Connor Danylenko/pexels.com

Zvonuri și fake-news. Și dezinformarea e pandemică.22 min read

De Mihai Ghiduc 22.03.2020

În vremuri de criză, apar miturile. Unele sunt inocente, unele periculoase, altele interesante. Iar fake-news-urile sunt promovate de grupări politice sau chiar de unele state.

Coronavirusul n-a devenit mai periculos. Dacă ești tânăr, nu ești protejat de infecție. Nu știm dacă virusul va dispărea la vară. Nu poți lua coronavirusul prin poștă. Ibuprofenul pare OK. Nici un vaccin existent pe piață nu funcționează pentru coronavirus. SARS-CoV-2 n-a fost creat în laborator. Nici n-a ajuns în China adus de americani. Iar Bill Gates, săracul, chiar n-are nicio vină. Iată mai jos doar câteva din numeroasele mituri care au circulat pe internet în această vreme.

Mit: Coronavirusul a suferit mutații

Realitate: Nu chiar.

E adevărat că virusurile, cu viteza lor de înmulțire, au destule șanse să sufere mutații, dar nu toate mutațiile sunt la fel. În cazul SARS-CoV-2, lanțul de ARN are 30.000 de nucleotide, deci vor apărea mereu diferențe. Cercetătorii chinezi au publicat la începutul lui martie un studiu„On the origin and continuing evolution of SARS-CoV-2.” academic.oup.com care spune că ar exista două variante ale coronavirusului, L și S. Conform studiului, L ar fi fost varianta mai virulentă, iar S varianta ancestrală, mai răspândită (70%). Cercetarea se baza însă pe doar 103 cazuri de la începutul epidemiei. 

Deja felul în care se răspândește virusul în Europa și SUA contrazice concluziile legate de diferența în virulență a celor două versiuni. Mai ales că e vorba de o diferență de doar câteva nucleotide, care, cel mai probabil, nu au vreo influență„O lucrare recentă susține că #SARSCoV2 s-a împărțit în tulpini L și S. iar L duce la un #COVID19 mai sever. Acesta este cel mai probabil un artefact statistic datorat eșantionării intense a grupului „L” din Wuhan, care a dus la o mortalitate aparent mai mare în acest grup”, scria cercetătorul elvețian Richard Neher pe twitter.com. asupra felului în care virusul acționează. Mai degrabă, micile diferențe la nivel genetic care apar îi ajută pe cercetătorii din diverse colțuri ale lumii să reconstituie traseul virusului. 

În plus, riscul de a suferi o mutație către o versiune mai letală e micșorat de presiunea evolutivă, care determină, de obicei, virusurile să evolueze spre o variantă mai puțin agresivă. Scopul virusurilor nu e să ucidă gazda, ci să se răspândească mai bine, iar un virus care ucide prea repede nu reușește să facă asta. „Un microb nu vrea să te omoare”, spunea Mihai Netea, imunolog și biolog evoluționist, cercetător la Universitatea Radboud din Nijmegen, într-un interviuTema principală era legată de genetică. Vom publica acest interviu în perioada următoare. pentru Mindcraft Stories.„Cei mai de succes microbi sunt cei care nu dau boli grave. Virusul răcelii e mult mai de succes decât cel care dă Ebola. Pentru că nu moare nimeni dacă ne curge puțin nasul, nu ne pasă, nu dezvoltăm medicamente. În schimb, o boală care omoară oamenii este automat exclusă din populație, pentru că nu se poate transmite mai departe. Câteodată o mutație face un microb foarte agresiv, dar, în general, microbul evoluează ca să fie tot mai puțin virulent.”

Mit: Persoanele tinere sunt în siguranță

Realitate: Nu chiar.

Dacă te uiți pe ratele de mortalitate apărute până acum, ai putea spune că în zona de risc maxim sunt persoanele peste 50 de ani, cu afecțiuni preexistente. Dacă te uiți un pic mai atent la datele despre cei infectați, vei vedea că virusul afectează adulții, iar copiii și adolescenții sunt ceva mai rezistenți. Adulții până în 50 de ani se pot îmbolnăvi la fel de ușor ca bătrânii, conform datelorStatista.com,  din Italia și SUA. Stasia a analizat cazurile din Italia și a aflat că 25% dintre bolnavi sunt sub 50 de ani. Iar CDC spune că 38% din cazurile înregistrate în SUA până pe 16 martie erau la persoane sub sub 55 de ani.„Severe Outcomes Among Patients with Coronavirus Disease 2019 (COVID-19) — United States, February 12–March 16, 2020.” cdc.gov 

Poate că trupurile tinere îi pot face față mai bine, însă, chiar și așa, trebuie ținut cont de faptul că spitalizarea poate dura 4-6 săptămâni și încă nu știm dacă cei care au fost trecuți pe ventilație mecanică vor supraviețui. Conform unui studiu chinezesc, mortalitatea e 49%„Summary of a Report of 72 314 Cases From the Chinese Center for Disease Control and Prevention.” jamanetwork.com în rândul celor intubați. Ministrul sănătății din Franța, Jérome Salomon, a declarat, pe 16 martie, că 300 din 400 de persoane intubate aveau sub 65 de ani.

