Eco-impact: Continentul european se încălzește mai repede decât oricare altă regiune24 min read

De Adriana Moscu 15.02.2023, ultima actualizare: 25.02.2023

Temperaturile din luna ianuarie au fost cu 2,2 grade Celsius mai mari decât media ultimelor trei decenii în Europa și cu 0,5 grade peste cea globală. 

Europa a traversat un ianuarie excepțional de cald, al treilea cel mai călduros înregistrat vreodată, cu temperaturi medii cu 2,2 grade Celsius mai ridicate decât media intervalului 1990-2020, potrivit Serviciului Copernicus pentru Schimbări Climatice al Uniunii Europene.„Surface air temperature for January 2023”, climate.copernicus.eu 

Balcanii, estul Europei, Finlanda, nord-vestul Rusiei și Svalbard, arhipelagul arctic din largul coastei Norvegiei, au înregistrat temperaturi deosebit de ridicate în ianuarie. Copernicus analizează miliarde de măsurători provenite de la sateliți, nave, aeronave și stații meteorologice din jurul lumii.

Potrivit Organizației Meteorologice Mondiale, care a  analizat situația din ultimele trei decenii, Europa se încălzește mai repede decât orice altă regiune,„Europe has warmed faster than any other region in the past 30 years”, edition.cnn.com deoarece încălzirea generată de poluare împinge temperaturile către praguri critice. 

Tot în ianuarie s-au înregistrat niveluri record de topire a ghețarilor din Antarctica. Întinderea gheții marine – cantitatea de ocean acoperit de gheață – a fost cu 31% sub medie, cel mai scăzut nivel pe care datele satelitare le-a măsurat vreodată și semnificativ sub recordul anterior, stabilit în 2017.

Nu peste tot a fost cald. Temperaturi sub medie s-au înregistrat în Siberia, Afganistan, Pakistan și Australia. Unii oameni de știință spun că, paradoxal, chiar încălzirea din Arctica este unul dintre motivele din spatele valurilor de frig extreme cu care populația continuă să se confrunte,„Extreme cold snaps: Why temperatures still plummet to dangerous levels even as the planet warms”, edition.cnn.com chiar dacă iernile devin, în general, mai calde. 

Pământul a pierdut o cincime din zonele umede, din 1700 încoace

La fel ca multe dintre habitatele naturale ale planetei, zonele umede au fost distruse sistematic în ultimii 300 de ani, se arată într-un studiu publicat în revista Nature.„Extensive global wetland loss over the past three centuries”, phys.org Smârcuri, bălți și mlaștini întregi au dispărut de pe hărțile lumii, după ce au fost drenate, pentru ca pe locul lor, oamenii să poată ridica diferite construcții sau să poată exploata terenul de sub ele, extrem de fertil pentru agricultură. Dar zonele umede oferă și unele dintre cele mai bune soluții naturale la crizele moderne. Ele pot curăța apa prin eliminarea și filtrarea poluanților, pot adăposti fauna sălbatică și pot capta cantități importante de carbon, responsabil pentru încălzirea globală. Turbăriile, de exemplu, unul dintre tipurile de zonă umedă, stochează cel puțin de două ori mai mult carbon decât restul pădurilor lumii.

CITEȘTE ȘI: Turbăriile pot fi mai eficiente în lupta contra schimbărilor climatice decât copacii 

Norii de praf selenar ar putea să lupte împotriva schimbărilor climatice

Un grup de oameni de știință americani a propus o schemă neortodoxă de combatere a încălzirii globale: crearea de nori mari de praf de lună în spațiu pentru a reflecta lumina soarelui și a răci Pământul.„Dust as a solar shield”, journals.plos.org Conform planului, praful extras de pe lună ar urma să fie plasat între Soare și Pământ, unde ar rămâne aproximativ o săptămână înainte să se disperseze, diminuând cu aproximativ 2% cantitatea de lumină solară care ajunge pe suprafața Pământului. Soluția ar implica lansarea a aproximativ 10 milioane de tone de praf lunar în spațiu în fiecare an și, dacă ar funcționa în conformitate cu măsurătorile savanților, ar putea oferi lumii timp vital pentru a reduce emisiile de carbon.

