Deșeurile în vremea pandemiei, din pădurea Letea până în Singapore

De Roxana Bucată 21.10.2020

Un sistem stradal de colectare separată a deșeurilor a fost introdus toamna asta în Letea, una dintre cele mai izolate localități din Delta Dunării, unde amploarea turismului a venit și cu gunoaie abandonate în natură. Gestionarea deșeurilor devine tot mai complicată pe măsură ce pandemia duce la creșterea producției de plastic. Și nici cele mai izolate păduri nu scapă. 

Debarcarea la Letea, unul dintre cele mai izolate sate din Delta Dunării, este o întâlnire terapeutică cu natura. Liniștea perfectă și sălbăticia peisajului îți confirmă la orice pas cât de departe ești de București. Și de toate problemele lumii care sigur s-au pierdut pe drum.

Am ajuns la Letea la sfârșitul verii, când căldura își arată ultimele puteri pe la orele amiezii. Debarcaderul gol, străzile pustii, bărcile trase la mal și pisicile leneșe care le ocupau nu prea mă ajutau să îmi imaginez o vară plină de turiști care tocmai se încheia. Letea e una dintre localitățile în care arhitectura tradițională și culorile specifice Deltei par să câștige lupta cu modernitatea de la Dedeman, fie datorită regulilor impuse, fie datorită conștiinței localnicilor sau a oportunității de a face turism din asta.

Albastrul din Letea e liniștitor, dar mai ales perfect pentru pozele de Instagram, ca și întinderile cu vegetație roșiatică ce încep din spatele caselor. Magia care se simte în aer vine, însă, de la lipsa mașinilor. Un peisaj greu de închipuit în 2020: străzi fără mașini. Un tractor sau un camion modificat pentru a transporta turiști mai ridică praful de pe drum când și când.

Traficul a fost, însă, destul de intens vara asta, sute de turiști ajungând în Letea pentru a vizita pădurea și caii sălbăticiți. Cu ei, și deșeurile de ambalaje care au devenit parte din decorul satului.

Colectarea separată a ajuns la Letea în 2020

Am ajuns la Letea cu oamenii de la Centrul pentru Politici Durabile EcopolisSite Oficial: ecopolis.org.ro care din 2018 construiesc un Centru Comunitar Integrat la Letea, cu misiunea de a păstra și promova patrimoniul local, dar și de a ajuta comunitatea care se confruntă cu probleme sociale majore. Printre proiectele lor se numără o școală de vară pentru arte și meșteșuguri deltaice,Găsești detalii aici: comunicateonline.ro caravane medicale pentru copii„În deplasare cu Zâna Merciluță care salvează dinții copiilor de la satele din Delta Dunarii”, wall-street.ro și femei„Prima caravană medicală dedicată femeilor din Delta Dunării are loc pe 10 și 11 august, în satul Letea!”, ziaruldetulcea.ro din Delta Dunării sau colaborări cu meșteri locali și realizarea de produse expuse în țară și la expoziții„Expoziție DeltaCraft: Povestea Vieții. 11-16 Noiembrie, spațiul AWE”, institute.ro internaționale.

În toamna asta, Ecopolis a pornit o luptă împotriva unui inamic care devine tot mai puternic în Delta Dunării: deșeurile. Ruperea de problemele lumii e, bineînțeles, o iluzie chiar și la Letea. Realitatea e că deșeurile au acaparat și cele mai izolate ecosisteme. Pădurea din Letea, ascunsă la granița cu Ucraina, nu a scăpat de „urmele civilizației” și are de-a face cu valuri de ambalaje, peturi, șervețele și, mai nou, măști de protecție.

Micul sat cu 300 de locuitori din vecinătatea Pădurii Letea a devenit una dintre cele mai mari atracții din Delta Dunării, sute de turiști ajungând zilnic în Letea și lăsând în urma lor tone de gunoaie. Satul are abia de la începutul anului 2020 un sistem de colectare separată a deșeurilor implementat de salubrizatorul JT Group care distribuie populației saci galbeni pentru deșeuri reciclabile și negri pentru cele menajere pe care îi strânge miercurea, la două săptămâni, direct din gospodării.

Ștefan Cârlan e angajatul companiei care traversează Letea cu tractorul, strânge sacii de la oameni și le dă alții în schimb. O dată la două săptămâni strânge trei sau patru remorci cu deșeuri din Letea, pe care le depozitează în containerul din C.A. Rosetti, satul mai mare al comunei. Când se umple containerul, cu o capacitate de vreo opt remorci, vin cei de la companie, duc deșeurile la stația de sortare de la Sulina și de acolo la Tulcea. Ștefan spune că oamenii au cam învățat mersul sacilor și pun gunoiul cât de cât corect. „În sacii negri intră sticle probabil, iar în cei galbeni restul mizeriilor”, spune Ștefan care se dovedește a fi și el cam confuz în ce privește distribuția deșeurilor pe culori.

Principala metodă de gestionare a deșeurilor rămâne, însă, arderea lor în curte, după cum mi-au mărturisit mai mulți localnici. Metoda nu este, însă, specifică doar satului Letea, ci zonelor rurale în general.

