Săculeț ooho cu apă. David Lineton/notpla.com

Ambalajele comestibile din alge, o alternativă la plastic?27 min read

De Ionuț Preda 24.06.2022

Ambalajele viitorului sunt comestibile, complet biodegradabile și nu schimbă gustul sau proprietățile produselor. Dar ce șanse au să înlocuiască plasticul ca preț și conveniență?

În timp ce legislatorii din toată lumea caută soluții pentru a reduce impactul de mediu al  industriei plasticului, care pare să-și continue creșterea exponențială a producției,„Production forecast of thermoplastics worldwide from 2025 to 2050”, statista.com în ciuda efectelor negative, devine destul de clar că reciclarea sau scăderea ponderii acestui material nu va fi de ajuns.

Una dintre principalele surse de poluare cu plastic sunt ambalajele, care sunt folosite o singură dată și ajung, cel mai adesea, în gropile de gunoi – mai rar la reciclare. Prin urmare, sunt necesare alternative cu un impact scăzut asupra mediului, dar acestea trebuie să păstreze măcar parțial funcționalitatea și conveniența produselor din plastic.. În plus, ar fi ideal ca noile ambalaje să nu vină cu procese scumpe și complicate de reciclare sau compostare.

O astfel de alternativă pentru ambalajele din plastic deja există, și pe cât de ciudat sună, pe atât de interesant este conceptul. Este vorba de ambalaje pe bază de alge, care sunt atât de „bio” încât le poți mânca odată cu produsul, se pot dizolva în apă sau se descompun într-un mod similar fructelor, dacă le arunci.

Acest concept a ajuns și în România, cu ocazia Bucharest Tech Week 2022. Mai multe detalii pe techweek.ro Co-ondatorii start-up-ului britanic Notpla,Mai multe detalii pe notpla.com Pierre Paslier și Rodrigo Garcia Gonzalez, au vorbit la eveniment despre filozofia din spatele companiei, țintele de viitor și au adus chiar și mostre pentru participanți.

ambalaj din alge

Notpla comercializează pipete cu ulei în ambalajul ooho. notpla.com

De la concept de laborator la maratonul din Londra, în doar câțiva ani

Notpla, care este și numele materialului folosit de companie, a apărut în 2013, atunci când cei doi co-fondatori erau colegi la masterul de design inovativ în inginerie de la Imperial College London. Ei au pus atunci bazele unui laborator pentru testarea și dezvoltarea ambalajelor din alge. Conceptul s-a transformat în prototip, apoi în viziune de afacere. În 2017, a reușit să strângă aproape 950.000 de lire pe platforma de crowdfunding  Crowdcube,Detalii pe crowdcube.com în mai puțin de trei zile. De atunci, a trecut prin mai multe runde strângeri de fonduri. În cea mai recentă, din decembrie 2021, au obținut 10 milioane de lire.

Ambalajul, numit ooho – conform celor doi co-fondatori, după sunetul pe care îl face o persoană atunci când încearcă prima dată produsul lor –, este creat din extrase de alge brune și alte plante. Ooho este comestibil și complet biodegradabil între patru și șase săptămâni de la utilizare. Practic, ambalajul se prezintă sub forma unor săculețe transparente, de dimensiuni mici, care pot ține între 15 și 100 ml de lichid sau gel.

La prezentarea de la Bucharest Tech Week, antreprenorii au venit cu mostre sub forma unor pachețele cu suc de portocale sau mango. Este o senzație destul de ciudată să pui în gură ceea ce arată ca o capsulă de plastic cu suc înăuntru, însă funcționează exact după cum au promis cei doi în timpul prezentării. Săculețul „explodează” ca și cum ai mânca o roșie-cherry, conținutul are un gust natural, iar rămășițele ambalajului sunt ușor de mestecat și înghițit și au un gust neutru, deloc deranjant. Ambalajul nu trebuie neapărat consumat în acest mod, ci poate fi deschis și aruncat după consumarea conținutului.

„Sunt peste 12.000 de specii de alge marine alcătuite din diverse polizaharide, proteine și fibre. Noi folosim aceste elemente pentru a crea un ambalaj care este mai apropiat de textura unui fruct. Și ceea ce este extraordinar este faptul că algele sunt foarte biodegradabile, așa că în orice mediu le lași, nu au probleme în a se descompune. Sunt atât de biodegradabile, încât nu există nicio problemă să le mănânci”, a explicat Pierre Paslier în cadrul prezentării.