6 studii care ne-au atras atenția


MindcraftStories_1 Studiu românesc: urși versus animale domestice. Factori de risc

O echipă de cercetători de la Universitatea din București și Universitatea Ohio, în parteneriat cu Agențiile pentru Protecția Mediului din județele Covasna, Harghita și Vrancea și cu Asociația pentru Conservarea Diversității Biologice, a realizat prima evaluare„Predictors of brown bear predation events on livestock in the Romanian Carpathians”, conbio.onlinelibrary.wiley.com a factorilor de risc în prădarea animalelor domestice de către urs în România. Membrii echipei de cercetare au studiat de peste un deceniu ecologia ursului brun și conflictele om-faună sălbatică din țară. La nivel general, s-a constatat că bovinele, ovinele și alte animale (cai, porci, păsări domestice) sunt diferite din punct de vedere al riscului de a cădea pradă urșilor. În special, riscul de prădare a bovinelor a crescut în apropierea satelor și în a lizierei pădurilor, precum și în zonele cu utilizare tradițională a terenurilor, cum ar fi pășunile intercalate cu mici loturi de pădure sau livezi. În cazul ovinelor, s-a estimat un risc ridicat de prădare de către urși în apropierea lizierelor pădurilor și în zonele cu pășuni mari și continue, cum ar fi cele situate la altitudini mai ridicate. 

Cifre Articol MindcraftStories_2 Ghețarii arctici, contaminați cu substanțe toxice

Conform unui studiu publicat de cercetătorii de la Universitatea Oxford,„Levels and distribution profiles of Per- and Polyfluoroalkyl Substances (PFAS) in a high Arctic Svalbard ice core”, sciencedirect.com ghețarii din arhipelagul Svalbard (Oceanul Arctic) conțin peste 26 de compuși toxici de tip PFAS. Aceste substanțe sintetice sunt folosite în diferite industrii pentru a oferi anumitor produse un grad mai mare de rezistență la apă, căldură sau pete (în cazul hainelor) și pot cauza probleme de sănătate precum boli hepatice, tiroidiene, obezitate, infertilitate și cancer. 

Substanțele chimice sunt emise în atmosferă de fabrici și centrale și se depun pe ghețari prin intermediul fulgilor de zăpadă. Arhipelagul Svalbard este lovit de mase de aer contaminat din Eurasia. Oamenii de știință avertizează că aceste substanțe nu se degradează de-a lungul timpului – odată ce ghețarii se topesc, chimicalele ajung în ecosisteme, în special în fiordurile arctice și în tundră. În cele din urmă, substanțele toxice ajung să afecteze întreaga rețea trofică, de la plancton și pești la foci și urși polari.

Cifre Articol MindcraftStories_3 Schimbările climatice contribuie la înmulțirea superbacteriilor

 Schimbările climatice și rezistența la medicamente antimicrobiene sunt două dintre cele mai mari amenințări la adresa sănătății globale, potrivit unui nou raport al Programului Națiunilor Unite pentru Mediu.„Bracing for Superbugs: Strengthening environmental action in the One Health response to antimicrobial resistance”, unep.org 

Raportul evidențiază rolul schimbărilor climatice și al altor factori de mediu care contribuie la creșterea rezistenței antimicrobiene. Aceasta apare atunci când germeni precum bacteriile, virușii și ciupercile dezvoltă capacitatea de a învinge medicamentele concepute pentru a le ucide. În 2019, de exemplu, au murit mai multe persoane din cauza infecțiilor bacteriene rezistente la medicamente decât cele decedate din cauza HIV sau a malariei. Dezvoltarea și răspândirea superbacteriilor înseamnă că antimicrobienele utilizate pentru prevenirea și tratarea infecțiilor la oameni, animale și plante ar putea deveni ineficiente, medicina modernă nemaifiind capabilă să trateze nici măcar infecțiile ușoare. 

