Rebecca Burgess la Climate Change Summit 2023. Foto: Robert Marooni

Foametea nu este un fenomen natural. Toți oamenii trebuie să aibă acces la mâncare 16 min read

De Adriana Moscu 03.11.2023

Rebecca Burgess, specialistă în sustenabilitate și una dintre invitatele Climate Change Summit 2023, crede că sfârșitul foametei este posibil doar cu investiții noi în comunități și agricultură. 

Societatea trebuie să ceară răspicat o schimbare sistemică, e de părere Rebecca Burgess, ecologistă pasionată și o susținătoare a egalității de gen și a drepturilor omului. Ea spune că  accentul trebuie  pus pe importanța dezvoltării comunităților locale. 

Din aprilie 2022, Rebecca este Country Director la The Hunger Project Marea Britanie, // Site oficial: thp.org // o organizație globală non-profit care își propune să pună capăt sărăciei alimentare în întreaga lume, în mod durabil. 

„Indivizii și organizațiile civile, precum The Hunger Project, trebuie să solicite guvernelor și sectorului privat să investească în resurse, în soluții conduse de comunități”, crede Rebecca Burgess. „Trebuie să demitizăm ideea că foametea este un fenomen natural. Problema nu este că oamenii nu au acces la mâncare, ci că li se refuză acest acces. Fiecare persoană are nevoie de mâncare, iar pentru a rezolva această problemă avem nevoie de o acțiune la nivel global”, a mai spus Rebecca în discursul susținut în cadrul Climate Change Summit,// Site oficial: climatechange-summit.org // un eveniment dedicat soluțiilor pentru provocările legate de schimbările climatice prezente și viitoare. Evenimentul, aflat la cea de-a doua ediție, a avut loc la București, între 19-20 octombrie.

Rebecca Burgess este o profesionistă motivată și ambițioasă, cu o înțelegere profundă a  sustenabilității. Expertiza ei constă în identificarea soluțiilor durabile și utilizarea eficientă a finanțărilor pentru atingerea unor rezultate optime, inclusiv în economia circulară și neutralitatea carbonului. 

În 2020, Rebecca a fost inclusă în lista 35 Women Under 35 a revistei Management Today, un top al femeilor de succes din afaceri din Marea Britanie.

În trecut, Rebecca a fost Director interimar la She Changes Climate, unde a pledat pentru reprezentarea egală a femeilor în negocierile climatice de nivel înalt. Ea a colaborat cu Comisia Europeană la creionarea Directivei privind deșeurile de plastic de unică folosință.// „Materiale plastice de unică folosință – combaterea impactului asupra mediului înconjurător”, eur-lex.europa.eu //

Am vorbit cu Rebecca Burgess despre nevoia de a aborda holistic problemele importante ale omenirii, precum egalitatea de gen, sărăcia și schimbările climatice, despre cum pot fi redirecționate just bugetele globale pentru a opri foametea, dar și despre importanța adecvării discursului despre climă, astfel încât să fie convingător și să îndemne la acțiune, fără a produce panică și blocaje. 

Problemele omenirii sunt interconectate

„De la terminarea studiilor, am fost atrasă de activitățile cu un scop clar și am fost mereu interesată de dinamica globală și relațiile interumane, având un profund simț al justiției. Astfel, am colaborat cu organizații care se ocupă de probleme precum sărăcia, foametea, poluarea cu plastic sau drepturile femeilor. Pentru mine, esența muncii mele este convingerea că toate aceste probleme sunt interconectate. De exemplu, vedem relația dintre discriminarea de gen și criza climatică sau impactul foametei asupra educației și sănătății. Deși parcursul meu profesional poate părea divers, în esență, am perceput dintotdeauna interdependența acestor probleme.”