Săculețele ooho și-au găsit deja utilizări în lumea reală. La ultimele ediții ale maratonului de la Londra,„London Marathon Runners Were Handed Seaweed Pouches Instead Of Plastic Bottles”, forbes.com/ concurenții au primit, în zonele de rehidratare, ooho-uri cu băuturi sportive în locul sticlelor sau cartoanelor tradiționale. În Marea Britanie, Notpla colaborează deja cu Heinz pentru a împacheta ketchup-ul în ambalaje ooho, care pot fi folosite pentru a înlocui recipientele din plastic pentru sosuri din industria de livrări sau fast-food-uri. În anumite hipermarketuri din UK au fost instalate automate din care se pot cumpăra chiar pachețele cu apă sau cu sucuri de fructe. Compania a început de curând să-și vândă ambalajul și sub formă de pipete pentru uleiuri alimentare.

Utilitatea acestor ambalaje nu se oprește doar la alimente lichide sau la geluri. Notpla testează în prezent folii ale materialului care pot ține produse uscate sau cu un conținut scăzut de apă. Co-fondatorii au prezentat exemplele unor pachețele de cafea solubilă care se dizolvă direct în apa fierbinte sau a unor paste care pot fi puse cu tot cu ambalaj la fiert. Mai mult, ambalajele pentru astfel de mâncăruri ar putea fi chiar pre-condimentate, dacă tot se dizolvă în apă.

În afara industriei alimentare, start-up-ul londonez își propune să ofere, printre altele, și capsule de pastă de dinți, șampon și săpun lichid ale căror ambalaje se dizolvă fără a lăsa rămășițe.

ambalaje din alge

Pădure de alge brune Macrocystis, același tip folosit de în ambalajele Notpla. Brent Durand/Getty Images

Înlocuitor și pentru hârtie și plasticul din industria takeaway

Compania își propune, astfel, să înlocuiască măcar o parte din obiectele de plastic de unică folosință consumate anual. Din procentul uriaș de plastic produs anual care nu ajunge să fie reciclat, care e acum de 90%, până la jumătate„Fact Sheet: How Much Disposable Plastic We Use”, earthday.org este format din obiectele unică folosință – sticlele de băuturi, pungi pentru cumpărături sau tacâmuri din plastic.

Altă sursă importantă a plasticului de unică folosință sunt recipientele pentru mâncare, devenite cruciale în industria de livrări la domiciliu. O parte tot mai mare dintre ele sunt făcute din carton sau hârtie. Teoretic, acest lucru le-ar face biodegradabile, doar că pentru mâncărurile calde sau cu conținut ridicat de apă este nevoie de o căptușeală interioară cu straturi de plastic. Iar aceste straturi nu pot fi separate ulterior de recipient. Chiar și dacă se folosește bioplastic, astfel de recipiente ajung sunt reciclate printr-un proces costisitor.Bioplasticele trebuie reciclate pe linii diferite față alte tipuri de plastic reciclabil, pentru a nu afecta proprietățile acestora, și pot fi degradate doar în unități industriale.

Soluția propusă Notpla este înlocuirea acestor straturi de plastic cu unele pe bază de alge, produse într-un mod similar ca ambalajele ooho, care păstrează biodegradabilitatea recipientelor și le fac mai ușor de reciclat. Compania are deja un parteneriat cu unul dintre cei mai mari livratori din Marea Britanie, Just Eat, și își propune ca până la finalul anului să producă 10 milioane de astfel de recipiente, înlocuind echivalentul a 186 de tone de plastic.

Nu în ultimul rând, pentru că își propune să arunce cât mai puțin din materialul cu care lucrează, compania produce și hârtie complet biodegradabilă din părțile algelor care nu sunt folosite pentru ambalaje sau cutiile de mâncare. Acestea din urmă folosesc în procesul de producție o parte de material gelatinos extras din alge, însă rămân nefolosite o cantitate semnificativă de rămășițe fibroase.

Hârtia produsă de Notpla, cu un aspect pestriț, încorporează în jur de 30% din astfel de rămășițe din procesul de producție, combinate cu alte materiale reciclabile și o cantitate scăzută de celuloză. Pe viitor, compania își propune înlocuirea completă a celulozei extrase din lemn proaspăt tăiat, prin integrarea unor „fibre alternative”. „Notpla salvages seaweed by-product to make paper”, deezen.com

Compania susține că pentru fiecare tonă de rămășiță de alge folosite în hârtia proprie s-ar înlocui echivalentul a patru tone de copaci nou-tăiați. Hârtia în sine poate fi folosită la rându-i în procesul de ambalare.

