Minorii nu mai pot cumpăra băuturi energizante în România, dar cât de mult se respectă noua lege?39 min read

Pe 11 martie 2024, președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice vânzarea energizantelor către persoanele sub 18 ani. Realitatea din teren e alta. 

Alexandra are 17 ani și, ca oricărui adolescent, îi place să experimenteze. O face cu machiajele, cu hainele, cu muzica, dar și cu gusturile. Iar unul dintre gusturile preferate ale Alexandrei este cel dulce-înțepător pe care-l simte pe limbă după ce deschide și savurează o doză de energizant. Sunt mulți alții ca ea în lume. 

Doar că Alexandra, adolescentă în România anului 2024, are o problemă. Începând din luna martie, nu mai are voie să cumpere energizante de la magazin. Cel puțin teoretic. Legea a fost promulgată pe 11 martie// Poți consulta integral legea, aici: legislatie.just.ro // de președintele Klaus Iohannis și interzice „comercializarea băuturilor energizante care conţin combinaţii variate de carbohidraţi, vitamine, minerale, cu două sau mai multe substanţe precum: cofeină, taurină, carnitină, guarana, glucuronolactonă şi alţi compuşi cu efect de stimulare a sistemului nervos central”, atât în magazine, cât și în automatele cu alimente. 

În același timp, este interzisă oferirea „cu titlu gratuit” a energizantelor către minori. Firmele care comercializează băuturi energizante către persoane sub 18 ani riscă amenzi de până la 20.000 de lei, dar acestea pot crește la 30.000 de lei în cazul în care comercializarea ar avea loc în școli sau instituții medicale. Abaterile repetate sunt pedepsite cu suspendarea activităţii operatorului pe o perioadă între 10 și 30 de zile. 

Presiunea pentru adoptarea acestei legi a venit inclusiv dinspre societatea civilă. De curând, un caz tragic a sensibilizat opinia publică. În luna februarie 2024, ziarele scriau despre un copil de 13 ani din Bistrița-Năsăud care a murit brusc, în urma unui antrenament de fotbal. Primarul comunei a susținut că, înainte de a intra pe teren, băiatul ar fi consumat mai multe doze de băuturi energizante.// „Un copil de 13 ani a murit brusc după un antrenament de fotbal, în Bistriţa-Năsăud. Băiatul ar fi consumat băuturi energizante”, hotnews.ro // Cazul nu a fost încă soluționat, așa că afirmațiile primarului trebuie luate doar cu titlu de presupunere personală. 

Însă Alexandra și alți tineri ca ea sunt la vârsta la care astfel de știri nu înseamnă mare lucru. Iar legile pot fi cu ușurință fentate. „E-adevărat, dacă vreau să iau un energizant în magazinele cu nume cunoscute, mai nou, îmi cer buletinul”, spune Alexandra. „Nu prea mai am cum să cumpăr din astfel de locuri. Dacă merg la magazine mici de cartier, pot să iau energizante fără să mă întrebe nimeni nimic.” 

Astfel de magazine găsești în toată România, inclusiv în București. Genul acela unde plata cu cardul este imposibilă și bonul fiscal inexistent. Magazine no name, care încă mai vând țigări la bucată și energizante minorilor. 

Nevoia de a bea energizante pentru a fi acceptat de gașca ta

La vârsta Alexandrei, cortexul prefrontal, responsabil cu autocontrolul, este încă în proces de maturizare. Până spre 25 de ani, capacitatea Alexandrei de a evalua consecințele aprofundate ale acțiunilor sale poate fi redusă, ceea ce duce la luarea deciziilor bazate pe impulsuri. La fel stă treaba cu mai toți adolescenții.// „A Teen’s Brain Isn’t Fully Developed Until Age 25”, paradigmtreatment.com // 

S-ar putea să ți se pară complicat ce-ți spun sau fără legătură cu subiectul, dar este exact ideea pe care își bazează tehnicile de marketing unele branduri, pentru a-și vinde masiv produsele.// „Identifying food marketing to teenagers: a scoping review”, ncbi.nlm.nih.gov // La 17 ani, deciziile raționale nu sunt importante. Ce contează pentru tineri la vârsta asta sunt alte două lucruri: sistemul de recompensă și nevoia de apartenență socială. Care, da, predispun și la consumul de băuturi energizante. 

