De ce e rece apa din Marea Neagră? Fenomenul de upwelling ar putea să reapară și să se intensifice14 min read

Schimbările climatice aduc cu ele tot mai des mase de aer cald dinspre sudul global. Acest vânt împinge apa de la suprafața Mării Negre și o înlocuiește cu apă mai rece, din adâncuri. 

Pe final de iulie am dat o fugă la 2 Mai, pentru că în București căldura ajunsese greu de suportat. A fost perfect, am găsit răcoarea pe care o căutam, dar, deși soarele ardea în timpul zilei, apa mării era surprinzător de rece. Am stat trei zile la mare, iar în prima zi nici măcar nu mi-am făcut curaj să intru să fac o baie. În ultima, apa devenise atât de rece încât am intrat doar pentru că știam că urmează să plec și-o să-mi pară rău mai încolo. În trei minute, însă, am fost înapoi pe plajă, unde am tremurat din greu. 

M-aș fi gândit că senzația că apa este rece, mult mai rece decât era normal pentru sfârșitul lui iulie, e doar o interpretare personală, dacă știrileLink: facebook.com nu mi-ar fi confirmat ipoteza. În următoarele zile, apa a devenit atât de rece, încât nimeni n-a mai riscat s-o încerce altfel decât cu vârful piciorului. În acea perioadă, temperatura apei mãrii nu avea mai mult de 13-15 grade la mal, valori comparabile cu lunile martie-aprilie. Spre comparație, în zilele obișnuite de vară, temperatura apei mării poate ajunge și la 24-25 de grade Celsius, așa cum se înregistra în apă chiar înainte de răcirea bruscă. 

Și, deși au fost zile în care s-a spus că apa s-a încălzit, veștile pe pe litoral continuă să fie contradictorii. În timp ce la Eforie Nord turiștiidansau în mare, Link: facebook.com de bucurie că „apa caldă s-a întors”, pe plajele din Constanța, alți oameni spuneau că apa continuă să fie „sloi”. Iar în comentarii unii se plângeau că „minunea” a durat doar zece minute, de dimineață, după ce s-a ridicat ceața.

Între timp, pe social media, pagina Meteoplus a anunțatLink: facebook.com că în perioada „9-11 August Marea Neagră se menține rece, cu valori termice între 16-21 grade Celsius la țărm, cu cele mai scăzute temperaturi în zona Mangalia-Vama Veche”.

Ilustrație: Lichtspiel/Wikimedia Commons

Ce este fenomenul de upwelling?

Upwelling-ul (în limba română, „upwelling” poate fi tradus ca „aducere la suprafață” sau „ascensiune oceanică”) este procesul prin care apa de la adâncime mai mare se ridică în zona de coastă, în apropiere de țărm, și înlocuiește apa mai caldă. Acest proces are loc atunci când vânturi puternice suflă paralel cu coastă și împing apele de la suprafață spre larg. Apele reci din adânc, bogate în nutrienți, ajung astfel la suprafață și stimulează creșterea fitoplanctonului și a altor organisme marine.

„Când vântul bate într-o anumită direcție, spre exemplu dinspre continent înspre mare, împinge apa de la suprafața mării către larg, iar apa de la suprafață este înlocuită cu altă apă care vine din adâncul mării”, spune Dr. Florin Zăinescu, cercetător care studiază geomorfologia costieră, schimbările climatice și impactul lor asupra sistemelor costiere. 

„Același proces se întâmplă și când vântul de pe coasta românească, orientată nord-sud, cu fața spre est, bate dinspre sud, deoarece, datorită forței Coriolis,Forța Coriolis este o forță aparentă, de inerție, care acționează asupra unui corp când acesta este situat într-un sistem de referință aflat în mișcare de rotație și provine din faptul că diverse puncte de pe suprafața Pământului se deplasează cu viteze diferite în funcție de latitudine. cum ne uităm pe harta României, apa deviază către dreapta. Așadar, dacă bate un vânt dinspre sud, apa de la suprafață are o mișcare spre dreapta, spre est, și va fi înlocuită cu apă la de la adâncime, care va fi mai rece.”