Deșeurile stradale ale nimănui

În perioada ianuarie – iulie 2020 au fost colectate 84 de tone de deșeuri din comuna C.A. Rosetti care cuprinde și satul Letea, apogeul fiind în iulie, la mijlocul sezonului turistic, când au fost colectate 21,58 de tone, dintre care doar 4,46 tone erau reciclabile. Traseul deșeurilor este greu de urmărit chiar și pentru Ministerul Mediului care colectează cu greu datele. Potrivit unui răspuns oficial adresat Ecopolis,  în octombrie 2020, Ministerul nu știa câte deșeuri au fost colectate și reciclate în anul 2019. Pentru anul 2018, datele arată un nivel de reciclare pentru deșeurile municipale de 11,08%. Obligația României ca stat membru al UE este, în anul 2020, de reciclare a minimum 50% din deșeurile municipale.„Romania: From waste to resources”, ec.europa.eu (PDF)

Dacă deșeurile din gospodării sunt, cum necum, colectate, deșeurile stradale au rămas ale nimănui. Ecopolis și-a propus să contribuie la gestionarea deșeurilor din spațiul public, majoritatea provenind din turism, introducând în sat un sistem stradal de coșuri de gunoi și panouri de informare care să se potrivească cu arhitectura tradițională. În urma unui concurs de design, cei de la Ecopolis au realizat douăsprezece coșuri de gunoi realizate din materiale locale și care respectă motivele deltaice.

Coșuri de gunoi, realizate de ultimul meșter din Letea

Două coșuri de mari dimensiuni străjuiesc acum debarcaderul unde ajung toți turiștii care vin la Letea, iar zece coșuri de dimensiuni mai mici au fost puse pe strada principală din sat, de-a lungul căreia sunt trei magazine. Șirul de coșuri pornește chiar din fața casei meșterului care le-a făcut, Petre Crimschi. Petre și tatăl lui sunt ultimii meșteșugari tradiționali din sat și sunt foarte căutați pentru tot felul de lucrări. De la acoperișuri la coșuri de gunoi.

Localnicii priveau cu încântare coșurile, dar și cu neîncredere că vor rezista pe stradă fără să fie distruse. „Sunt frumoase, da’ să vedem cât rezistă”, e răspunsul standard al letenilor, îngrijorați de fenomenul de vandalism din satul lor. 

„Organizarea unui sistem de colectare separată în Letea este doar o parte din soluția problemei. Vrem să atragem atenția asupra problematicii deșeurilor din România, dar mai ales din Delta Dunării, unde ajung tone de gunoaie aduse de apă și să dezvoltăm un exemplu de bună practică ce poate fi replicat la nivelul întregii delte”, spune Loredana Pană, project manager Ecopolis, care continuă să lucreze cu voluntari pentru a conștientiza comunitarea cu privire la gestionarea deșeurilor. Loredana spune că partea bună e că localnicii sunt deja foarte buni reciclatori – resturile menajere devin mâncare pentru animale, iar recipientele din plastic sunt refolosite în gospodărie –, dar problema care a rămas până acum fără rezolvare este cea a deșeurilor din turism.

Turiștii cei huliți pentru deșeurile pe care le aduc sunt și sursa principală de venit pentru localnici. Dacă ai o mașină cu care să transporți turiști, ai aur în Letea, unde mulți localnici muncesc cu ziua pentru a supraviețui. Turiștii vin în Letea pentru caii sălbăticiți, pentru pădurea cu același nume și pentru dunele de nisip. Dar, după un drum cu mașina până la Tulcea, cu barca până la Letea și cu tractorul care traversează sălbăticia deltaică până la Pădurea Letea, ajungi la capătul pământului și descoperi că deșeurile din ambalaje au ajuns înaintea ta.

Ghizii din Letea povestesc cum a crescut o pădure de foioase la Letea din semințe aduse de vânt din alte părți și au inclus în discursul lor și povestea despre cum turiștii au adus cu ei și au abandonat în pădure deșeurile. „Strângem și noi cât putem după ei, dar tot sunt”, spune ghidul nostru.

Letea și poluarea globală în vremea pandemiei

Turiștii fac, însă, parte dintr-o poveste globală a deșeurilor, o poveste care începe cu producția de ambalaje. Producția din plastic a început prin 1950 și a ajuns în 2015 la 350 de milioane de tone pe an, continuând să crească. Unele previziuni„In the next 30 years, we’ll make four times more plastic waste than we ever have”, sciencemag.org arată că producția din plastic va crește de patru ori până în 2050 și va atinge vârful abia în 2100. 

Aproximativ jumătate din plasticul produs se regăsește în industria ambalajelor.„Plastic waste generation by industrial sector, 2015”, ourworldindata.org Ca tabloul să fie complet, mai puțin de 10% din deșeurile din plastic sunt reciclate,„Global plastic waste by disposal, 1980 to 2015”, ourworldindata.org restul ajungând în gropi de gunoi sau direct în natură. Ca deșeurile din Pădurea Letea, pe care companiile care le-au produs și din care au făcut profit, dar nu le-au mai luat înapoi. După care au arătat cu degetul către consumatori.