Creierul adolescenților reacționează puternic la lucruri care le aduc plăcere, cum ar fi aventurile sau interacțiunile cu alții. Acest lucru îi poate face să acționeze fără să se gândească bine, pentru că sunt atrași de recompensele pe care le primesc din acele activități.

În același timp, în adolescență, relațiile sociale devin din ce în ce mai importante. Tendința de a copia comportamentele altora poate fi explicată prin dorința de a se integra în grupuri sociale sau de a obține aprobarea și acceptarea din partea celor din jur. Acest comportament poate fi influențat de activarea sistemului de recompensă al creierului atunci când adolescenții percep că adoptarea anumitor comportamente îi aduce acceptare în grupurile sociale.

De-asta, la o privire mai atentă, vei vedea că tinerii, în majoritate, poartă aceleași două-trei branduri de încălțăminte (ba, mai mult, o gamă anume), au cam aceleași preferințe legate de look, folosesc aceleași expresii și jargoane, și, nu în ultimul rând, consumă aceleași alimente și băuturi. Printre care și energizantele.   

Sănătatea, sacrificată în numele comerțului

Când am băut prima oară un energizant, mi s-a părut că are miros și gust de țuică ieftină. Asta nu pare să le deranjeze pe milioanele de tineri care îl beau ca pe apă. De fapt, energizantul pare să fie pentru Gen Z ce era Coca Cola pentru Gen X – un simbol. Iar marketerii știu prea bine asta. 

Influenceri precum Logan Paul și KSI, de exemplu, cu milioane de urmăritori în rândul generației Z pe Instagram și YouTube, își asociază frecvent postările și videoclipurile de pe rețelele sociale cu Prime, propriul brand de băuturi energizante. Și unul dintre cele mai controversate, pentru că Prime conține o doză dublă de cofeină față de Red Bull// „Prime targets: why are teenagers so obsessed with energy drinks?”, theguardian.com // – și, desigur, îl găsești și în România.

Tot mai multe băuturi energizante conțin cofeină în concentrații mari, de obicei împreună cu substanțe precum taurină, inozitol și glucuronolactonă. Inofensive atunci când sunt consumate moderat, acestea pot duce la insomnie, irascibilitate sau probleme cardiovasculare când se abuzează de ele. 

Și adevărul este că, de multe ori, adolescenții chiar abuzează de ele. Popularitatea în creștere a acestor băuturi, diversitatea ofertelor și numărul tot mai mare de consumatori vor continua să stimuleze piața.

Potrivit Statista Consumer Market Outlook,// „Energy drinks market worldwide – statistics & facts”, statista.com // o platformă specializată în colectarea și vizualizarea datelor, veniturile din băuturile energizante și sportive vândute la nivel mondial s-au ridicat la aproximativ 180 de miliarde de euro în 2023 și se estimează că vor crește la puțin peste 225 de miliarde de euro până în 2027. 

Dar cum au apărut energizantele și de ce au tot mai multe țări impun restricții asupra comercializării lor? 

Boost de energie pentru muncitorii obosiți

După cel de-al Doilea Război Mondial, economia globală a crescut rapid, iar producția industrială practic a explodat. Căutând o soluție pentru a ajuta lucrătorii în schimburi care trebuiau să rămână atenți (și treji) pentru perioade lungi de timp, cum ar fi șoferii de camioane și muncitorii din fabrici, o companie numită Taisho Pharmaceuticals din Japonia a creat ceea ce poate fi considerată prima băutură energizantă. Băutura, numită Lipovitan D,// „The History of Energy Drinks”, gobigenergy.com // a ajuns pe rafturi în 1962 și a fost marketată ca un „tonic energizant” pe bază de plante. Ingredientul principal era taurina, un component cheie și în Red Bull, care avea să devină popular mult mai târziu.