Aproximativ cinci milioane de decese la nivel mondial au fost asociate cu rezistența la medicamente antimicrobiene în 2019, iar bilanțul anual este de așteptat să crească la 10 milioane până în 2050, în lipsa măsurilor. Antimicrobienele sunt utilizate în mod obișnuit în produsele de curățare, pesticidele pentru plante și alte medicamente folosite pentru a preveni răspândirea germenilor printre oameni, animale și culturi.

Cifre Articol MindcraftStories_4 Turismul spațial contribuie la subțierea stratului de ozon 

Lansările de rachete reprezintă un pericol pentru stratul protector al Pământului, deoarece acestea emit gaze dăunătoare direct în atmosfera medie și superioară a planetei, adică exact unde se află stratul protector de ozon, conclude un nou studiu publicat în Journal of the Royal Society of New Zealand.„Envisioning a sustainable future for space launches: a review of current research and policy”, tandfonline.com În lipsa unor evoluții în domeniul tehnologiei rachetelor și a combustibililor folosiți, aceste emisii vor continua să crească pe măsură ce turismul spațial se dezvoltă rapid. Poluarea provenită de la lansările de rachete și eliminarea deșeurilor din spațiu nu sunt în acest moment reglementate în niciun fel, avertizează autorii studiului. 

CITEȘTE ȘI: 5 proiecte de turism spațial 

Cifre Articol MindcraftStories_5 Eforturile de reducere a emisiilor de carbon, boicotate de activitățile de transport maritim în apele internaționale 

Activitățile maritime desfășurate în apele internaționale ar putea împiedica eforturile de reducere a emisiilor de carbon și de sustenabilitate la nivel mondial, se arată într-un studiu„The climate impact of high seas shipping”, academic.oup.com publicat de savanți chinezi de la Academia de Matematică și Știința Sistemelor, Academia Chineză de Științe și Universitatea Tsinghua. 

În acest moment, doar activitățile de transport maritim din mările teritoriale ale țărilor sau din zone de importanță economică sunt strict reglementate în conformitate cu angajamentul privind schimbările climatice prevăzute în Acordul de la Paris. Dar semnatarii Acordului nu sunt direct responsabili pentru reducerea emisiilor de dioxid de carbon în apele internaționale, motiv pentru care nu au fost propuse politici de scădere a emisiilor în aceste zone. Având în vedere că apele internaționale reprezintă mai mult de două treimi din regiunile oceanice ale lumii, activitățile de transport maritim cu un consum intens de carbon desfășurate aici ar putea deveni o barieră în calea eforturilor de reducere a poluării. 

Potrivit oamenilor de știință, emisiile anuale de echivalent de dioxid de carbon (CO2-e) în aceste ape însumau, în 2019, circa o treime din toate emisiile de transport maritim la nivel global și depășeau emisiile anuale de GES (gaze cu efect de seră) ale multor țări de mărime medie din Europa. Având în vedere tendințele actuale în domeniul transportului maritim, se estimează că emisiile medii din activitățile de transport maritim în marea liberă cresc cu aproximativ 7,26% pe an, ceea ce depășește cu mult rata de creștere a emisiilor maritime globale de 2,23%.

Cifre Articol MindcraftStories_6 Puiul și somonul de crescătorie au amprente de mediu similare

În efortul de a descoperi oportunități de reducere a presiunilor pe care producția alimentară globale o pune asupra mediului, o echipă internațională de oameni de știință a analizat în detaliu modul în care oamenii cresc puiul și somonul – două animale foarte populare pentru consum. Concluzia a fost că amprentele lor de mediu sunt surprinzător de similare.„Environmental footprints of farmed chicken and salmon bridge the land and sea”, cell.com Cheia se află în furaj – puiul este hrănit și cu pești din ocean, la fel ca somonul, iar somonul este hrănit și cu produse vegetale, cum ar fi soia, la fel ca puiul. Pe lângă culturile terestre, puii sunt hrăniți cu făină de pește și ulei de pește, în timp ce somonul, care mănâncă de obicei alți pești, este crescut cu furaje de pe uscat, cum ar fi culturile oleaginoase, soia și grâul. 

