pentru România, redeschiderea școlilor e pusă sub semnul întrebării, inteferon beta are efecte benefice, iar clorochina nu previne boala.
CORONAVIRUS|TIPPING POINT

Poți să faci COVID-19 de două ori?

De Mihai Ghiduc 20/07/2020
În timp ce specialiștii încă nu au stabilit cât timp ține imunitatea la COVID-19, apar tot mai multe cazuri de posibile reinfectări