Lipovitan a fost creată cu unicul scop de a crește nivelul de energie, dar a creat o nouă nișă. Lipovitan continuă să se vândă, la 60 de ani de la lansare, a început să fie exportat în 1963, la un an de la apariție, și este disponibil în prezent în 12 țări.

Și mai puțin cunoscut este faptul că Lipovitan a suplinit, de fapt, o lipsă. Unul dintre motivele care au contribuit la creșterea popularității sale a fost restricționarea amfetaminelor de către guvernul nipon. Aceste medicamente au fost folosite pe scară largă în timpul celui de-al Doilea Război Mondial de către soldați și civili care lucrau ore îndelungate. Odată ce au fost impuse restricții, s-a creat un gol pe piață pentru o alternativă mai sigură și acceptabilă.

Ingredientul principal, taurina,// „Taurine – Uses, Side Effects, and More”, webmd.com // care practic stă acum la baza tuturor formulelor energizantelor moderne, este un aminoacid care se găsește în proteinele animale. Ajută corpul să producă energie, echilibrează fluidele, sărurile și mineralele, și are, același timp un efect calmant care contracarează efectul cofeinei.

Odată cu expansiunea economiei japoneze, lucrătorii japonezi sunt trimiși în străinătate pentru a extinde afacerile. Unii dintre ei ajung în Thailanda și își iau cu ei binecunoscutul Lipovitan. În Thailanda, băutura devine populară, dar gustul nu este pe placul tuturor. Un om de afaceri thailandez îi dă o notă personală adăugând taurină, ceea ce îmbunătățește gustul, și denumește băutura Krating Daeng, ceea ce înseamnă Guarana Roșie (Red Guar)// Guarana este o plantă din familia leguminoaselor, cunoscută științific sub numele de Cyamopsis tetragonoloba. Aceasta este cultivată în principal pentru semințele sale, din care se extrage guma de guar. Guma de guar este un agent de îngroșare și stabilizator folosit în multe produse alimentare și industriale. În contextul numelui „Red Guar” sau „Krating Daeng”, „Guar” se referă probabil la asocierea cu puterea sau tăria, un simbolism comun în marketingul produselor energizante.// sau Taur Roșu (Red Bull).// „Lipovitan: How Post-War Japan’s Herbal Tonic For Truck Drivers Kickstarted The Modern Energy Drink”, slurrp.com //

În 1984, un om de afaceri austriac, Dietrich Mateschitz, consumă o sticlă de Krating Daeng în timpul unui zbor lung și este uimit să realizeze că nu suferă de jet lag. Impresionat, acesta îl caută pe producătorul băuturii, Chaleo Yoovidhya, și îi propune să producă o versiune adaptată gusturilor europene. Modificările includ mai mult zahăr, mai multă cofeină și ambalarea băuturii în doze în loc de sticle. Băutura acidulată, cunoscută acum ca Red Bull, ambalată în doze de aluminiu, a început să devină populară în Europa, unde a câștigat tot mai mulți fani. 

SolStock/Getty Images

Piața energizantelor în România

În România, ultima analiză disponibilă a pieței energizantelor datează din 2020. Astfel, potrivit unui raport Euromonitor, citat de Ziarul Financiar,// „Românii beau tot mai multe energizante. Pe această piaţă lupta la vârf se dă între Hell şi Red Bull, dar mărcile private vin tare din urmă”, zf.ro // în 2019, consumul de băuturi energizante s-a situat aici la peste 35 de milioane de litri, adică circa 1,8 litri per capita. 

