Dincolo de pubelă: o a doua viață pentru biodeșeuri13 min read

Orașele din Europa conlucrează cu cercetătorii pentru a transforma deșeurile organice, cum ar fi zațul de cafea, în bunuri valoroase.

Este greu să-ți imaginezi o lume fără cafea, dat fiind că multor oameni le place să-și înceapă ziua cu o ceașcă de cafea proaspăt preparată.

După ce boabele de cafea sunt prăjite și transformate în iubita licoare, pulberea rămasă – zațul de cafea – este adesea aruncată. Milioane de tone de pulbere de cafea ajung în fiecare an la gropile de gunoi, unde se descompun și eliberează metan, agravând astfel criza climatică.

Materie veche, bunuri noi

Zațul de cafea poate fi însă reciclat și transformat într-o gamă largă de produse. Proiectul WaysTUP!,„Value chains for disruptive transformation of urban biowaste into biobased products in the city context | WaysTUP! Project”, cordis.europa.eu finanțat de UE, vine cu diferite modalități de a-i oferi cafelei, dar și altor deșeuri organice din orașele europene, o a doua viață.

„Încercăm să deschidem porțile unor produse de neconceput până mai ieri”, spune Amadeo Semper, care lucrează pentru SAV – Agricultores de la Vega, o societate spaniolă de gestionare a deșeurilor care coordonează proiectul.

Societatea SAV, cu sediul în Valencia, colectează zațul de cafea de la cafenelele locale, care sortează și pun resturile în pubele separate, depozitate de-a lungul unei rute de colectare „smart”, care previn putrezirea materiei colectate.

Printr-o serie de procese chimice și de extracție, societatea transformă apoi aceste deșeuri într-o gamă de ingrediente alimentare de înaltă calitate. Printre acestea se numără carotenoidele, care sunt pigmenți naturali ce pot fi folosiți pentru culoarea lor portocalie, și polifenolii, antioxidanți care pot ajuta la protecția împotriva diverselor boli.

„Carotenoidele sunt obținute de obicei pe cale sintetică, însă noi am dezvoltat un proces prin care putem face acest lucru într-un mod natural”, a spus Semper.

Proiectul cu durata de patru ani, care urmează să se încheie în august anul acesta, conlucrează cu alți 25 astfel de parteneri pentru a colecta, procesa și rafina mai multe bioproduse.

De la boabe la bioplastic

Printre parteneri se numără și o societate cu sediul în Marea Britanie, denumită bio-bean, care transformă zațul de cafea în ulei de cafea sau în produse cu o valoare ridicată, cum ar fi cărbunii pentru grătar, brichetele de foc și aromele naturale.

Deși bio-bean avea deja experiență în extragerea uleiului de cafea și transformarea lui în biocombustibil din surse regenerabile, finanțarea pentru cercetare din partea UE i-a permis societății să își extindă activitatea la o nouă aplicare: bioplasticul.

„Uleiul de cafea este un domeniu fascinant în care am putea lucra pentru a aduce o tehnologie curată și a promova sustenabilitatea”, a spus Ben Mills-Lamptey, director tehnologic la bio-bean.

La fel ca SAV, bio-bean colectează zațul de cafea de la marile lanțuri, cum ar fi Costa și Starbucks, care depozitează resturile într-un container separat, dar și de la fabricile care produc cafea instant.

Cu ajutorul societăților de gestionare a deșeurilor urbane, bio-bean primește zeci de tone de zaț de cafea în fiecare an. După îndepărtarea tuturor resturilor care nu sunt cafea, pulberea este uscată și se extrage uleiul.

În cele din urmă, uleiul de cafea este trimis altor parteneri WaysTUP!. Acesta este  mai întâi  fermentat pentru a crea poliesteri biodegradabili, care sunt transformați apoi în bioplastic.

„Nimic nu trebuie irosit ca deșeu”, spune Mills-Lamptey. „Cu toții ar trebui să ne schimbăm perspectiva în acest sens și să folosim într-un mod mai eficient resursele de care dispunem”.

