500px Plus/Guliver/Getty Images

Aerlive, platforma care măsoara calitatea aerului din București în locul autorităților

De Adriana Moscu 09.11.2020

Poluarea catastrofală din București este atent monitorizată, de aproape un an, printr-o inițiativă online privată. Până acum, instituțiile statului ignoră rezultatele. 

Locuiesc în cartierul Berceni, destul de aproape de Piața Sudului, una dintre zonele supravegheate de platforma AerLive. De la etajul șapte al apartamentului meu văd răsărituri de soare și de lună glorioase, văd trecând în zbor păsări gălăgioase, văd strălucind Calea Lactee sau dansând forme de nori fantastice. Asta în cele mai fericite cazuri. Mai văd și cum plutește smogul pe deasupra clădirilor, sau cum ard focuri în Delta Văcărești. Uneori, mirosul deșeurilor toxice este atât de înțepător, că acoperă teii în floare și capitulez, închizând geamurile și zăvorând obloanele, vara, în amiaza mare. Asta în cele mai nefericite cazuri. 

La momentul în care scriu acest articol, indicele de calitate a aerului (ICA) de pe site-ul aerlive.ro îmi arată cifra 56 – un nivel mediu de poluare, căruia i se atribuie culoarea galbenă. Ar trebui să respir (sic!) ușurată. Cu doar câteva zile în urmă, cifra era 90 (echivalentul culorii portocalii, cea imediat înaintea culorii roșii – nivelul maxim și cel mai nociv de alertă). 

Pe 11 ianuarie 2020 se înregistrau valori record ale indexului calității aerului. Practic, tot Bucureștiul era pe roșu.

Curat murdar

Recent, Centrul pentru Politici Durabile EcopolisSite oficial: ecopolis.org.ro a fost premiat în cadrul Galei Societății Civile,Premiul I la categoria protecția mediului: galasocietatiicivile.ro pentru proiectul aerlive.ro, o platformă care are drept scop principal îmbunătățirea calității aerului în București prin promovarea unui set de măsuri realiste, menite să atragă atenția autorităților locale și centrale, cu implicarea cetățenilor. O aplicație similară, disponibilă pe iOS și Android este aproape gata.

Asociația Ecopolis a fost înființată în 2009 și încă de pe atunci a început să fie preocupată de calitatea aerului în București. Tot atunci a început și procedura de infringement a Comisiei Europene cu România. Asociația a urmărit toate fazele procedurii, iar în 2011 a lansat primul studiu„Calitatea aerului în București. Efecte asupra sănătății”, ecopolis.org.ro (PDF) care lega calitatea aerului de date asupra sănătății. 

La vremea respectivă, au folosit datele furnizate de rețeaua națională, care funcționa aproximativ 75% din timp și nu 24 din 24, își amintește Oana Neneciu, director executiv Ecopolis. Au trecut mai bine de zece ani și nu s-a schimbat nimic la nivel de raportare: „România e singura țară din lume care nu furnizează date live pe site-ul Comisiei Europene despre calitatea aerului. Suntem singurul stat care trimite Excel-uri”, spune Oana. Dificultatea transparentizării datelor este una generală, pentru că, în efortul de a lega problemele de sănătate ale cetățenilor de poluare,„Clasamentul eficienței împotriva poluării”, health-observatory.ro cei de la Ecopolis s-au lovit mereu de lipsa de reacție a autorităților. În lipsa unui sistem care să transmită direct informații, inițiatorii studiului au cerut date timp de un an Agenției Naționale pentru Protecția Mediului (ANPM). Pentru că și colaborarea cu Institutul Național de Statistică a fost greoaie, au colaborat cu un medic de la Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta”. 