Liderul pieței de energizante era în 2020 brandul Hell Energy, produs de compania omonimă din Ungaria. Hell a depășit Red Bull la vânzări în România și a devenit lider de piață în 2018, poziție pe care a reușit să o păstreze și în anii următori. Cel mai probabil, motivul este prețul ușor mai scăzut decât al băuturilor din gama Red Bull și, deci, mai accesibil în rândul adolescenților și tinerilor consumatori, dar și gama largă de variante – pe lângă cea clasică, Hell este disponibil pe piață cu arome de struguri, cireșe, pepene roșu, mere și, mai nou, varianta multifruct, numită Hell A.I. – probabil o strategie de marketing care își dorește să țină pasul cu cel mai discutat subiect al prezentului: inteligența artificială. 

În România, Hell și-a extins cota de piață chiar și în 2020, un an marcat de pandemia de COVID-19, deși în majoritatea celorlalte țări Europene, lider de piață este Red Bull. 

Pe piața din România, pe lângă Red Bull și Hell, un alt jucător important este Monster Beverage Corp, cu brandul Monster, adus pe plan local de Coca-Cola HBC România, liderul pieței de băuturi răcoritoare. De asemenea, în top se regăsește și brandul românesc Rienergy, produs de European Food, compania fraților Micula, conform datelor Euromonitor.

Ultimul studiu// Detalii, aici: insp.gov.ro // realizat de către o instituție română datează de acum opt ani, din 2016. Atunci, Institutul Național de Sănătate Publică și Direcțiile de Sănătate Publică județene au efectuat un studiu pentru a evalua percepția grupurilor vulnerabile de vârstă despre băuturile energizante comercializate în România. La acest studiu au participat 421 de tineri între 16 și 18 ani și 421 de persoane de peste 55 de ani, din toate cele 41 de județe și din Municipiul București. 

Rezultatele au arătat că 74% dintre tinerii cu vârsta între 16-18 ani și 42% dintre persoanele de peste 55 de ani intervievate au consumat băuturi energizante. Pentru ambele grupuri, consumul ocazional (de cel mult cinci ori pe an) se situează la 44-45%. Totuși, un procent mai mare de adolescenți consumă băuturi energizante săptămânal (23%), comparativ cu doar 8% dintre persoanele mai în vârstă. Motivul principal al consumului, pentru 61% dintre tineri și 81% dintre persoanele mai în vârstă, este că băuturile energizante le oferă mai multă energie și îi ajută să rămână treji. În ceea ce privește informarea, 58% dintre tinerii de 16-18 ani nu au citit eticheta băuturilor energizante, în timp ce în grupa de peste 55 de ani, 30% nu au consultat eticheta.

Îți dă aripi, după care ți le taie brusc

Din păcate, ceea ce a fost creat ca un tonic natural a devenit, de-a lungul anilor, o afacere de marketing prosperă, care a pus sănătatea consumatorului pe ultimul loc. Consumul de băuturi energizante a crescut dramatic în ultimele două decenii, în special în rândul adolescenților și adulților tineri. Potrivit anumitor statistici, energizantele sunt sectorul cu cea mai rapidă creștere din industria băuturilor.// „Energy Drink Industry Statistics”, gitnux.org //

Băuturile energizante sunt comercializate în mod agresiv cu afirmația că oferă un plus de energie pentru a îmbunătăți performanța fizică și cognitivă. De altfel, în 2020, aproape 60% dintre băuturile energizante lansate la nivel global au fost poziționate ca băuturi sportive și de performanță.// „Energy Drink Industry Statistics”, gitnux.org //

Cu toate acestea, studiile care susțin aceste afirmații sunt limitate. De fapt, mai multe efecte adverse asupra sănătății au fost legate de băuturile energizante, iar asta ridicat întrebarea dacă aceste băuturi sunt sigure. Un studiu vechi, din 2001, susține că energizantele pot avea efecte benefice asupra performanței fizice, printre care viteza de reacție (fizică și mentală).// „The effects of Red Bull energy drink on human performance and mood”, link.springer.com // Totuși, majoritatea studiilor referitoare la aceste produse concluzionează că pot avea consecințe dăunătoare asupra sănătății, atunci când sunt consumate în exces, și pot duce la probleme cardiovasculare,// „Review of published cases of adverse cardiovascular events after ingestion of energy drinks”, sciencedirect.com // neurologice,// „Major Components of Energy Drinks (Caffeine, Taurine, and Guarana) Exert Cytotoxic Effects on Human Neuronal SH-SY5Y Cells by Decreasing Reactive Oxygen Species Production”, hindawi.com // gastrointestinale,// „Acute hepatitis in a woman following excessive ingestion of an energy drink: a case report”, jmedicalcasereports.biomedcentral.com // renale// „Energy Drink–Induced Acute Kidney Injury”, journals.sagepub.com // sau dentale.// „Erosive potential of energy drinks on the dentine surface”, bmcresnotes.biomedcentral.com // 