Trebuie create soluții alimentare durabile, sănătoase și accesibile

„Cred că persoanelor afectate de fenomenul foametei trebuie să li se dea o voce. Este esențial să oferim comunităților care se confruntă cu foametea instrumentele și resursele necesare pentru a depăși această situație pe termen lung. Acest efort se concentrează în special pe micii fermieri. Cei care au un cuvânt de spus, decidenții, dar și societatea civilă, trebuie să se asigure că rolul lor în sistemele alimentare curente este recunoscut și susținut. Ei ar trebui să beneficieze de investiții, tehnologie și resurse comparabile cu marile industrii. Prin abordarea problemei foametei și sprijinul acordat acestor comunități, se urmărește crearea unui sistem alimentar sustenabil, care oferă alimente nutritive și accesibile pentru toată lumea.”

Decarbonizarea nu trebuie să devină o sperietoare

„Deși multe priviri se îndreaptă către tehnologie și inovație pentru soluții, este crucial să nu neglijăm aspectul uman și să ne concentrăm asupra impactului deciziilor noastre asupra comunităților. 

În contextul emisiilor de carbon, sistemul alimentar generează în prezent până la o treime din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră. Astfel, impactul său climatic este incontestabil, iar soluțiile de decarbonizare a sistemului alimentar sunt esențiale pentru atingerea obiectivului de zero emisii nete. Introducerea etichetelor de carbon pe produsele alimentare ar putea pune o presiune nedorită pe micii fermieri și micile întreprinderi, esențiali pentru sistemul alimentar.” 

Cei care se confruntă cu foametea sunt cei mai motivați să o combată

„Schimbările climatice sunt o preocupare majoră pentru mulți dintre noi. Trebuie menționat că multe comunități sunt deja angajate și aspiră la un viitor mai luminos pentru ele și următoarele generații. Pentru a spori această implicare, esențial este să le tratăm cu respect, să le ascultăm și să le recunoaștem rolul de inovatori, antreprenori și lideri în comunitățile lor, depășind modelul tradițional de asistență sau abordarea occidentală de transmitere a cunoștințelor. Prin recunoașterea lor ca actori principali în construcția viitorului, se vor angaja și mai mult în cauzele lor.” 

Schimbările climatice acutizează problema foametei

„Schimbările climatice duc la compromiterea recoltelor, secete, calamități și inundații. Din cauza acestor probleme, 783 de milioane de oameni se află la limita sărăciei. Ca referință, această cifră este de 40 de ori mai mare decât populația României. Gândiți-vă că unul din zece oameni se confruntă cu foamea. Majoritatea, 99%, trăiesc în țări cu venituri medii sau mici. Știm cu toții că sistemul alimentar actual are un impact negativ, contribuind la o treime din emisiile globale de gaze cu efect de seră. Trebuie să investim în acest sector pentru a atinge obiectivul de emisii zero.”

Mulți depind de culturile agricole pentru a-și susține familiile

„Fermierii cu terenuri mici furnizează în jur de 80% din alimentele consumate în Asia și Africa Subsahariană. Ajută, astfel, la hrănirea a peste două miliarde de oameni. Ei nu sunt doar un detaliu marginal, sunt coloana vertebrală a sistemului alimentar global, care în prezent suferă din cauza lipsei de finanțare și resurse. 

Să luăm drept exemplu fermierii din Ghana. Acolo, cu ajutorul The Hunger Project, femeile au acces la informații și resurse privind agricultura durabilă, ceea ce le îmbunătățește atât modul de viață, cât și producția agricolă. 

În aceeași linie, în Uganda, fermierii mizează pe metode organice, precum compostul, pentru a revitaliza solurile, lucru care arată adaptabilitatea și viziunea lor inovatoare.

În Mexic, promovăm rețete tradiționale, bazate pe ingrediente locale și proaspete. Acest demers contribuie la reducerea consumului de produse ultraprocesate în comunitățile locale. 

Desfășurăm o multitudine de proiecte în diferite țări partenere. Un raport recent accentua rolul crucial al liderilor locali și sublinia ideea că dezvoltarea este durabilă doar atunci când comunitățile sunt echipate corespunzător și își pot dirija propria evoluție. Suntem aici pentru a găsi soluții și a ne inspira reciproc. Trebuie să ne dăm seama că avem un rol vital în modelarea unui sistem alimentar mai robust. Este timpul să ne mobilizăm pentru a asigura un mediu sănătos și respectul drepturilor fundamentale ale tuturor.”