În prezent, proiectul dezvoltat de Ecopolis și Fundația Eta2UUn integrator de sisteme și soluții IT complexe din România, eta2u.ro în parteneriat cu 2Celsius,O organizația europeană de advocacy și cercetare în domeniul schimbărilor climatice, înregistrată în România, 2celsius.org Observatorul Român de SănătateUn ONG care face studii despre situația serviciilor publice de sănătate, health-observatory.ro și OPTAR,O organizație care promovează transportul alternativ: optar.ro finanțat de IKEA România și gestionat de Fundația Comunitară BucureștiSite oficial: fundatiacomunitarabucuresti.ro este accesat de peste 113.000 de utilizatori, iar pagina de Facebook are aproape 6.000 de urmăritori. 

„Nu avem, nu știm, nu vrem, nu există”

Este principiul după care se ghidează instituțiile statului, care la ora actuală au doar șase stații de monitorizare a calității aerului în București. Deși, teoretic, sunt scumpe și performante, aceste stații nu reflectă adevărul care plutește, realmente, în aer, pentru că nu sunt amplasate conform metodologiei europene. 

„De exemplu, cea de pe Calea Victoriei este înconjurată de copăcei. Cea de la Moșilor este amplasată pe o intrare, nu dă în bulevardul mare, cum ar trebui. Numai așa sunt puse, să fie acoperite, cumva. Noi nu avem stații mari, ci niște cutii de 20 de centimetri, însă le-am amplasat conform metodologiei pe care am preluat-o din Franța, la maximum șapte metri deasupra solului, să nu fie în zone în care se fumează, în care există evacuare de la centrale, ne-am asigurat să nu avem episoade directe de poluare, ca să nu dăm date aiurea, și le-am prins de balcoane”, spune Oana Neneciu. 

AerLive a început cu zece stații, acum sunt 28 și își doresc să ajungă până la 40 numai în București. Le-au montat pe balcoanele unor instituții ca Universitatea, Politehnica sau ASE-ul și nu pe stâlpii Primăriei, cum ar fi fost, totuși, ideal, de teamă să nu fie boicotați de fosta conducere. Oana spune că sunt speranțe mari la un dialog civilizat și eficient cu noul edil, Nicușor Dan, mai ales că și-a asumat o direcție verde clară în campania electorală și că au fost consultați de câteva ori în perioada electorală. 

Rămâne însă întrebarea de ce România nu este deranjată de avertizările și, mai nou, condamnarea„Curtea de Justiție Europeană condamnă România pentru poluarea din București!”, aerlive.ro primită din partea Curții de Justiție a Comisiei Europene pentru depășiri constante ale calității aerului? Răspunsul este simplu: fiind vorba de o perioadă din 2016 și 2017, este greu ca țara noastră să fie amendată retroactiv. Apoi, chiar și dacă ar vrea să raporteze, țara noastră nu prea ar avea ce. Pentru că cele șase stații ale rețelei naționale trebuiau updatate o dată la cinci ani, și de 15 ani nu s-a întâmplat asta nici măcar o dată, spune Oana. 

Actualul plan al Primăriei Capitalei de gestionare a poluării și a calității aerului„Gestionarea calității aerului”, calitateaer.ro a fost atacat în justiție de Ecopolis.„Primăria Capitalei este chemată în judecată din cauza poluării aerului!”, aerlive.ro E atât de prost făcut, încât nu ai cu ce să lucrezi, îmi explică Oana. 

În sursele poluării listate în acest plan, salubrizarea nu e un factor poluant, însă, în realitate, măturarea străzilor e o sursă importantă de poluare. La fel, poluarea generată de construcții care nu respectă normele de organizare a șantierelor este tratată foarte vag de autorități. „Incapacitatea ministerului și-a agențiilor subordonate, a ANPM-ului, de-a gestiona o rețea de monitorizare a calității aerului națională s-a răsfrânt asupra incapacității și mai mari a autorității locale, care nu are nici baza metodologică, nici n-a vrut, nici nu vrea să facă ceva”, spune Oana Neneciu.

