Foto: Mihai Ghiduc

În ultimii 60 de ani, temperatura medie a României a crescut cu 2,4 grade6 min read

De Andrei Petre 11.09.2020

Datele istorice furnizate de Agenția Națională de Meteorologie arată că, în ultimii 60 de ani, temperatura medie a țării a crescut cu 2,4 grade Celsius.

Datele furnizate de Agenția Națională de Meteorologie redacției Mindcraft Stories arată cum a evoluat temperatura medie a țării în ultimii 60 de ani. Tendința liniară arată că, în perioada 1961-2019m temperatura medie anuală a României a crescut cu 2,4°C. 

Localitățile în care temperatura a crescut cel mai mult în ultimii 60 de ani sunt Bistrița, unde temperatura a crescut cu 3,47°C, și Slobozia, unde temperatura a crescut cu 3,08°C. 

La polul opus, cea mai mică creștere a temperaturii înregistrată a fost făcută de stația meteorologică din București – Băneasa, unde temperatura a crescut 1,53°C în ultimii 60 de ani. În schimb, stația din București – Filaret a înregistrat o creștere a temperaturii apropiată de media țării, de 2,37°C. 

Găsești date despre toate județele pe această hartă. În cazul unor localități, intervalul de timp nu este 1961-2019, ci unul mai recent. Acest lucru se întâmplă din cauza faptului că nu toate stațiile meteorologice locale dețin date statistice pentru perioada 1961-2019.

Roxana Bojariu, coordonatorul secției de climatologie din cadrul Agenției Naționale de Meteorologie, explică faptul că situația e îngrijorătoare în toată lumea și că România nu avea cum să nu resimtă efectele schimbărilor climatice, dar menționează că temperaturile medii anuale depind și de factorii locali ai României. Ea spune că, fără niște studii de specialitate, nu pot fi identificați exact care sunt acești factori. 

Un raport publicat de Agenția Europeană de Mediu„Raportul publicat de Agenția Europeană de Mediu explică cât de periculoasă e încălzirea globală” eea.europa.eu în decembrie 2019, care analizează impactul încălzirii globale în Europa, explică faptul că „Europa se confruntă cu provocări de mediu de o amploare și o urgență fără precedent”, printre ele numărându-se în special declinul biodiversității, modul în care se utilizează resursele și impactul pe care îl au schimbările climatice asupra sănătății. 

Conform Comisiei Europene,„Cauzele schimbărilor climatice” ec.europa.eu cel mai important factor care determină schimbarea climatică și încălzirea globală este creșterea cantității de gaze cu efect de seră emise de activitățile umane. Dioxidul de carbon este gazul cu efect de seră responsabil „în proporție de 63% de încălzirea globală cauzată de om”, conform datelor oferite de specialiștii Comisiei Europene. Tot ei explică faptul că dioxidul de carbon cât și alte gaze cu efect de seră captează și reține căldura soarelui, astfel încât ea nu mai este eliberată în spațiu.

Studiul Comisiei Europene mai spune că principala cauză a creșterii nivelului de emisii de dioxid de carbon este arderea cărbunelui, petrolului și a gazelor și tăierea pădurilor. 

Într-un interviu acordat Agerpres în 2019,„Interviul în care Viorel Tabără vorbește cu Agerpres despre efectele schimbării climatice” agerpres.ro Valeriu Tabără, ministru al agriculturii în perioada 1994-1996 și actual președinte al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti”, a declarat faptul că aproximativ 70% din România e în proces de deșertificare din cauza încălzirii globale. El explică pentru Agerpres faptul că ridicarea temperaturilor duce la reducerea calității plantelor cultivate, și, mai mult decât atât, că în viitor românii vor putea cultiva măsline, smochine sau kiwi.



Text de

Andrei Petre

Este un tânăr reporter, școlit la Casa Jurnalistului. Lucrează în zona de investigație și reportaj. Încearcă să înțeleagă mai bine tech-ul.


Infografic de

Alec Pop

Art Director. Designer de ziare și reviste care și-a dorit să ajungă inginer de aviație, pasionat de știință, tehnologie și bucătar amator în timpul liber.

MEDIU|STUDII

Când viitorul copiilor e în joc, românii devin mai conștienți de schimbările climatice

De
Mădălina Vlăsceanu este profesor asistent de psihologie la Universitatea din New York și conduce Laboratorul de Cogniție Colectivă al instituției. Ea a coordonat recent un studiu internațional despre cum trebuie diseminate mesajele climatice pentru a fi percutante. Rezultatele au fost centralizate într-o aplicație web.
MEDIU|OVERVIEW

Nu mai poți scrie „ecologic”, „natural” și „sustenabil” pe etichete fără dovezi

De
Producătorii nu vor mai putea folosi denumiri precum „ecologic”, „natural” sau „sustenabil” pe etichete dacă nu aduc dovezi solide, conform unei noi directive europene. Legea care va intra în vigoare din 2025 încearcă să combată fenomenul de greenwashing. 
MEDIU|FYI

Eco-impact: Europenii vor fi despăgubiți dacă se îmbolnăvesc din cauza poluării

De
Uniunea Europeană vrea să elimine poluarea aerului până în anul 2050. Un nou acord stabilește norme foarte stricte pentru emisia de noxe și compensează cetățenii afectați de ea.
MEDIU|SOLUȚII

Cum se pot recicla anvelopele și materialele plastice printr-o metodă termică veche

De
Descompunerea termică ajută la ecologizarea a două industrii prelucrătoare majore din UE, iar asta ar putea duce la reducerea substanțială a emisiilor de gaze cu efect de seră.