Îți poate afecta sănătatea praful saharian care ajunge tot mai des în România?25 min read

Un nou episod de praf saharian a ajuns în România. Specific mai ales sezonului cald, acest fenomen a devenit tot mai prezent în lunile „reci”, din cauza creșterii temperaturilor globale. 

Șoferii știu că, potrivit legilor lui Murphy, dacă îți speli dimineața mașina, inevitabil, după-amiaza va ploua. Nu sunt superstițioasă, dar am pățit des asta. Și, chiar dacă ploaia e tot mai rară la vedere în ultimul timp, mașinile proaspăt spălate au de ceva vreme un alt inamic redutabil: praful deșertic. 

Cel mai recent astfel de episod neplăcut a avut loc în noaptea de 23 spre 24 aprilie,// Detalii, aici: facebook.com // când un curent de aer sud-vestic a împins spre sud-estul Europei o masă de aer cu praf saharian din nordul Africii. La prima oră a dimineții, multe autovehicule erau atât de murdare încât șoferii au luat cu asalt spălătoriile auto de dimineață. (Iar eu m-am bucurat că nu am apucat să spăl geamurile balconului.) Praf saharian a fost adus la sol de ploaia recentă, fenomen anticipat de Administrația Națională de Meteorologie. Este al patrulea val de praf saharian din ultima lună, iar specialiștii spun că este vorba despre un nor „excepțional” de intens. În această perioadă, în aer sunt concentrații mari de PM10, particule periculoase pentru sănătate. Această situație este legată de temperaturi neobișnuit de calde pentru aprilie, care contribuie la reținerea dioxidului de carbon și a particulelor de praf.

Între 1 și 2 aprilie, un alt episod de praf saharian a traversat Europa de vest, în special, dar a ajuns parțial și în România.// „Norul de praf saharian se menține deasupra României și în primele zile din aprilie”, hotnews.ro //

Un alt episod de praf saharian avusese loc cu doar câteva zile înainte, între 27 și 28 martie, conform Administrației Naționale de Meteorologie.// Detalii, aici: facebook.com // Ceva mai devreme, la finalul lui februarie, un alt nor de praf saharian traversase România.// „Val de praf saharian peste România, până vineri seară”, hotnews.ro //  Și, da, tocmai îmi spălasem mașina. 

Potrivit unui studiu publicat în revista New Scientist,// „Dust clouds from the Sahara are reaching Europe more frequently, newscientist.com” // modificările în tiparele vântului și deșertificarea create de schimbările climatice au sporit recent cantitatea de praf deșertic și frecvența acestor evenimente chiar și de opt ori. Iar pelicula de praf gros care murdărește mașinile oamenilor este cea mai inofensivă dintre problemele pe care le aduce praful suflat tocmai din întinderile aride ale deșertului Sahara. Acesta poate dăuna calității aerului și sănătății oamenilor, dar, potrivit unor studii, ar aduce și câteva efecte pozitive surprinzătoare. 

Ierni cu mult praf și secetă

Din comunicatul Administrației Naționale de Meteorologie menționat mai sus am aflat, așadar, că la finalul lunii martie circulația predominant sud-vestică a favorizat pătrunderea unei mase de aer încărcate cu particule de praf de origine sahariană deasupra României.

În perioada 1 aprilie, ora 10 – 2 aprilie, ora 22 s-au menținut particule de praf deasupra teritoriului României, iar depuneri de praf au fost observate începând cu noaptea de luni spre marți, în vest, nord și centru, unde sunt prognozate ploi.

Evoluția masei de aer încărcate cu particule de praf, 01 aprilie 2024, ora 12. Foto: Serviciul de Monitorizare a Atmosferei Copernicus.

Astfel de fenomene se vor înmulți, spun cercetătorii. Potrivit serviciului de monitorizare a climei Copernicus, în iarna lui 2024 a avut loc un număr crescut de episoade intense în care praful din Sahara a fost purtat către Europa și America Latină. Deși transportul prafului este un fenomen obișnuit în aceste zone, creșterea intensității și a frecvenței acestor evenimente din ultima perioadă s-ar putea datora schimbărilor în modul în care se mișcă atmosfera. 

Un alt studiu publicat în august 2023// „Sharp increase of Saharan dust intrusions over the Western Mediterranean and Euro-Atlantic region in winters 2020–2022 and associated atmospheric circulation”, researchgate.net // de o echipă de cercetători spanioli a confirmat această tendință. Cercetările arată că norii masivi de praf din Africa de Nord au fost prezentați în Europa mai des decât în mod obișnuit în ultimii patru ani. În mod particular, acești nori de praf au devenit un fenomen comun în iernile dintre 2020 și 2022.

