Britta Pedersen/picture alliance via Getty Images

5 animale pe care orașele le-au făcut mai inteligente

De Andrada Fiscutean 03.12.2020

Câinii vagabonzi traversează pe trecerea de pietoni, iar ciorile se folosesc de mașini ca să-și spargă nucile. Acestea sunt doar câteva exemple de animale inteligente, adaptate la viața de oraș.

În ultima sută de ani, orașele din întreaga lume s-au dezvoltat și au acaparat tot mai multe teritorii. Unele animale s-au retras, în timp ce altele s-au gândit să profite de temperatura un pic mai mare și de șaormele și marginile de pizza pe care orășenii le aruncă la gunoi.

Animalele inteligente și-au schimbat lifestyle-ul ca să se bucure de avantajele orașelor și să se adapteze la viața noastră: caută mâncare mai mult noaptea, stau prin zonele cu locuințe și devin blânde cu oamenii ca să-și crească șansele să primească ceva. 

Cercetătorii au aflat că mierlele orășene și-au schimbat cântecul, ratonii au învățat să evite șoselele late, iar maidanezii și porumbeii au început să folosească metroul.

Animale inteligente din orașe: câine comunitar.

Un câine, așteptând la semafor. Foto: Mihai Ghiduc.

Câinii vagabonzi

Acum câțiva ani, când Bucureștiul avea câte un câine vagabond la fiecare 70-80 de locuitori, Poliția Română lansa o campanie inedită: „Dacă ei pot, toată lumea poate!”. În imagini apăreau câini care traversau strada corect, pe la zebră, unii în pas vioi, alții mai domol. Campania a fost gândită după ce pe internet și la știri au apărut imagini cu câini care treceau regulamentar strada.

Pe maidanezii bucureșteni nu i-a studiat nimeni, însă se cunosc câteva lucruri despre omologii lor moscoviți. Andrei Poyarkov,„Moscow’s Stray Dogs Evolving Greater Intelligence, Including a Mastery of the Subway”, popsci.com cercetător la Institutul de Ecologie și Evoluție „A.N. Severtsov”, spune că patrupedele din Moscova au început să deprindă abilități urbane pe la mijlocul anilor 1980, când Rusia a început să aibă o problemă cu creșterea numărului de câini. 

Poyarkov împarte maidanezii în patru categorii: câini gardieni care vin după tine, gunoieri care cotrobăie prin tomberoane, câini sălbăticiți, și cerșetori. Aceștia din urmă au evoluat cel mai mult și își fac veacul pe la metrou, unde mai primesc mâncare de la oameni. Din 300 de câini studiați, 20 învățaseră chiar să circule cu metroul: se urcau în vagoane și se dădeau jos în stațiile cu mare potențial alimentar.

Poyarkov a observat ceva interesant: în haitele de câini cerșetori, masculii alfa nu erau exemplarele cele mai puternice, ci cele mai inteligente, care reușeau să găsească mai multă hrană. Cercetătorul rus estimează că doar 3% dintre maidanezi trăiesc suficient pentru a se înmulții, astfel că „inteligența” joacă un rol esențial.

Animale intelegente în orașe: cioară

Ciorile se descurcă și cu resturile lăsate de oameni. Foto: Jaap Arriens/NurPhoto via Getty Images

Păsările urbane

Dar nu doar câinii călătoresc cu metroul, ci și porumbeii. Londonezii au filmat mai multe păsări care ciugulesc firimiturile de pâine de pe peron, apoi urcă în vagoane, călătoresc o stație sau mai multe, după care coboară și își continuă masa. 

Porumbeii nu sunt considerate cele mai inteligente păsări de pe planetă, dar chiar și așa au reușit să se adapteze cu succes la viața de oraș. Cercetătoarea Sarah Benson-Amram„The cognition of ‘nuisance’ species”, Animal Behaviour, sciencedirect.com de la Universitatea din Wyoming, SUA, crede că curajul, flexibilitatea și dorința de a încerca lucruri noi pot fi considerate semne de inteligență în regnul animal.

Iar exemplele din lumea zburătoarelor curg. Sturzul zeflemitor (Mimus polyglottos) din Florida e capabil să recunoască fețele oamenilor„Urban mockingbirds quickly learn to identify individual humans”, pnas.org și să-și dea seama, în felul ăsta, dacă e amenințat sau nu. Alt studiu„Bird song variations along an urban gradient: The case of the European blackbird (Turdus merula)”, researchgate.net spune că mierlele din Spania și-au schimbat cântecul ca să se diferențieze de zgomotele din oraș.

Dintre păsări, însă, cele mai inteligente par să fie corvidele. Ciorile din Japonia au dezvoltat o tehnică ce le permite să mănânce nuci,„Crows use cars to crack nuts”, bbc.com un aliment plin de nutrienți. Aruncă nucile de la înălțime, în apropierea trecerilor de pietoni, și așteaptă ca mașinile să treacă peste ele și să le zdrobească. Trecerea de pietoni semaforizată ajută ciorile să recupereze nucile în siguranță, fără să sufere accidente rutiere, atunci când mașinile așteaptă culoarea verde.

CITEȘTE ȘI: Ghidul păsărilor urbane din România

Animale inteligente în orașe: șobolan.

Șobolanii din metroul newyorkez sunt celebri. Foto: Gary Hershorn/Getty Images

Șoarecii și șobolanii

Poate că șoarecii provoacă dezgust și nu sunt printre vietățile preferate ale orășenilor, însă sunt animale curioase și sociale, au memorie bună și învață destul de ușor. Toate acestea îi ajută să prospere în zonele urbane. Londra, New York și, să zicem, și Bucureștiul, sunt printre marile orașe care se luptă să țină sub control populațiile de șoareci și șobolani.