Dar ceea ce îngrijorează cel mai mult experții în sănătate este conținutul ridicat de cofeină și zahăr pe care îl conțin multe din formulele de energizante existente pe piață. 

Deși sunt marketate ca băuturi care îmbunătățesc nivelul de energie și concentrare, în realitate, conțin cam aceleași ingrediente pe care le găsești în sucurile standard. 

În timp ce consumul de alimente naturale oferă o varietate mai largă de nutrienți, cum ar fi vitamine, minerale și enzime, pe care corpul le utilizează mai eficient, băuturile energizante conțin zaharuri artificiale, cantități mari de vitamine B și taurină sintetică, care nu sunt absorbite de organism la fel ca nutrienții naturali.// „Energy Drink”, sciencedirect.com // De exemplu, dieta obișnuită include între 40 și 400 mg de taurină naturală din surse precum carne, pește și lactate, în timp ce o doză de Red Bull conține 1.000 mg de taurină sintetică. De asemenea, FDA recomandă un consum zilnic de 14-16 mg de vitamina B3, cu un maxim de 35 mg, dar o doză de Monster conține 40 mg. 

Pe de altă parte, băuturile energizante care conțin și cofeină, chiar dacă te pot ajuta pe moment să nu te mai simți epuizat după o zi grea de muncă sau atunci când dormi prea puțin, nu rezolvă complet problema oboselii. Deși cofeina îți poate ascuți simțurile și reduce senzația de oboseală, efectele sunt doar temporare. Consumul continuu al acestor băuturi fără odihnă adecvată poate duce, în cazuri severe, la oboseală cronică. 

Consumul de energizante poate duce la comportamente deviante

În februarie 2024 o analiză sistematică a 57 de studii publicată în jurnalul Public Health// „Consumption of energy drinks by children and young people: a systematic review examining evidence of physical effects and consumer attitudes”, sciencedirect.com // subliniază o legătură clară între consumul de băuturi energizante și adoptarea unor comportamente riscante în rândul copiilor, adolescenților și tinerilor, precum fumatul, consumul de alcool, abuzul de alcool, utilizarea altor substanțe și chiar intenția de a începe aceste comportamente.

Pe lângă aceste constatări, cercetările au evidențiat și o asociere între consumul de băuturi energizante și căutarea de senzații tari, comportamente delincvente, precum și probleme legate de somn – durată scurtă a somnului, calitate slabă a somnului – și performanțe școlare scăzute. Mai mult decât atât, studiile au identificat și alte efecte negative, inclusiv un risc crescut de sinucidere, suferință psihică, simptome ale tulburării de deficit de atenție și hiperactivitate (ADHD), comportamente depresive și de panică, alergii, rezistență la insulină, carii dentare și uzura erozivă a dinților. S-a mai constatat că băieții tind să consume băuturi energizante într-o măsură mai mare decât fetele. La aceste studii au participat 1.287.682 de persoane cu vârsta cuprinsă între 9 și 21 de ani.