Cât de viabile sunt algele pentru o industrie sustenabilă?

Start-up-ul londonez nu este singura companie care mizează pe ideea ambalajelor din alge. Evoware,„This edible packaging will make you reconsider seaweed”, greenbiz.com o companie indoneziană, testează încă din 2019 ambalaje comestibile similare pentru burgeri sau batoane de proteine. Un alt start-up britanic, SoluBlue,British startup SoluBlue gets £430.4K for its seaweed-based alternative to plastic packaging”, uktech.news a primit finanțare pentru ambalaje din alge care cresc termenul de valabilitate al mâncării prin absorbirea umidității în exces, în timp ce compania americană Loliware produce de ani pahare și paie dintr-un extract de alge roșii.„After seeing Hawaii’s beaches littered with plastic, this islander built a company to make straws from seaweed”, cnbc.com

Toate aceste inițiative și impactul pe care îl vor depind însă de cât de sustenabil este modul în care materia lor primă este extrasă și cultivată. Și, chiar dacă sunt foarte multe plusuri la acest capitol, există și câteva probleme.

Producția de alge a crescut semnificativ, la nivel global, mai ales în ultimele două decenii, de la 11,8 milioane de tone în 200 la 35,7 milioane în 2019.„Global status of seaweed production, trade and utilization”, competecarribean.org Creșterea s-a bazat pe cultivarea algelor în ferme marine în volum tot mai ridicat, în timp ce culegerea celor care cresc liber este pe o pantă descendentă.

Totuși, există un dezechilibru semnificativ în producția mondială: peste 97% dintre alge provin din țări asiatice și mai mult de jumătate din China, predominant pe baza fermelor marine. Producția din cele două Americi și Europa se bazează în continuare mai mult pe extragerea algelor sălbatice.

Procesul de creștere al algelor nu este unul dificil și are multe avantaje față de alte culturi: nu necesită fertilizanți sau apă dulce, nu consumă teren arabil de la alte culturi agricole și au un ritm de creștere și densitate foarte ridicată. Macrocisturile,„Macrocystis”, wikipedia.org tipul de alge brune folosite de Notpla în produsele lor, cresc cu până la 50 de centimetri pe zi și formează în mod natural covoare extinse și dense. Ca un bonus, algele sunt destul de eficiente în captarea carbonului, prin fotosinteză, iar rămășițele plantelor marine îl păstrează în mări și oceane, după ce se scufundă.„How Kelp Naturally Combats Global Climate Change”, harvard.edu

Însă cultivarea nereglementată a algelor poate duce chiar la poluare suplimentară,„Seaweed Farming: A Gateway to Conservation and Empowerment”, blog.nature.org după cum se întâmplă de exemplu în Indonezia. Acolo, multe ferme folosesc sticle de plastic pe post de balize și sfori de polietilenă în procesul de colectare, creând și mai multe deșeuri marine. Unii fermieri ajung să distrugă ecosistemul local prin îndepărtarea altor tipuri de ierburi marine sau a recifelor de corali sau prin tăierea mangrovelor pentru a crea țăruși.

Notpla încearcă să evite această problemă printr-un angajament„Notpla Impact Report 2021”, notpla.com (PDF) de a colabora doar cu ferme care folosesc procese de colectare sustenabile și nedăunătoare ecosistemului local. Unele dintre acestea s-au grupat în proiectul Seaweed for Europe, care plănuiește unei rețele de ferme de algele pe coastele europene.

Însă astfel de ferme au nevoie de personal pregătit și echipamente specializate, ceea ce prețul materiei prime. Combinat cu capacitățile deocamdată limitate de producție, prețul ambalajelor din alge este mult mai puțin atractiv pentru producători, atunci când este comparat cu cele din plastic.

Fermă de alge din Dalian, China. Algele cresc pe linii sau structuri verticale atașate unor balize. Getty Images

Plasticul este mai ieftin, dar prețul de achiziție este doar prima rată

Pentru săculețele ooho, Notpla folosește mașinării proprii experimentale care pot ambala până la 1.000 de săculețe pe zi. Echipamentul se află în continuare în curs de testare și dezvoltare, iar scopul final este închirierea acestuia către producătorii alimentari, ambalatori și organizatorii de evenimente, pentru ca aceștia să-și ambaleze propriile băuturi sau sosuri.

