Alec Pop / Matt-Carr / Javier-Ghersi / Getty Images

Cum au ajuns banii cash noua conspirație preferată a conservatorilor?20 min read

De Paul Petrache 23.02.2024, ultima actualizare: 07.03.2024

De la Costi Ioniță la Diana Șoșoacă, tot mai mulți influenceri și politicieni încearcă să te convingă că guvernul vrea să te controleze și soluția e să-ți ții banii la saltea. Cât de mult adevăr e în această nouă conspirație de import?

„În momentul în care n-o să mai plătim cu cash se vor retrage toate bancomatele, se vor retrage banii fizici și în momentul ăla… control absolut! Cât mai mult plătiți cash! Atât cât se mai poate.” Nu te speria încă, pentru că afirmația nu aparține guvernatorului Băncii Naționale, ci lui Costi Ioniță, într-un clip pe TikTok.

Cântărețul face parte din clubul deloc exclusivist al conservatorilor care au găsit o jucărie nouă în teoria conspirației care susține că bancnotele și monedele vor fi scoase din circulație pentru a permite controlarea populației. Cum de către cine? De către oculta mondială, desigur.

Oricât de igienizată ar fi bula ta de internet, sunt slabe șanse să nu fii la curent cu cele mai populare teorii care au explodat în perioada pandemiei – ciparea populației prin vaccin a fost doar începutul. Poți să te amuzi sau nu, dar una dintre ele are acum șanse să contribuie la modificarea Constituției în România. Cel puțin teoretic.

În octombrie 2023, George Simion a anunțat că are în plan două referendumuri pentru schimbarea Constituției: unul ar redefini familia drept căsătoria dintre un bărbat și o femeie, celălalt ar introduce dreptul de a utiliza bani cash. Câteva luni mai târziu, pe 2 februarie 2024, a luat naștere Coaliția pentru Constituție. Principalii semnatari ai acestei inițiative civice: Marian Munteanu, Mihail Neamțu, Iulian Pericle Capsali, Dan Puric și Gheorghe Piperea, candidat la europarlamentare din partea AUR. 

Dacă tema redefinirii termenului de familie nu e deloc nouă – îți mai amintești de eșecul răsunător al Coaliției pentru Familie? –, cea care privește plățile în numerar este, și vine ca urmare a unor discuții recente legate de limitarea acestor tranzacții pentru a reduce evaziunea fiscală. De ce e însă George Simion atât de speriat de POS-uri și se laudă că nu are card și își primește indemnizația de la Parlament în numerar?

Dacă te uiți la cât de mulți români plătesc fluturându-și telefonul sau smartwatch-ul în fața POS-ului ai zice că metodele de plată digitale ca Apple Pay sau Google Pay au câștigat deja lupta cu plățile în numerar, mai ales după pandemia de COVID-19. România e însă departe de acea „cashless society” despre care se tot vorbește. În 2021, 25% dintre salariații români The Global Findex Database 2021: Financial Inclusion, Digital Payments, and Resilience in the Age of COVID-19: worldbank.org încă primeau remunerația exclusiv în numerar.

Într-un live pe Facebook, senatoarea Diana Șoșoacă a venit și ea cu un call to action: „Scoateți-vă de-acum, duceți-vă la toate bancomatele, goliți bancomatele! Să începeți să vă scoateți toți banii din bănci! Eu, în calitate de senator al României, solicit românilor să-și scoată toți banii din bănci! Începeți să plătiți cu cash! Este prima lovitură pe care puteți să o dați ocultei mondiale”. 

Până la urmă, care sunt temerile legitime și unde încep conspirațiile când vine vorba de posibilitatea dispariției numerarului?

Măsuri fiscale care limitează plățile cash, dar nu cum spun conspiraționiștii

După ce Ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, a anunțat în octombrie 2023 că are în plan reducerea treptată a plăților cu numerar și impunerea unor limite acestor tranzacții pentru a lupta cu evaziunea fiscală, Simion a fost printre primii care și-a simțit libertatea personală atinsă. „Plățile în numerar sunt despre libertate și despre evitarea controlului social. Cred în acest lucru și dau un exemplu personal în acest sens. În principiu, îmi iau banii în numerar”, a declarat președintele partidului AUR.