Mai există și reala problemă a suprasolicitării spitalelor. Dacă numărul cazurilor trece de zeci de mii, ceea ce e foarte posibil, la ritmul actual de creștere, nu ai vrea să ajungi în triajul supraaglomerat al unui spital, în fața unor medici epuizați care trebuie să ia o decizie în câteva fracțiuni de secundă. 

Mit: Vremea rece sau cea călduroasă omoară virusul

Realitate: Nu știm.

Organizația Mondială a Sănătății spune că se știe cu siguranță că SARS-CoV-2 este infecțios pe orice tip de vreme; la urma urmei temperatura corpului uman rămâne constantă, de 36,5-37°C, iar virusul de asta are nevoie. Conform datelor Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), pe 19 martie, se înregistrau cazuri în 176 de țări și teritorii de pe toate continentele locuite.

Mitul pornește probabil de la faptul că în teritoriile cu temperaturi ridicate sau scăzute s-ar înregistra mai puține cazuri – și toată lumea stă acum cu ochii pe Africa –, dar e posibil ca răspândirea coronavirusului să fi urmat, pur și simplu, rutele comerciale și turistice cele mai frecventate sau să existe probleme de depistare și raportare în anumite zone. În plus, Malaysia, o țară care a înregistrat temperaturi medii de peste 30°C în februarie și martie are peste 1.000 de cazuri, iar în Wuhan temperaturile au fost sub 8°C în perioada în care a izbucnit epidemia.

Mit: Poți lua coronavirus de pe pachetele din China

Realitate: Nu.

După ce apăruseră date că virusul rezistă chiar și nouă zile pe unele suprafețe, studii mai noi reduc perioada aceasta la patru zile (și doar una pentru carton). Trecând peste faptul că poate nu-i cea mai bună perioadă în care să-ți faci cumpărăturile din străinătate, chiar și presupunând că pachetul e, cumva, infectat când pleacă din China, până ajunge la tine, virusul va muri. Plus că, din cauza coronavirusului, sunt foarte multe șanse să apară întârzieri și mai mari în procesarea și transportul coletului tău.

Mit: Ibuprofenul îți face rău dacă ai COVID-19

Realitate: Nu sunt dovezi.

Totul a pornit de la un tweet al noului ministru al sănătății din Franța, Olivier Véran, care scria, pe 14 martie, că antiinflamatoarele (ibuprofenul și cortizonul), luate pentru a trata simptomele coronavirusului, ar putea agrava boala. Tot el recomanda paracetamolul. Patru zile mai târziu, Agenția Europeană pentru Medicamente (EMA), trimitea un comunicat„EMA gives advice on the use of non-steroidal anti-inflammatories for COVID-19.” ema.europa.eu care spunea că nu există nicio dovadă științifică că ibuprofenul ar face rău. O zi mai târziu, OMS spunea că, pe baza dovezilor existente, nu recomandă să nuDubla negație e din tweet-ul orginal. twitter.com fie folosit ibuprofenul.  

Mit: Vaccinurile împotriva gripei sau pneumoniei te protejează

Realitate: Nu.

Coronavirusul este un virus nou și nu există vreun vaccin care să funcționeze împotriva lui. Totuși, vaccinul împotriva gripei te poate scăpa măcar de stres. Nu ai vrea să iei acum o gripă și să te bănuiești că ai COVID-19. Iar dacă ai în familie persoane aflate în zona de risc, n-ai vrea să le îmbolnăvești acum de gripă, când spitalele sunt concentrate pe efectele pandemiei.

ThisisEngineering, RAEng/Unsplash

Fake-news: Virusul a fost făcut într-un laborator

La finalul lui ianuarie, un site de conspirații din India, cu numele inofensiv Great Game, publica un articol în care susțineau că virusul a fost furat de doi spioni chinezi dintr-un laborator din Winnipeg, Canada și scăpat, din greșeală, odată ajuns în Wuhan. În aceeași zi, textul e publicat aproape identic pe site-ul conspiraționist Zero Hedge, pe care mulți îl bănuiesc că ar avea legături cu Rusia.Site-ul este înregistrat în Bulgaria și deținut de fiul unui cunoscut jurnalist bulgar și publică adesea conspirații pro-Kremlin, conform unui articol din The New Republic. newrepublic.com De acolo, articolul s-a răspândit în rețeaua de siteuri conservatoare americane, prin intermediul Red State Watcher, și a devenit dogmă în rândul multora dintre cei cu viziuni de dreapta.

Evident, există și varianta inversă a conspirației, care susține că virusul a fost creat în laborator de americani pentru a-și ataca inamicii. Ayatolahul iranian Ali Khamenei a refuzat, pe 22 martie, orice propunere de ajutor din partea SUA din acest „motiv”.

Toate dovezile științifice arată însă că SARS-CoV-2 provine, cel mai probabil, de la liliecii dintr-o peșteră din China, de unde au migrat la om prin intermediul unui animal intermediar. Un studiu făcut de cercetători de la universități americane pe structura genetică a virusului exclude„Analizele noastre arată clar că SARS-CoV-2 nu este un construct de laborator sau un virus manipulat intenționat” scrie în „The proximal origin of SARS-CoV-2”. nature.com posibilitatea unei manipulări și spune că, cel mai probabil, virusul a suferit o mutație în animalul intermediar sau chiar în cadrul transmisiei de la om la om. 