Recomandările Mindcraft Stories


Dragoste cu năbădăi

Dacă tot e „luna iubirii”, Live Science scrie despre ritualurile ciudate de curtare practicate de unele animale.„Strange love: 13 animals with truly weird courtship rituals”, livescience.com Pentru majoritatea, preludiul împerecherii presupune asumarea un risc personal semnificativ. Împăunarea sau alte tipuri de expunere spectaculoase la care apelează anumiți masculi, pentru a intra în grațiile femelelor, ar putea atrage și prădătorii din apropiere, iar luptele dintre rivalii masculi pot duce, de asemenea, la o noapte albă, și nu în sensul bun al cuvântului. La unele specii, câștigarea afecțiunii unei femele se sfârșește cu un act de canibalism din partea acesteia, având ca sursă de hrană pe chiar nefericitul mascul îndrăgostit.  

Orașe mai verzi, fără prea multe bătăi de cap

Reticența omului la schimbare se poate manifesta chiar și când e spre binele său. Transformarea orașelor în oaze ecologice, cu mai puțină poluare și mai mulți copaci, are avantaje evidente pe termen lung, însă pentru politicieni, deciziile privind sustenabilitatea urbană nu sunt întotdeauna populare. La Paris, extinderea infrastructurii de ciclism de către primărița Anne Hidalgo a fost întâmpinată cu o opoziție furioasă. La Bruxelles, planul regional Good Move, care urmărește să reducă traficul în capitala Belgiei, a dus la revolte și a blocat mai multe cartiere. Politico„How to green cities — without the backlash”, politico.eu îți spune ce soluții au găsit aleșii pentru a împăca și capra (alegătorii), și varza (natura). 

Show-ul Rihannei de la Super Bowl, un mesaj pentru protejarea gazonului

Momentul artistic al Rihannei n-a fost o premieră doar pentru că a cântat însărcinată. Vedeta a ales să-și susțină recitalul navigând, împreună cu dansatorii ei, între șapte platforme suspendate deasupra terenului. Nu foarte ofertante vizual, acestea au servit unui scop cât se poate de practic: au păstrat iarba intactă și au salvat costurile cu refacerea gazonului. Wired„How Rihanna Pioneered a New Kind of Super Bowl Performance”, wired.com îți povestește în detaliu despre această premieră și despre provocările și inovațiile tehnice care au venit la pachet cu ea.

Migrația climatică e pe cale să înceapă

Schimbările climatice ar putea forța sute de milioane de oameni să-și părăsească casele în următorii ani. Ce pot face țările pentru a se pregăti să întâmpine și să gestioneze această migrație în masă? The Economist descrie situația în clipul de mai jos și oferă câteva soluții. 

 



Text de

Adriana Moscu

Este jurnalistă și, de peste 20 de ani, se bucură de principalul avantaj al profesiei, pentru că nicio zi nu seamănă cu alta. Are o relație de love-hate cu oamenii, pe care, de cele mai multe ori, îi îmblânzește prin interviuri.

MEDIU|FYI

Evoluția în acțiune: tot mai multe animale se adaptează la activitățile umane

De
Oamenii au modificat atât de mult mediul natural, încât restul animalelor nu se mai dezvoltă firesc, ci ca răspuns adaptativ la noile condiții de viețuire. Iar asta nu e mereu în avantajul lor. 
MEDIU|FYI

Orcile au scufundat încă o barcă în Europa. Experții avertizează că vor urma și alte atacuri

De
Un grup de orci a scufundat recent un iaht de 15 metri în Strâmtoarea Gibraltar. Este al cincilea atac de acest fel în ultimii trei ani. Schimbările climatice și prezența umană determină orcile să se adapteze și să dezvolte noi abilități.
TEHNOLOGIE|FYI

RoLlama: A fost lansat primul model de limbaj dedicat limbii române pentru AI-ul generativ

De
AI-ul generativ devine specializat pe limba română, în urma unui proiect derulat în comun de două universități mari din Capitală.
TEHNOLOGIE|FYI

Noutățile din GPT-4o: asistent virtual ca în Her, funcționalități noi fără abonament și răspunsuri mult mai rapide în română

De
Noua versiune a modelului OpenAI propune un asistent virtual văzut până acum doar în filmele SF, dar și multe funcționalități noi pentru utilizatorii fără abonament