Trebuie spus că nu doar parlamentarii AUR s-au opus acestei propuneri de lege, ci și USR. De altfel, Claudiu Năsui a apelat și el la argumentul pierderii libertății: „Țările iubitoare de libertate nu limitează plățile în numerar. Doar țările precum China comunistă, care folosesc banii ca mijloc de control al populației”. 

Curtea Constituțională a respins însă sesizarea trimisă de USR și Forța Dreptei și a trimis Legea 406/2023 spre promulgare. În forma în care va intra în vigoare pe 16 iunie 2024, aceasta prevede mai multe modificări în gestionarea tranzacțiilor cu numerar și a plății salariilor, și e susținută de OUG 98/2023 și OUG 115/2023. 

În primul rând, toate tranzacțiile cu numerar între persoane fizice și juridice vor fi limitate la un plafon de 10.000 de lei zilnic sau de la o singură persoană, iar cele care implică tranzacții de încasare și plată, împrumuturi sau alte forme de finanțare nu vor mai putea fi efectuate cu cash.

Apoi, operatorii economici vor trebui să accepte cel puțin un mijloc de plată electronică. La finalul zilei, o firmă nu poate avea în casierie un sold mai mare de 50.000 de lei. De asemenea, administratorii nu-și mai pot împrumuta firma în numerar. Chiar dacă inițial se spunea că plățile salariale cu bani cash ar urma să fie interzise, Marcel Ciolacu a dat înapoi și a zis că România nu e încă pregătită pentru asta, mai ales în zonele rurale. Alte modificări au legătură cu restituirea sumelor pentru facturi stornate și bunuri returnate. 

Despre cât de eficiente vor fi aceste măsuri pentru a combate evaziunea fiscală, părerile sunt împărțite. De exemplu, economistul Tudor Smirna a declarat într-un interviu pentru Europa Liberă// Cine câștigă din limitarea plăților cu cash? Economist: Din păcate, nimeni. E clar că este o limitare a alegerii: romania.europalibera.org // că, la finalul zilei, nimeni nu va avea de câștigat din asta și că există posibilitatea ca această limitare a alegerii să încurajeze și mai mult piața neagră. 

Acesta e de părere că mulți vor alege să-și închidă afaceri sau să opereze cu plăți numerar fără să le mai treacă prin contabilitate: „De exemplu, o firmă din Horeca care organizează evenimente își punea problema cum va fi cu plata la nunți. Oamenii plăteau în avans, după care reglau la final cu cash, din darul pe care îl primeau. (…) În acest caz se pune problema cum iei banii oamenilor, dacă ei sunt pregătiți să plătească cash pentru că primesc darul cash și tu trebuie neapărat să iei cu cardul? Să aduci un bancomat acolo e aberant.”

O conspirație mondială cu parfum local

Pe 28 februarie 2023, Comisia Europeană a anunțat două propuneri legislative legate de introducerea unei monede euro digitale – practic, un echivalent electronic al numerarului care să poată fi folosit în paralel cu acesta. E una dintre cele mai recente propuneri de CBDC (Central Bank Digital Currency). 114 de bănci centrale au în plan asta și se află în diverse stadii de implementare, inclusiv în Statele Unite, China sau Rusia.

Printre avantaje se numără plățile în timp real (pentru că nu mai trebuie să treacă prin băncile comerciale), eliminarea comisioanelor pentru tranzacții, un mai bun control al tranzacțiilor ilicite sau îngreunarea evaziunii fiscale.

Există și critici – unele legitime – ale acestui sistem, iar unele dintre ele vizează tocmai confidențialitatea, pentru că în absența unor reguli clare, guvernele ar putea să știe foarte multe despre tine în funcție de cum îți cheltuiești banii. De altfel, yenul electronic introdus în China pare a fi un nou instrument pentru supravegherea populației.

Dar până acolo, anunțul introducerii unui euro digital l-a făcut pe europarlamentarul conservator Cătălin Terheș să se revolte pe Facebook împotriva „acestei nebunii totalitare promovate de Ursula von der Leyen”. Acesta insistă că folosirea cash-ului va fi interzisă, deși comunicatele Comisiei Europene menționează în repetate rânduri că nu va fi cazul de așa ceva.