Pentru a înțelege cauzele acestor ierni extrem de prăfuite, oamenii de știință au analizat modelele de presiune atmosferică în Africa de Nord, Europa și Oceanul Atlantic din 2003 până în 2022. Rezultatele au indicat variații semnificative de la un an la altul și diferențe mari în volumul de praf transportat pe durata lunilor de iarnă. Iernile dintre 2020 și 2022 au fost caracterizate de un nivel mai ridicat de praf, care a ajuns și la altitudini mai ridicate decât în iernile anterioare.

Studiul sugerează că sistemele de înaltă presiune de peste Oceanul Atlantic, cunoscute ca anticicloni, ar putea contribui la acest surplus de praf. Aceștia funcționează ca niște bariere, oprind vânturile puternice de la vest și facilitând deplasarea prafului pe distanțe mai lungi. Forma pe care aceste sisteme o au pare să aibă un impact, unele configurații fiind mai prevalente în timpul iernilor cu mult praf.

Savanții consideră, de asemenea, că aceste pătrunderi neobișnuite de praf ar putea fi asociate cu seceta persistentă din regiunea Magreb din nord-vestul Africii. 

Apusuri colorate și mult praf în gură

Cerurile învăluite în ceață, apusurile de soare în culori calde, mașinile murdare și calitatea proastă a aerului sunt unele dintre cele mai vizibile semne ale trecerii norilor de praf în zona în care locuiești. Probabil mai puțin cunoscut este faptul că transportul prafului pe distanțe lungi joacă un rol cheie în atmosferă, influențând vremea, clima și compoziția aerului pe care îl respiri.

Dimensiunea sa uriașă, face din deșertul Sahara cea mai mare sursă de praf atmosferic la nivel mondial, care afectează Europa, America de Nord, Caraibele și chiar și America de Sud. Pe lângă aceasta, există și alte zone generatoare de praf, cum ar fi Deșertul Gobi – principalul furnizor de praf din Asia, ale cărui particule pot călători până în Insulele Hawaii.

Transportul particulelor de praf depinde de doi factori principali: disponibilitatea surselor de sedimente minerale și organice ușoare și uscate, pentru care deșerturile globului constituie o sursă practic inepuizabilă, și condițiile de vânt care favorizează ridicarea și transportul particulelor în troposferă.// „Stratul inferior al atmosferei, care atinge suprafața solului și în care se produc fenomenele meteorologice obișnuite.” //

Prin urmare, în general, episoadele de praf tind să fie sezoniere. Tiparele vântului vor determina, de asemenea, dimensiunea particulelor transportate sau înălțimea la care va călători norul de praf.

Începutul primăverii este perioada cea mai activă pentru transportul prafului saharian în Europa.

Dar ce anume face apusurile și răsăriturile atât de spectaculoase în timpul unui episod de praf saharian, încât se umple feed-ul Instagramului de ele?// „Why Desert Sunsets Are Incredibly Colorful”, atlasobscura.com // În mod normal, când soarele se află mai jos pe cer, lumina sa călătorește prin mai multă atmosferă, ceea ce face ca lungimile de undă scurtă, precum albastrul, violetul și verdele, să se împrăștie, lăsând să treacă spre ochiul uman mai mult culorile cu lungime de undă mai lungă – portocaliu, roz și roșu. Adăugarea de praf sau fum în atmosferă înseamnă că aceste particule mici nu doar că blochează o parte din lumina soarelui, dar o reflectă și o împrăștie și mai mult, creând nuanțe și mai vii de roșu, portocaliu, roz, galben și chiar violet. Praful saharian este alcătuit din diverse minerale, inclusiv silicate, cum ar fi cuarțul și argila, dar cei care dau acea nuanță de ocru sunt oxizii de fier. 

Schimbările climatice pot favoriza frecvența norilor de praf

Condițiile de secetă și deșertificarea asociate cu încălzirea globală pot crește cantitățile de praf disponibile spre a fi purtate prin atmosferă. Utilizarea nesustenabilă a apei și a terenurilor favorizează, de asemenea, creșterea cantităților de praf. Însă, cercetările bazate pe dovezi nu au arătat deocamdată tendințe clare, în ciuda unor episoade recente semnificative. 