O gamă variată de utilizări

Bio-bean extrage, în prezent, ulei de cafea într-o fabrică, creând totodată și alte bunuri din cafeaua utilizată, pe care le comercializează. Produsul său din zaț de cafea uscat, Inficaf, are o gamă variată de aplicații, inclusiv în autovehicule, dar și în locuințe, magazine și restaurante.

„Poate fi folosit în plăcuțele de frână sau la fabricarea mobilierului de bucătărie”, spune Mills-Lamptey. „Și majoritatea fundalurilor de la Costa sau McDonald’s sunt acum făcute din zaț de cafea reutilizat”.

Însă potențialul biodeșeurilor nu se limitează la cafea.

În Valencia, SAV folosește și resturile de carne și de pește pentru a crea noi tipuri de produse alimentare.

Colectează subprodusele de pește și carne din Piața Centrală a orașului, una dintre cele mai mari piețe alimentare din Europa. Cu ajutorul municipalității, oferă din nou valoare sutelor de kilograme de resturi de animale care, altfel, ar fi costisitor de eliminat.

SAV a dezvoltat o modalitate de a transforma resturile de pește în colagen, o proteină folosită atât în hrana animalelor, cât și la fabricarea unor produse alimentare cum sunt jeleurile, dar și pentru capsulele de medicamente. De asemenea, a găsit o cale de a reutiliza sângele animalelor din abatoare ca ingredient în bioîngrășăminte.

O rețea de orașe

„Gama de produse și aplicații pe care le putem obține din biodeșeurile urbane este foarte vastă”, afirmă Martin Soriano, cercetător în domeniul mediului la CETENMA, un centru tehnologic non-profit din Spania.

Din aceste produse se pot obține proteine pentru alimente și hrana animalelor, compost, bioîngrășăminte, materiale de construcții și ingrediente cosmetice.

Soriano profită de studiile sale academice în domeniul aplicațiilor biodeșeurilor pentru a coordona HOOP,„Hub Of Circular Cities Boosting Platform To Foster Investments For The Valorisation Of Urban Biowaste And Wastewater”, cordis.europa.eu un proiect finanțat de UE și inspirat de WaysTUP! și de alte inițiative de cercetare din domeniu.

HOOP, care a fost lansat în 2020 și se va derula până în septembrie 2024, ajută orașele și regiunile europene să folosească tehnologiile dezvoltate în cadrul inițiativelor înrudite și să recicleze biodeșeurile, transformându-le în produse valoroase.

Echipa lui Soriano se concentrează pe recuperarea biodeșeurilor solide și a nămolurilor de ape reziduale, în opt așa-numite orașe și regiuni-far din Finlanda, Germania, Grecia, Italia, Norvegia, Portugalia, Spania și Țările de Jos. Coordonat de CETENMA, HOOP dezvoltă expertiza juridică, financiară și tehnică din aceste zone pentru investițiile în biodeșeuri.

HOOP include alte 44 de entități-membre care se angajează să reproducă practicile, iar obiectivul este de a avea o rețea de 100 de orașe și regiuni în total.

Reciclarea biodeșeurilor și a apelor uzate urbane la scară largă ar reduce presiunea asupra gropilor de gunoi, ar contribui la combaterea încălzirii climatice și ar genera locuri de muncă verzi în zonele urbane.

Promovarea

Pentru a promova mai departe economia circulară, WaysTUP! și HOOP discută cu oameni din întreaga Europă pentru a crește acceptarea de către aceștia a bioproduselor.

Mesajul este promovat la evenimente publice, la expoziții interactive, la posturile de televiziune și de radio regionale și chiar și în piețele alimentare locale.

Împărtășind rezultatele activității desfășurate, cele două proiecte își propun să evidențieze siguranța și beneficiile pentru mediu ale bioproduselor reciclate.

„Cea mai bună modalitate de a convinge consumatorii este arătându-le beneficiile”, afirmă Mills-Lamptey din cadrul bio-bean.

Cercetările menționate în acest articol au fost finanțate de UE. Articolul a fost publicat inițial în Horizon, revista de cercetare și inovare a UE.