În schimb, pentru cutiile de takeaway și pentru rolele de ambalaje din alge, Notpla se gândește la modul în care acestea ar putea fi produse la scară industrială, adaptând tehnologii de împachetare folosite pentru plastic. „Am găsit tehnologii de producție care pot fi adaptate pentru a folosi materialul nostru, așa că am lucrat cu companii care aveau deja linii de producție. Optimizarea și validarea echipamentelor a durat mai mult, pentru că acestea au fost construite pentru a lucra cu materiale sintetice, dar am reușit să le adaptăm cu succes, ceea ce arată că intensificarea producției nu este neapărat dificilă”, a spus Garcia Gonzalez.

Până la rezolvarea unor astfel de probleme, co-fondatorii Notpla au scos în evidență faptul că o simplă comparare a prețurilor ambalajelor din alge și a celor din plastic nu este una onestă, deoarece cele din urmă au costuri ascunse mult mai mari din prisma impactului asupra mediului înconjurător. „Prețul plasticului este mai degrabă unul virtual. Noi plătim doar extragerea și procesarea petrolului în plastic, dar nu plătim în costul de achiziție și pe cel al gestionării deșeurilor sau al impactului asupra ecosistemelor. Estimările care le iau și pe acestea în considerare arată un cost total asupra societății de zece ori mai mare decât cel plătit de oameni atunci când cumpără produse din plastic”, a spus Pierre Paslier „În comparație, deși produsele pe bază de alge au un preț inițial mai mare, ele nu vin cu aceste costuri ascunse și probabil ajung să fie mult mai ieftine atunci când calculezi impactul total. Iar costurile inițiale vor scădea după ce vom găsi moduri de a crește volumul producției” a continuat el .

Desigur, va exista și problema adaptării publicului la unele dintre conceptele companiei, care modifică modurile tradiționale de a consuma anumite alimente. Cei doi antreprenori au dat un exemplu din 2019. Au avut o colaborare cu The Glenlivet pentru a face capsule de cocktailuri cu whiskey în ambalajul ooho. Știrea s-a viralizat pe rețelele sociale din Scoția,„Biodegradable whisky pods cause ‘a bit of a stir’”, bioplasticsmagazine.com cu multe ironii la adresa Glenlivet și critici asupra modului non-conformist de a consuma băutura, Mai în glumă, mai în serios li s-a cerut legislatorilor scoțieni să interzică inițiativa. În același timp, după ce „scandalul” s-a domolit, evenimentul a adus la un interes mai mare din partea publicului pentru ambalajele pe bază de alge.

Chiar dacă au recunoscut că sunt conștienți că Notpla nu va putea înlocui toate produsele din plastic, în special cele de dimensiuni mai mari, Paslier și Garcia Gonzalez sunt încrezători că tehnologia va avea un impact semnificativ pe viitor. Ei se bazează pe ritmul dezvoltării și adoptării acestor ambalaje în doar câțiva ani de cercetare.

„Plasticul nu a apărut în viața oamenilor de pe o zi pe alta, a avut 200 de ani să se dezvolte într-un produs esențial. Desigur, noi nu avem atât timp la dispoziție pentru a găsi un înlocuitor. Însă, dacă luăm în calcul faptul că este o tehnologie apărută de doar câțiva ani, ritmul de dezvoltare din această perioadă a fost unul foarte bun”, a spus Pierre Paslier.



Text de

Ionuț Preda

Redactor cu câțiva ani de experiență în presa centrală. Este curios despre aplicarea tehnologiilor SF în lumea reală și evoluția ideilor de-a lungul istoriei.

MEDIU|QUICK QUESTION

De ce e mai bine să lași frunzele sub copaci decât să le strângi?

De
Covorul arămiu de frunze care se așterne peste pământ la începutul toamnei devine maroniu în timp și trebuie rulat și ascuns undeva, cred unii. Însă noțiunea de frumos e flexibilă și poate fi învățată. 
MEDIU|QUICK QUESTION

De ce nu e șacalul o specie invazivă?

De
Chiar dacă a ajuns să se înmulțească necontrolat, există o explicație simplă pentru care șacalul auriu nu e pe lista speciilor invazive. 
MEDIU|BIODIVERSITATE

Turbăriile pot fi mai eficiente în lupta contra schimbărilor climatice decât copacii

De
Mlaștinile în care s-a acumulat un strat de turbă sunt mai eficiente în captarea dioxidului de carbon decât copacii. O echipă de cercetători restaurează acum acești plămâni din România.
MEDIU|BIODIVERSITATE

Cele mai agresive 10 specii invazive din România

De
Specialiștii români au făcut recensământul speciilor invazive din țară și au venit cu propuneri pentru ținerea lor sub control prin realizarea unui sistem național de supraveghere.