Captură foto din documentarul WOOD

Investigațiile sub acoperire ale celor care se luptă cu mafia lemnului10 min read

De Valentina Nicolae 10.09.2020

WOOD (LEMN) aduce în discuție defrișările ilegale din Rusia, China, România și Peru într-un documentar ca filmele cu spioni.

Documentarul austro-germano-român WOODPuteți urmări trailerul aici: youtube.com  care a fost prezentat la Copenhagen Documentary Film Festival în martie anul acesta și a avut premiera în România pe 6 august, la TIFF urmărește investigațiile sub acoperire ale lui Alexander von Bismarck, președintele Agenției pentru Investigații de Mediu (EIA), un ONG creat în 1984,Detalii despre activitatea lor găsiți pe site: eia-international.org în diferite colțuri ale lumii, menite să expună mafia din spatele tăierilor ilegale de păduri. Filmul e regizat de Monica Lăzurean-Gorgan, Michaela Kirst și Ebba Sinzinger, Gorgan fiind cea care a semnalat EIA problema defrișărilor ilegale din România și care a reușit să-l aducă în țară pe von Bismarck pentru a cerceta abuzurile Holzindustrie Schweighofer, compania austriacă prezentă în România din 2003.

Filmul începe în estul extrem al Rusiei, în regiunea Kabarovsk printre puținele habitate naturale ale tigrului siberian, unde von Bismarck și garda forestieră locală încearcă să-i descopere pe tăietorii ilegali. Cu arma la vedere, pădurarul rus găsește doar o tabără improvizată, recent părăsită. Dar detaliul acesta pistolul arată că situația e cel puțin la fel de gravă în Rusia ca în România, unde mai mulți pădurari au fost agresați sau uciși în ultimii ani de hoții de lemne.„185 de pădurari agresați de hoții de lemne, în ultimii cinci ani”, green-report.ro Cercetările președintelui EIA arată cum lemnul siberian ajunge apoi, cu ajutorul unor intermediari chinezi, la retailerul american Lumber Liquidators – care au și primit o amendă foarte mare ca urmare a expunerii practicilor sale.„$13 Million Fine For Lumber Liquidators Shows U.S. Lacey Act‘s Clout”, wri.org

După investigațiile din Siberia, von Bismarck și-a mutat atenția către activitatea corporației austriece Holzindustrie Schweighofer în România, unde, în cârdășie cu politicieni corupți și alte personaje dubioase din lumea afacerilor, a făcut o grămadă de bani din lemnul tăiat ilegal în țară.Găsiți mai multe investigații despre grupul austriac aici: riseproject.ro Cu înfățișarea schimbată, cu cărți de vizită ce îl recomandau drept om de afaceri american interesat să vândă lemn tăiat ilegal și cu camera ascunsă după el, președintele EIA s-a întâlnit cu un șef regional al Schweighofer care a acceptat fără să clipească propunerea „afaceristului” american. 

Posterul oficial al filmului.

Filmarea cu camera ascunsă a discuției dintre cei doi a devenit virală, a stârnit valuri de indignare și a dus, în 2015, la proteste cu mii de oamenii împotriva defrișărilor ilegale și a corupției autorităților române.„Protestul împotriva defrişărilor s-a încheiat. Un nou protest pe 5 iunie”, economica.net Momentul acela a fost, practic, un ceas deșteptător: a pus pe agenda publică problema pierderii pădurilor și implicarea/indiferența autorităților. Ca urmare a investigațiilor pornite de EIA, Forest Stewardship Council (FSC) a retras certificarea internațională a companiei pentru lemnul tăiat în România,FSC retrage definitiv certificarea și se disociază de Schweighofer”, declic.ro iar procurorii au deschis dosar penal companiei în 2018Directori români ai Holzindustrie Schweighofer, puși sub urmărire penală”, cursdeguvernare.ro (deși de atunci nu s-a mai întâmplat nimic cu dosarul). documentarul surprinde foarte bine și pericolul la care se expun activiștii care luptă pentru oprirea tăierilor ilegale – lui Gabriel Păun de la ONG-ul de mediu Agent Green i se dă cu spray în ochi când încearcă să oprească un transport ilegal de lemn la poarta companiei austriece – și impunitatea de care se bucură agresorii. Deși, legat de situația din urmă poate există motiv de speranță, după ce procurorii au făcut, în august, prima reținere în cazul unui pădurar din Maramureș ucis cu un an în urmă.„Pădurar ucis în timp ce încerca să prevină o tăiere ilegală”, gds.ro

Pe lângă investigațiile sub acoperire, activiștii de mediu din documentar încearcă să găsească soluții pentru oprirea abuzului față de mediu. În acest context, e prezentat Bogdan Micu, antreprenorul care a creat aplicația Inspectorul Pădurii,Puteți să o încercați aici: inspectorulpsdurii.ro prin care cetățenii pot verifica dacă tăierile din păduri sunt legale sau nu.Using technology to fight illegal logging | Bogdan Micu | TEDxBucharest”, youtube.com De pe scena TEDx, unde își prezintă ideea, Micu ajunge apoi în Peru, unde explică împreună cu activiști locali unor comunități indigene cum să folosească aplicația și cum să negocieze mai bine cu marile corporații care exploatează de lemn. Nu e însă clar cât de fezabilă e soluția asta pentru comunitatea respectivă – chiar antreprenorul chestionează întregul lor demers de acolo la un moment dat.  

WOOD reușește ceea ce-și propune, adică să arate dimensiunea globală a defrișărilor ilegale și implicarea politicienilor și a oamenilor de afaceri corupți. Ce nu reușește la fel de bine, însă, e să pună într-un context social tăierile ilegale de păduri și să explice consecințele asupra vieții de zi cu zi a oamenilor și asupra ecosistemului. Este, dacă vreți, un film pentru cei care deja sunt cât de cât în temă cu chestiunea defrișărilor, nu unul pentru cineva care n-are habar de situație și ar dori să înțeleagă despre ce e vorba.



Text de

Valentina Nicolae

Reporter pe teme sociale la Școala9. A învățat meserie la Casa Jurnalistului. A publicat în Șapte Seri, VICE, Scena9, Men's Health, Krautreporter, Freie Presse.

MEDIU|STUDII

Când viitorul copiilor e în joc, românii devin mai conștienți de schimbările climatice

De
Mădălina Vlăsceanu este profesor asistent de psihologie la Universitatea din New York și conduce Laboratorul de Cogniție Colectivă al instituției. Ea a coordonat recent un studiu internațional despre cum trebuie diseminate mesajele climatice pentru a fi percutante. Rezultatele au fost centralizate într-o aplicație web.
MEDIU|OVERVIEW

Nu mai poți scrie „ecologic”, „natural” și „sustenabil” pe etichete fără dovezi

De
Producătorii nu vor mai putea folosi denumiri precum „ecologic”, „natural” sau „sustenabil” pe etichete dacă nu aduc dovezi solide, conform unei noi directive europene. Legea care va intra în vigoare din 2025 încearcă să combată fenomenul de greenwashing. 
CULTURĂ|FILM&TV

Toate schimbările majore pe care Dune: Part Two le face față de roman

De
Dune: Part Two respectă, decupează și recontextualizează materialul-sursă, dar nu toate schimbările sunt în alb și negru.
MEDIU|FYI

Eco-impact: Europenii vor fi despăgubiți dacă se îmbolnăvesc din cauza poluării

De
Uniunea Europeană vrea să elimine poluarea aerului până în anul 2050. Un nou acord stabilește norme foarte stricte pentru emisia de noxe și compensează cetățenii afectați de ea.