Letea nu e deloc izolată de problema globală a poluării cu plastic. Măștile de unică folosință aruncate prin Pădurea Letea arată cât de extinsă e poluarea cu plastic, dar și că problema se agravează odată cu pandemia declanșată de noul coronavirus. Dacă în timpul lockdown-ului din martie ne bucuram timid de reducerea poluării aerului odată cu reducerea transporturilor, producția de plastic a crescut în tăcere. În primul rând, pandemia a dus la scăderea bruscă a prețului petrolului, ceea ce a făcut producția de plastic să fie mult mai ieftină. Deși producția de plastic virgin era deja mai ieftină decât producția de plastic reciclat, care includea costurile de colectare, sortare, reciclare și producție, pandemia a făcut ca reciclarea plasticului să fie și mai ineficientă economic.

Producția de plastic a explodat odată cu creșterea cererii pentru produse de protecție în fața virusului. Revista Science„Accumulation of plastic waste during COVID-19”,  sciencemag.org enumeră câteva consecințe ale lockdown-ului asupra utilizării plasticului: China a produs și de 12 ori mai multe măști de protecție pe zi decât în mod normal. Organizația Mondială a Sănătății a cerut creșterea producției de produse de protecție cu 40% în toată lumea. Și stilul de viață al oamenilor în timpul pandemiei a dus la creșterea producției. De exemplu, cumpărăturile și mâncarea gătită livrate în Singapore în timpul celor opt săptămâni de lockdown au dus la creșterea cu 1.400 de tone de plastic a cantității de deșeuri generate.

Potrivit Reuters,„The Plastic Pandemic: COVID-19 trashed the recycling dream”, reuters.com companiile din industria petrolului plănuiesc să investească 400 de miliarde de dolari în construcția de fabrici pentru producția de plastic virgin și doar două miliarde de dolari pentru reducerea deșeurilor din plastic. În același timp, reciclarea pierde teren cu 20% în Europa, 50% în Asia și chiar și 60% în SUA. 

Și politicile de mediu în domeniul poluării cu plastic sunt în pericol. Dacă guvernele făcuseră până acum pași în direcția interdicției plasticului de unică folosință, care reprezintă proporția cea mai mare de deșeuri din plastic, totul pare să se schimbe acum, când plasticul de unică folosință este din nou în prim plan din cauza pandemiei. Uniunea Europeană a decis interzicerea plasticului de unică folosință, reglementare„European Parliament Passes Single-use Plastic Ban”, iisd.org care ar urma să intre în vigoare în ianuarie 2021.

Dacă politicile publice și corporatiste mergeau în direcția reducerii plasticului până acum, pandemia pare să inverseze trendul și să pună sub semnul întrebării toate obiectivele de prevenire și reciclare. Iar problema este una globală care nu ocolește niște zonele ce par rupte de lume, ca Pădurea Letea. 

La plecarea din Letea, cu încălțările pline de colții babei care mi s-au prins de talpă pe drumurile din sat, am băgat capul în coșurile mari de gunoi de la debarcare, care erau împărțite în patru compartimente diferite. Lumea începuse deja să le folosească, mai mult sau mai puțin corect. Turiștii care soseau pentru weekendul cu vreme bună de septembrie care abia începea erau întâmpinați de un banner vesel atârnat de marginile pontonului: Letea reciclează!



Text de

Roxana Bucată

Documentează și scrie despre oameni și mediu. Studiază tranziția justă, dar mai aruncă un ochi și la alte subiecte despre planetă.


Fotografii de

Ștefan Voicu

Face un doctorat în antropologie socială, iar în timpul liber se ocupă cu fotografia documentară.

MEDIU|STUDII

Când viitorul copiilor e în joc, românii devin mai conștienți de schimbările climatice

De
Mădălina Vlăsceanu este profesor asistent de psihologie la Universitatea din New York și conduce Laboratorul de Cogniție Colectivă al instituției. Ea a coordonat recent un studiu internațional despre cum trebuie diseminate mesajele climatice pentru a fi percutante. Rezultatele au fost centralizate într-o aplicație web.
MEDIU|OVERVIEW

Nu mai poți scrie „ecologic”, „natural” și „sustenabil” pe etichete fără dovezi

De
Producătorii nu vor mai putea folosi denumiri precum „ecologic”, „natural” sau „sustenabil” pe etichete dacă nu aduc dovezi solide, conform unei noi directive europene. Legea care va intra în vigoare din 2025 încearcă să combată fenomenul de greenwashing. 
MEDIU|FYI

Eco-impact: Europenii vor fi despăgubiți dacă se îmbolnăvesc din cauza poluării

De
Uniunea Europeană vrea să elimine poluarea aerului până în anul 2050. Un nou acord stabilește norme foarte stricte pentru emisia de noxe și compensează cetățenii afectați de ea.
MEDIU|SOLUȚII

Cum se pot recicla anvelopele și materialele plastice printr-o metodă termică veche

De
Descompunerea termică ajută la ecologizarea a două industrii prelucrătoare majore din UE, iar asta ar putea duce la reducerea substanțială a emisiilor de gaze cu efect de seră.