Așa cum nici sarmalele nu sunt tocmai mâncare tradițională românească, nici conspirațiile astea nu au fost inventate de AUR, Șoșoacă & co. Sociologul Dan Petre, expert în științele comunicării, a explicat pentru Mindcraft Stories că acestea sunt dependente și de specificul cultural al unei țări: „De exemplu, teoriile QAnon din SUA nu au prins atât de bine în România, pe când altele pot fi explicate mai ușor în toate contextele și sunt mai ușor de adaptat cultural și preluat”. Acesta spune și că aceste teorii sunt grupate în anumite categorii care rezonează între ele și se alimentează reciproc. „E ca la branduri – unele sunt aliniate într-o măsură mai mare decât altele”.

VEZI ȘI EPISODUL RE/CAP CU DAN PETRE

Ce au în comun teoriile că vaccinurile conțin un microcip, orașul de 15 minute// Cum a ajuns „orașul de 15 minute” ținta conspiraționiștilor: mindcraft.ro// presupune crearea unor orașe-închisori sau că interzicerea banilor cash va duce la supravegherea din partea statului? Toate au legătură cu relația cu autoritatea, mai ales cea a statului, spune Dan Petre. „Cei care au tendința să creadă aceste teorii sunt cei preocupați de autocontrol, ale căror vieți sunt influențate mai degrabă de evenimente externe decât de ei înșiși”.

La o conferință din aprilie 2023, guvernatorul din Florida, Ron DeSantis, a declarat război monedelor digitale și a ceea ce el numește „woke banking”: „Dacă o să vrei să cumperi mai multă benzină, nu te vor lăsa. Nu-ți vor onora tranzacția, pentru că ai cumpărat deja mai mult decât cred ei că e necesar. O să vrei să-ți cumperi o armă și vor spune nu, ai prea multe.” Dar în condițiile în care Rezerva Federală din SUA este departe de introducerea unei monede digitale, discursurile lui DeSantis nu sună a altceva decât demagogie pură.

Mai aproape de casă, în Slovacia, partidul Sme Rodina (Suntem o familie) a propus un amendament de modificare a Constituției legat de dreptul utilizării banilor cash, care a și fost adoptat de Parlament în iunie 2023.

Cancelarul austriac Karl Nehammer a propus și el o măsură similară și a convocat ministerele implicate, argumentând că „tot mai mulți oameni sunt îngrijorați că plata numerar ar putea fi restricționată în Austria”. Ce e mai amuzant e că liderul Partidului Popular își dispută inițiativa cu Partidul Libertății, de extremă dreapta, care încearcă să o împingă pe agenda publică de ani de zile. Inclusiv în Elveția ar putea avea loc un referendum în acest sens.

Dacă te uiți la aceste exemple, nevoia introducerii dreptului la bani cash în legea fundamentală pare mai degrabă una artificială, alimentată de populisme și promovată în preajma alegerilor electorale. Se așteaptă oare Coaliția pentru Constituție să strângă cele 500.000 de semnături necesare pentru organizarea celor două referendumuri, fără să mai vorbim de atingerea pragului de validare? E puțin important, atât timp cât au reușit să bifeze o altă teorie a conspirației de export, cu termen de valabilitate scăzut.



Text de

Paul Petrache

Paul nu a vrut să-și scrie singur descrierea, dar restul redacției garantează că e un jurnalist cu experiență. :)

SOCIETATE|SOLUȚII

Cetățenii contribuie la dezvoltarea unui trai sustenabil în Europa

De
Locuitorii europeni din mediul urban au un cuvânt de spus în a face orașele lor mai prietenoase cu oamenii și cu mediul.
SOCIETATE|SOCIAL MEDIA

Frauda cu sugar daddy e prințul nigerian pentru generația internet

De
Înainte de toate: dacă ai primit un mesaj în care cineva se oferă să-ți fie sugar daddy și să-ți dea bani săptămânal doar pentru conversație, cel mai probabil e țeapă.
SOCIETATE|SCIENCE OF SPORT

Olimpiadă pe steroizi? Visul libertarian al Enhanced Games se bazează pe o știință dubioasă

De
O organizație finanțată de miliardari tech libertarieni propune o alternativă la Jocurile Olimpice în care dopingul să fie legal. O viziune disruptivă, ca lumea tech, dar și distopică.
MONEY

„Investiți 1.100 RON pentru profit garantat!” Cum sunt păcăliți românii cu reclame deepfake

De
Deepfake-uri cu personalități publice din România sunt promovate nestingherit pe Youtube și Facebook. În Parlament se discută o lege pentru a limita fenomenul, iar rețelele de socializare răspund încet problemei.