Altă Mărie, aceeași poluare

Anul trecut, asociația a intrat într-un grup de lucru în cadrul Ministerului Mediului. Ce bucurie! Cu ministrul nou, cei din asociație au fost deschiși. Au avut două întâlniri. Ce s-a întâmplat? Ministrul și-a adus directorii din ANPM, din Garda de Mediu, din minister, să le țină niște prezentări de câteva ore, în care să le dărâme tot constructul, toată comunicarea, să le dărâme senzorii, că nu sunt performanți, să le dărâme datele pe care le furnizează, că nu sunt exacte, să le dărâme metodologia. Oana se revoltă: „Mi-am dat seama care e problema: acești directori sunt numiți în funcție publică pe viață, probabil, așa că nu au altceva în cap decât să-și apere scaunul, poziția. Și-atunci, cu cine să lucrezi, că, de fapt, nu ai cu cine?”

Ce îi motivează să continue? Nervii, îmi spune Oana. „Nepăsarea lor te enervează și n-ai cum să renunți, mai ales că sperăm ca de la anul să se mai schimbe lucrurile. Vrem să ajutăm și să schimbăm optica autorităților, felul în care tratează oamenii și cetățenii.”

Nici Clujul nu-i chiar fruncea

Luna aceasta, AerLive urmează să se lanseze și în Cluj, iar pe listă urmează metropole ca Brașov și Iași, problematice din punctul de vedere al poluării. 

În Cluj, s-au amplasat deja patru stații de monitorizare a aerului. Coordonator aici e Ștefan Voinea, psiholog și expert în sisteme IT, cu experienţă în dezvoltarea de soluţii software pentru sistemul medical românesc, membru al Observatorului Român de Sănătate. Când s-a mutat în Cluj, Ștefan a sperat că va vorbi aceeași limbă cu autoritățile locale. S-a înșelat. „Cred că avem o tendință națională de a ascunde gunoiul sub preș. Pur și simplu nu vor să-și pună oglinda în față. În Beijing, de exemplu, unde calitatea aerului era infernală, chinezii au început cu 30 de stații de monitorizare și au ajuns la 1.500 într-un an, după ce au înțeles problema. Dacă îți pasă, poți să faci lucrurile să meargă”, spune Ștefan.  

Cum se poate schimba situația? Votând oameni cărora le pasă de mediu, crede Ștefan. „Apoi, e important să vorbim cât mai mult despre asta, să găsim soluții realiste de măsurare a calității aerului. Să fim vocali și vizibili.” 

Ștefan spune că „am inițiat o petiție,„Vrem aer curat!”, stop-poluare.ro prin care am identificat măsuri clare – reducerea traficului în jurul școlilor, transformarea zonelor din jurul școlilor într-unele pietonale, pe modelul Parisului, care a făcut așa cu 200 de școli. În centrul orașelor, putem să creăm zone low emission, putem să îmbunătățim și să subvenționăm transportul public, să impulsionăm achizițiile de mașini electrice și hibrid, să asigurăm condiții de siguranță pentru bicicliști. E important să creștem cantitatea de spații verzi pe cap de locuitor, să facilităm accesul la spațiile verzi – multe dintre ele sunt disponibile doar contra cost, cum este Grădina Botanică din Cluj, un oraș unde și-așa spațiile verzi sunt foarte puține”. E o prejudecată că în Cluj e aer mai curat,„Boc, chemat la raport pentru poluarea gravă a Clujului! Cum ne afectează dioxidul de azot. Primarul trebuie să le explice clujenilor şi nerealizările”, cluj24.ro

Modernizarea sistemului de încălzire centralizat și amendarea marilor poluatori care nu respectă normele în vigoare sunt printre soluțiile identificate de Oana. „Taxa pe poluare„Avantajele și problemele taxei de poluare din București”, optar.ro era o soluție foarte bună, adoptată de toate marile orașe europene și pe care noi am susținut-o, dar Firea a distrus această idee de politică publică. Îmi imaginez că de acum înainte n-o să mai putem vorbi de taxă de poluare decât peste vreo cinci ani, pentru că autoritățile au îngropat ideea asta. A generat atâta scandal și păreri contrare, oamenii s-au supărat, au dat în judecată Primăria, și pe bună dreptate, pentru că nu a fost implementată bine. Și știi cum e cu politicile publice, dacă gestionezi una greșit, nimeni nu se mai atinge de ea, pentru că a rămas o idee proastă în mentalul colectiv”, mai spune Oana. 