Un studiu„Anthropogenic environments exert variable selection on cranial capacity in mammals”, royalsocietypublishing.org făcut de cercetători de la Universitatea din Minnesota, SUA, pe mai multe specii de șoareci arată că rozătoarele care locuiau la oraș aveau o capacitate craniană mai mare decât exemplarele care locuiau în mediul rural. Asta se poate traduce printr-o capacitate crescută de a învăța lucruri noi. De altfel, cercetătorii au reușit să le arate șoarecilor cum să conducă mici mașinuțe electrice. „Rats taught to drive tiny cars to lower their stress levels”, bbc.com

Un alt studiu,„Signatures of positive selection and local adaptation to urbanization in white-footed mice (Peromyscus leucopus)”, biorxiv.org făcut de oameni de știință de la Universitatea de Stat din New York și Universitatea Fordham sugerează că șoarecii au evoluat genetic pentru a se adapta la dieta urbană. Digestia lor s-a schimbat pentru a le permite să mănânce pizza, hotdogi, hamburgeri și ce se mai găsește prin tomberoane. De altfel, hrana e unul dintre principalii factori care favorizează schimbarea comportamentului speciilor urbane.

Animale inteligente în orașe: furnici.

Și furnicile merg la fast-food. Foto: Steve Cicero/Getty Images.

Furnicile

Și apropo de fast-food, și furnicile din marile orașe au evoluat astfel încât să poată mânca marginile de pizza. Coloniile de furnici, și ele în esență mici orașe, se mobilizează repede atunci când găsesc surse de hrană.

Cercetătorii au calculat„Habitat and species identity, not diversity, predict the extent of refuse consumption by urban arthropods”, robdunnlab.com că furnicile de pe faimosul bulevard Broadway din New York mănâncă 544 de kilograme de junk food în mai puțin de un an. Asta înseamnă 60.000 de hotdogi. Practic, insectele fac curat„Bugs, Spiders Keep NYC Clean by Eating Garbage”, nationageographic.com în urma oamenilor și păstrează orașele într-o stare cât de cât decentă. Cercetătorii nu au studiat încă ce efecte are fast-food-ul asupra sănătății insectelor, însă sunt șanse mari ca ele să fie mai puțin afectate decât oamenii, pentru că trăiesc mai puțin.

Și apropo de adaptare, un studiu pe furnicile urbane„Species appears to evolve quickly enough to endure city temperatures”, sciencedaily,com din Cleveland, Ohio, SUA, arată că într-o perioadă de 100 de ani, adică în 20 de generații, ele au reușit să se transforme pentru a rezista la temperaturile mari din oraș.

Cercetătorii spun că unele specii de furnici se învață una pe alta să găsească hrană.„Teaching ants: First demonstration of ‘teaching’ in non-human animals”, phys.org Iar furnica-profesor are grijă de furnica-elev: merg împreună spre sursele de mâncare, iar dacă elevul rămâne în urmă, profesorul îl așteaptă. Furnica-profesor ar ajunge la hrană de patru ori mai repede dacă s-ar duce singură, însă preferă să le ajute pe cele mai puțin experimentate să progreseze.

În timpul zilei, ratonii se ascund în poduri, seara ies la vânătoare. Foto: Britta Pedersen/picture alliance via Getty Images

Ratonii

Dacă ar fi concursuri de inteligență urbană, ratonii ar fi și ei candidați pe care ar merita să pariezi: au învățat să fure mâncare în tomberoane închise. Un filmuleț celebru arată cum ratonii urbani din Toronto, Canada, răstoarnă un tomberon și apoi îi rotesc mânerul capacului, pentru a ajunge la resturi. 

Alți ratoni, din Wyoming, SUA, reușesc să învețe repede„Does city life make animals smarter?”, bbc.com ce buton trebuie să apese pentru a găsi mâncarea și își schimbă comportamentul în cazul în care situația se modifică și ea. 

Cercetătoarea Suzanne MacDonald, de la Universitatea York din Toronto, a studiat și ea ratonii urbani vs rurali„Will Raccoons Trump Rats as the Ultimate Urban Mammal?”, slate.com și a ajuns la câteva concluzii interesante. A sesizat, de exemplu, că ratonii urbani cărora le-a montat mici dispozitive GPS au evitat șoselele principale, pentru că acolo riscul de accident era mai mare. 

Cercetătoarea a plasat containere greu de deschis atât în zona urbană, cât și în cea rurală. Ratonii de la oraș le-au desfăcut fără probleme, în timp ce ceilalți nu au reușit să rezolve problema.



Text de

Andrada Fiscutean

Jurnalist de știință și tehnologie. A publicat în Ars Technica, Nature, Wired, Motherboard și ZDNet. Colecționează calculatoare est-europene fabricate în anii ‘80 și ‘90.

MEDIU|OVERVIEW

Vulcanii care pot destabiliza Europa

De
Cei mai periculoși vulcani de pe continent sunt bine documentați, dar acționează imprevizibil.
MEDIU|MY ANTIPA

Cicadele, cântăreții neobosiți ai naturii

De
Cicadele sunt insecte controversate, îndrăgite și detestate, deopotrivă, pentru cântecul lor prelungit și foarte puternic. 
MEDIU|Q&A

România Sălbatică. 100 de ore de film pentru un minut în care privești râsul în ochi

De
Un fotograf și un cameraman au străbătut țara de la un capăt la altul, timp de peste zece ani, pentru a surprinde peisaje spectaculoase și animalele care le populează. 
MEDIU|OVERVIEW

Afganistanul, metalele rare și viitorul verde

De
Afganistanul stă pe o colecție impresionantă de resurse necesare tehnologiilor verzi, însă exploatarea lor este foarte complicată.