Fake-news: Virusul a fost adus de militarii americani în China

Purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, Zhao Lijian, a redistribuit pe Twitter un video în care Robert Redfield, directorul Centrului de Protecție și Control al Bolilor (CDC) din SUA, spunea că o serie de decese considerate a fi fost cauzate de gripă proveneau de fapt de la COVID-19. Oficialul chinez acuza militarii americani că ar fi adus virusul în China. În octombrie 2019, sute de militari au participat la Jocurile Militare care s-au desfășurat în Wuhan, China. Tweet-ul face parte dintr-o campanie orchestrată a oficialităților din China de a muta atenția de la orașul de origine a noii pandemii.

Însă tot chinezii, deși n-au descoperit pacientul-zero, au anunțat că a existat o infectare cu COVID-19 în noiembrie, în provincia Hubei, a cărei capitală e Wuhan. Iar oamenii de știință care au studiat structura genetică a SARS-CoV-2 au descoperit că provine, cel mai probabil, din aceeași peșteră de lilieci cu potcoavă„Bat cave solves mystery of deadly SARS virus — and suggests new outbreak could occur.” nature.com din provincia Yunnan din care provenea și virusul SARS.

Fake-news: Virusul a fost răspândit în Europa de un exercițiu militar NATO

Site-urile de propagandă rusești și cei care le preiau au răspândit știrea că infecția cu coronavirus a Uniunii Europene e gândită special de NATO pentru a ține Rusia departe de Europa. Cumva, asta ar avea legătură cu faptul că erau programate o serie de exerciții militare, intitulate Defender Europe 20, la care ar urma să participe militari din toate țările NATO.

În realitate, pandemia de coronavirus a dus la o cvasi-anulare a Defender Europe 20. Nu există un anunț oficial, dar tot mai multe țări spun că nu își mai trimit soldații pentru exercițiile programate, inclusiv SUA.„Exercise Defender-Europe 20 UPDATE.” eur.army.mil Deși o mică parte dintre exerciții ar putea să se mai țină, e clar că nimeni n-are timp acum de jocuri militare.

Fake-news: George Soros, Bill Gates sau 5G-ul ne-au adus coronavirusul pe cap

Conspiraționiști din întreaga lume și tot felul de alți indivizi interesați să-și promoveze propria agendă au pus coronavirusul pe seama lucrurilor care-i obsedează.

  1. Soros a fost legat de un laborator chinez din Wuhan, de unde ar fi scăpat virusul, o conspirație care a fost luată în brațe aproape imediat de presa ungară. 
  2. Și Bill Gates a fost acuzat că a finanțat laboratorul din Wuhan de InfoWars, site-ul conspiraționistului Alex Jones, și alții.
  3. Militanții anti-5G au găsit în această nouă tehnologie vinovatul. Unii au legat-o tot de Bill Gates, care ar fi inventat de fapt 5G-ul și ar fi pornit pandemia ca să depopuleze lumea.

Lista s-ar putea lungi la nesfârșit, însă lucrurile intră deja în zona științifico-fantasticului. Ce-i drept, n-am aflat încă dacă piramida energetică din Bucegi ne va salva de coronavirus, dar sunt convins că secretul n-o să poată fi păstrat la nesfârșit.



Text de

Mihai Ghiduc

Redactor-șef. A oscilat între print (Opinia studențească, Men's Health, Maxim, Marie Claire) și online (Vice, Glamour, Slow Forward) până l-a prins din urmă revoluția tehnologică.

SĂNĂTATE|CORONAVIRUS

INFOGRAFIC | Cum a evoluat COVID-19, pe județe

De Mindcraft Stories 06/07/2020
Dacă Aradul e OK, iar în Moldova cazurile cresc lent, avem județe în care creșterea e una exponențială. Și nici Bucureștii nu stau bine.
ȘTIINȚĂ|CORONAVIRUS

Coronavirus Science Report #28: SUA monopolizează producția de remdesivir

De Ionuț Preda 05/07/2020
UE aprobă remdesivirul în timp ce Statele Unite vrea să-l monopolizeze, două vaccinuri experimentale dau rezultate în primele teste pe oameni, în timp ce imunitatea populației ar putea fi mai extinsă decât o arată testele de anticorpi.
SOCIETATE|CORONAVIRUS

Șase luni de COVID-19: Zece momente cheie

De Mindcraft Stories 02/07/2020
O recapitulare a momentelor care au marcat pandemia de COVID-19, cea mai gravă criză medicală mondială din ultimul secol.
ȘTIINȚĂ|CORONAVIRUS

Coronavirus Science Report #27: Remdesivir, aproape de aprobarea UE

De Ionuț Preda 27/06/2020
Eficiența remdesivirului primește noi confirmări, cursa pentru vaccin trece încet la faza testelor clinice de amploare pe oameni, pandemia e pe trend ascendent la nivel global.