De altfel, efectul desfiinţării taxei pe poluare a avut rezultate dramatice: 2017 a fost anul cu cele mai multe mașini second-hand înmatriculate vreodată, peste 520.000.Potrivit datelor furnizate de Direcția regim permise de conducere și înmatriculare a vehiculelor, drpciv.ro.

Cât ne costă poluarea

Bucureștiul e primul oraș din Europa la costul per capita al poluării,Conform Datawrapper, datawrapper.de după Londra. Dar la englezi vorbim despre aria largă a Londrei, pe când la noi nu este luat în considerare Ilfovul, de exemplu. 

Conform studiului european CE Delft,„Health costs of air pollution in European cities and the linkage with transport”, cleanair4health.eu (PDF) comisionat de Alianța Europeană de Sănătate Publică, românii sunt europenii cei mai afectați de costurile sociale produse de efectul poluării aerului asupra sănătății. Fiecare român pierde anual din cauza poluării 1.810 euro. Iar un bucureștean pierde anual 3.004 euro din același motiv. 

Știi la cât se ridică per total pierderile anuale în costuri sociale în București? Ține-te bine: 6,35 miliarde de euro. Alături de Bulgaria și Polonia, orașele românești înregistrează costuri sociale cu sănătatea în valoare de 8-10% din totalul veniturilor câștigate. Costurile sociale cuprind cheltuielile directe cu îngrijirea sănătății dar și cele indirecte, cauzate de scăderea speranței de viață în urma inhalării aerului poluat. Poluarea aeruluiMai multe detalii despre acest studiu și despre cele 21 de orașe românești incluse pot fi găsite pe cleanair4health.eu provine în special din activitățile de transport, încălzirea gospodăriilor și industrie sau agricultură. 

Așadar, ce nu se vede, nu există, pare să fie filosofia pe care statul o aplică senin ca strategie de rezolvare a problemelor țării. Iar până când autoritățile decid să-și dea jos masca de pe ochi, tu pune-ți masca pe față – coronavirusul nu e nici pe departe singurul inamic care circulă zglobiu prin aerul din România. 



Text de

Adriana Moscu

Este jurnalist și, de aproximativ 20 de ani, se bucură de principalul avantaj al profesiei, pentru că nicio zi nu seamănă cu alta. Are o relație de love-hate cu oamenii, pe care, de cele mai multe ori, îi îmblânzește prin interviuri.

TEHNOLOGIE|TIPPING POINT

Ce se întâmplă cu Bitcoin? „Aurul digital” s-a apropiat de maximul istoric, apoi a scăzut

De Andrada Fiscutean 26/11/2020
Monedele virtuale s-au scumpit puternic în pandemie, iar Bitcoin e comandant de pluton. Ce urmează să se întâmple?
MEDIU|SCI-FACTS

Viețuitoare din România care hibernează. Plus: hibernarea la om.

De Adriana Moscu 17/11/2020
Iernile blânde trezesc tot mai des animalele din hibernare. Asta în cazul în care te întrebai ce caută ursul în oraș în sezonul rece. 
CULTURĂ|TIPPING POINT

Un efect secundar al pandemiei: anul fără blockbustere

De Mihnea Dumitru 12/11/2020
În 2019, „Avengers. Endgame” bătea toate recordurile de încasări. Anul acesta, cel mai de succes film e unul istoric din China, care și-a făcut toți banii pe piața locală. Coronavirusul a virusat inclusiv industria cinematografică.
MEDIU|SOLUȚII

Blowing in the wind. Suflantele de frunze poluează planeta și urechile 

De Adriana Moscu 30/10/2020
În loc de liniște și aer curat, parcurile și străzile lăturalnice din București pot oferi ocazional noxe și zgomot asurzitor.