Consumul de apă proaspătă este astronomic

„Costurile ascunse, legate de sănătate și mediu, ating 20 de trilioane de dolari pe an. Este vital să ne concentrăm pe această problemă în contextul crizei climatice și al căutării unui viitor durabil. Deși prețurile alimentelor și resurselor agricole cresc, producem de fapt suficientă mâncare la nivel mondial pentru toți. Totuși, irosim o treime din ea. Trebuie să găsim soluții. 

Imaginați-vă un viitor în care prioritatea o au cei defavorizați, comunitățile rurale sunt sprijinite, femeile primesc susținere globală și foamea nu mai există. Un astfel de viitor este realizabil. Avem capacitatea de a crea sisteme alimentare globale care să includă pe toată lumea.”

Anxietatea climatică apare doar când situația este pe deplin percepută

„Anxietatea legată de schimbările climatice este un sentiment pe care l-am trăit personal, și sunt convinsă că, dacă oamenii ar înțelege cu adevărat gravitatea situației, ar resimți aceeași neliniște. Pentru a gestiona această anxietate, este vital să ne simțim împuterniciți în deciziile și acțiunile noastre individuale. 

Deși recunosc că multe dintre soluții provin din inițiative guvernamentale și din sectorul privat, datorită capacității lor de a opera la o scară mai largă, este important ca fiecare dintre noi să aibă o viziune pozitivă și să fie inspirat de posibilitățile viitorului. A lua decizii conștiente în viața de zi cu zi ne poate ajuta să ne simțim mai în control. De asemenea, este fundamental să petrecem timp în natură, să apreciem frumusețea mediului înconjurător și să ne reconectăm cu lumea pe care dorim să o protejăm. Fără această legătură, lupta pentru mediu poate părea îndepărtată sau lipsită de sens. 

Este important, totodată, să recunoaștem că accesul la natură poate fi limitat, mai ales în zonele urbane, și că acest lucru este o problemă care trebuie abordată.”



Text de

Adriana Moscu

Este jurnalist și, de aproximativ 20 de ani, se bucură de principalul avantaj al profesiei, pentru că nicio zi nu seamănă cu alta. Are o relație de love-hate cu oamenii, pe care, de cele mai multe ori, îi îmblânzește prin interviuri.

MEDIU|FYI

Frig extrem într-o lume care se încălzește. Cum se explică acest fenomen?

De
Serviciul Copernicus pentru Schimbări Climatice a raportat că luna februarie a anului 2024 a fost cea mai caldă înregistrată la nivel global. Totuși, în anumite zone, inclusiv din Europa, s-au înregistrat temperaturi extrem de scăzute, chiar periculoase pentru viață. Cum este posibil acest paradox?
MEDIU|FYI

România își îndeplinește parțial angajamentele climatice luate în 2009

De
Un studiu publicat în revista Nature Climate Change a evaluat emisiile reale de carbon din 34 de țări și le-a comparat cu obiectivele de reducere promise în 2009, la Summitul Climatic de la Copenhaga. 
MEDIU|TENDINȚE

Îți poate afecta sănătatea praful saharian care ajunge tot mai des în România?

De
La începutul lunii aprilie, praful saharian a ajuns din nou în România. Specific mai ales sezonului cald, acest fenomen a devenit tot mai prezent în lunile „reci”, din cauza creșterii temperaturilor globale. 
MEDIU|FYI

Premieră juridică: Elveția, găsită vinovată de încălcarea drepturilor omului în cazul schimbărilor climatice

De
Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a emis o decizie istorică în favoarea a 2.000 de femei elvețiene în vârstă, care au dat în judecată guvernul pentru lipsa acțiunilor împotriva schimbărilor climatice.