De obicei, fenomenul upwelling este izolat. Vara asta nu a fost așa

Ceea ce s-a întâmplat pe litoral în ultimele săptămâni – și, după unele mărturii, încă se întâmplă, pe alocuri –,  este din cauză că „au fost mai multe evenimente cu vânt din sud, nu neapărat vânt foarte puternic, ci vânt de la 5m/s până la 10m/s, maximum, ceea ce a produs mai multe astfel de fenomene succesive”, spune Dr. Zăinescu. 

Specialistul spune că, în ultima perioadă, se observă cum crește frecvența momentelor în care vântul bate din sud. Și-a dat seama de asta pentru că, împreună cu echipa sa, face cercetări pe coasta Deltei Dunării, unde anul acesta a încercat să facă mai multe măsurători cu barca de barimetrie, cu ajutorul unei drone, dar mai tot timpul au apărut probleme cu vântul. De cele mai multe ori, acesta bătea din sud și făcea imposibilă utilizarea echipamentelor tehnice. 

„Se pare că există o tendință de de creștere a acestor fenomene. Sunt din ce în ce mai multe zile cu vânt sudic sau sud-vestic. Fenomenul de upwelling a existat dintotdeauna, numai că frecvența lui a fost mai redusă în trecut și poate de aceea nu a captat atenția, pentru că apărea mai mult ca o excepție și dura prea puțin pentru a produce deranj în rândul turiștilor”, spune profesorul Zăinescu. 

Schimbările climatice ar putea să influențeze apariția frecventă a fenomenului de upwelling

Încălzirea globală poate influența semnificativ fenomenului de upwelling în diferite regiuni ale lumii, inclusiv în Marea Neagră. 

Modificările climatice pot afecta direcția, intensitatea și durata vânturilor care induc upwelling-ul. În unele regiuni, schimbările direcției vântului pot încetini sau intensifica procesul de răcire a apelor sau pot schimba zonele în care apare fenomenul de upwelling.

Creșterea temperaturii apei de suprafață în unele zone poate modifica și ea stratificarea termică a unei mări, care poate afecta, la rândul său, capacitatea apei reci și bogate în nutrienți de a se ridica la suprafață. De asemenea, felul și zonele prin care circulă curenții marini se pot modifica, cu efecte similare.

 În mod specific, în Marea Neagră, „intuitiv și dintr-o analiză mai veche, din 2017, știu că, într-adevăr, există o tendință de creștere a vântului din sud și asta se întâmplă foarte probabil din cauza schimbărilor climatice”, spune Dr. Florin Zăinescu. „Mase de aer cald migrează mai des din sud și, de obicei, aduc cu ele valuri de căldură. De aceea, și verile sunt mai călduroase pentru o perioadă mai lungă de timp, pentru că astfel de mase de aer cald care vin dinspre Africa, de cele mai multe ori reușesc să urce mult mai des, dar produc și fenomenul de upwelling asociat cu vântul din sud.”

Temperatura apei de suprafață fluctuează de la o stațiune la alta

O situație contradictorie apare din faptul că apa continuă să aibă o temperatură mult sub media anuală în anumite porțiuni de pe litoralul Mării Negre, pe când în altele s-a încălzit. Dincolo de limita de percepție senzorială a fiecărui om în parte, specialistul spune că diferențele de temperatură a apei de la suprafața mării se pot explica și prin configurația locală a țărmului. „Temperatura fluctuează în funcție de mai mulți factori: dacă golful e mai adăpostit, dacă adâncimea este mai mică, sau, dimpotrivă, mai mare, toate aceste particularități contează și pot explica durata fenomenului”, spune Florin Zăinescu.

Deși o prognoză meteo exactă este destul de dificil de făcut, mai ales în contextul schimbărilor climatice, cu fenomene extreme desfășurate brusc, valul de aer rece care traversează România zilele acestea ar putea favoriza reapariția fenomenului de upwelling, mai spune specialistul. „Acum, circulația este mai degrabă dinspre nord, deci în aceste zile probabil că un astfel de fenomen nu se va resimți foarte puternic, dar el poate apărea odată cu avansarea unor mase de aer mai mai cald din sud, care aduc cu ele și vânt.”