Consumul regulat zilnic de băuturi energizante reduce durata somnului și crește riscul de insomnie. Sunt rezultatele unui studiu observațional, tot din 2024, realizat pe peste 53.000 de persoane tinere din Norvegia și publicat în revista BMJ Open.// „Energy drink consumption and sleep parameters in college and university students: a national cross-sectional study”, bmjopen.bmj.com // Chiar și consumul ocazional poate perturba somnul. Bărbații care consumă frecvent aceste băuturi dorm sub șase ore pe noapte și 37% dintre ei suferă de insomnie. La femei, 51% dintre cele care consumă zilnic raportează probleme de insomnie, comparativ cu 33% dintre cele care le consumă ocazional sau deloc. Consumatorii zilnici dorm cu aproximativ jumătate de oră mai puțin decât cei care nu consumă băuturi energizante.

Tot mai multe țări interzic vânzarea energizantelor către minori

Restricționarea vânzărilor de băuturi energizante dar ar putea contribui la prevenirea unor probleme de sănătate pe termen lung. Unele state au luat deja măsuri. 

Prima țară din lume care a interzis vânzarea și comercializarea băuturilor energizante către minorii sub 14 ani a fost Columbia, în 2009. 

În noiembrie 2014, Lituania a devenit primul stat din UE care a interzis vânzarea băuturilor energizante persoanelor sub 18 ani, în urma unor cercetări care arătau popularitatea lor (nedorită și nepotrivită) în rândul minorilor.// „Energy drinks – the defeat that turned out to be a win-win”, metaadvisory.lt //

Acestor țări li s-au adăugat, cu timpul, altele precum Letonia,// „Latvia bans energy drink sales to minors”, eng.lsm.lv // Norvegia,// „Norway’s parliament agrees on health measures aimed at children”, thelocal.no // Polonia,// „Poland bans sale of energy drinks to minors as producers look for ways around it”, euractiv.com // Uzbekistan și Kazakhstan.// „Kazakhstan wants to ban sale of energy drinks to people under 21”, daryo.uz //

România este cel mai recent stat european care a interzis vânzarea acestor băuturi către minori. 

Și în Marea Britanie există, în prezent, o presiune tot mai mare din partea societății civile, dar și a anumitor politicieni, de a interzice vânzarea energizantelor către persoane cu vârste mai mici de 16 ani. În așteptarea unei reglementări legale, mai multe supermarketuri au introdus o interdicție voluntară a vânzării băuturilor energizante către tinerii sub 16 ani, dar acestea sunt încă disponibile gratuit în magazine mai mici și de la automate.// „Labour considering ban on sale of energy drinks to under-16s”, news.sky.com //

În SUA, situația e mai relaxată. Unele băuturi energizante, inclusiv Monster Energy și Rockstar Energy, au fost rebranduite ca simple băuturi în loc de suplimente alimentare pentru a scăpa de anumite cerințe ale FDA legate de raportarea deceselor și a altor probleme de sănătate.// „Ban on caffeinated alcoholic drinks in the United States”, en.wikipedia.org // 

„Odată, o vânzătoare mi-a zis că nu-mi dă (n.red.: energizant), că am doar 14 ani. I-am arătat buletinul și când a văzut că am 17, n-a mai comentat”, spune Alexandra, adolescenta cu care am vorbit la începutul articolului. Așadar, în opinia unora dintre comercianți, legea e mai puțin lege cu cât minorul se apropie mai mult de vârsta adultă. Un nonsens, desigur. 

Interdicțiile și reglementările pot ajuta la schimbarea comportamentului, însă sunt doar o parte din răspuns. Pentru a schimba profund situația, pe măsură ce știința continuă să adune dovezi despre efectele energizantelor, cel mai important este ca tinerii să fie ascultați și motivațiile pentru care beau energizante înțelese corect. E nevoie de strategii eficiente care să-i protejeze de tacticile înșelătoare de marketing și să formeze o generație mai sănătoasă și mai conștientă de riscurile asociate cu consumul acestor băuturi. 

Până atunci, data viitoare când oboseala de după-amiază te lovește prea tare, chiar dacă pare logic, la prima vedere, să încerci să-ți revii cu un energizant, fă un efort de voință și bea un pahar cu apă. Sau mai multe. Nu are gust dulce, nici cofeină, dar e cea mai sănătoasă opțiune. Și, garantat, cea mai eficientă.