Unele studii// „A 2000 Year Saharan Dust Event Proxy Record from an Ice Core in the European Alps”, agupubs.onlinelibrary.wiley.com  // prevăd că schimbările în condițiile atmosferice vor duce la episoade de praf saharian mai puțin frecvente, dar mai intense. O lucrare științifică recentă// „Increasing atmospheric dust transport towards the western Mediterranean over 1948–2020”, nature.com // a constatat că episoadele de transport al prafului în vestul Mediteranei au crescut, din 1948, atât ca frecvență, cât și ca intensitate.

Alte proiecții prevăd o creștere a precipitațiilor în regiune, ca urmare a schimbărilor climatice.// The Greening of the Sahara: Past Changes and Future Implications, sciencedirect.com // Dacă tendința se confirmă, această nouă „înverzire a deșertului saharian” ar avea ca rezultat reducerea cantităților de praf disponibile pentru transport în regiunile în cauză.

Praful saharian poate fi dăunător pentru sănătate

În funcție de concentrația și altitudinea la care se află, apariția acestor nori de praf pot avea consecințe nefaste și asupra sănătății. 

Transportul prafului la altitudini înalte este mai puțin probabil să afecteze semnificativ calitatea aerului la nivelul solului. Totuși, norii de praf mai denși, care circulă la niveluri joase, aproape de suprafața Pământului, transportă o gamă largă de particule. Particulele mai mari, care pot fi văzute uneori cu ochiul liber, se pot simți ca un fel de „nisip fin” în aer.

Particulele fine, mult mai mici, pot pătrunde adânc în plămâni când sunt inhalate și pot ajunge chiar și în plămâni. 

Prezența acestor particule deteriorează calitatea aerului, făcându-l mai puțin sănătos pentru respirat. Pe termen scurt, îți poți simți ochii, nasul și gâtul iritate. Persoanele cu afecțiuni respiratorii preexistente, cum ar fi astmul, pot experimenta simptome mai grave. Pe termen lung, expunerea la particule fine poate avea efecte mai serioase, inclusiv riscuri crescute de probleme cardiovasculare. Dacă teoria potrivit căreia aceste episoade de praf saharian se vor înmulți, vestea nu e deloc bună. 

De exemplu, în România, în 2022, potrivit site-ului Ce Respir,// „ Praful saharian și poluarea cu pulberi”, cerespir.ro // praful saharian a sosit într-un moment extrem de nepotrivit, pe un fond de poluare a aerului deja foarte ridicată. Pe 15 martie, poluarea cu pulberi fine a atins valori uriașe de până la 500ug/m³, în condițiile în care 25 ug/m³ este valoarea limită zilnică conform noilor recomandări dictate de Organizația Mondială a Sănătății (așadar, o depășire de 2.000%). 

Praful saharian poate transporta și microorganisme,// „Characterization of Bacteria on Aerosols From Dust Events in Dakar, Senegal, West Africa”, agupubs.onlinelibrary.wiley.com // inclusiv agenți patogeni. Cu toate acestea, prezența virusurilor și bacteriilor în aer nu ar trebui să fie un motiv de alarmă, deoarece toate aceste microorganisme fac parte din atmosfera terestră în mod obișnuit. Așa cum s-a văzut și în pandemia de COVID-19, dacă acestea pot fi periculoase pentru sănătate depinde de concentrația patogenilor.

Se știe, de asemenea, că praful saharian transportă uneori particule radioactive, în parte din cauza testelor nucleare pe care francezii le-au făcut în Algeria în  anii 1960.// „Irony as Saharan dust returns radiation from French nuclear tests in the 1960s”, euronews.com // Dar concentrațiile transportate nu sunt considerate dăunătoare pentru sănătate sau mediu. 

De suferit de pe urma transportului de praf saharian au și recifele de corali din Caraibe. Există dovezi științifice concrete care au descoperit că acest fenomen provoacă boli acestor vietăți.// „Saharan dust – a carrier of persistent organic pollutants, metals and microbes to the Caribbean?”, scielo.sa.cr //

Una caldă, una rece. Praful care influențează clima și vremea

Praful adus din Sahara este format din particule minerale extrem de mici. Mult timp neglijat de cercetare,// „The problem with dust”, physicalsciences.ucla.edu // în prezent se știe că praful mineral este un factor cheie în dinamica atmosferei, influențând vremea, clima și radiațiile solare. 

Principalul efect direct al prafului suspendat în atmosferă este blocarea radiației solare. Practic, aerosolii de praf funcționează ca niște umbrele pentru lumina soarelui, având un efect de răcire asupra suprafeței Pământului. Cu toate acestea, absorbția radiației infraroșii în stratul de praf poate duce la un efect de încălzire localizat. Rămâne încă neclar dacă, per total, praful contribuie la încălzirea sau răcirea climei globale.// „Saharan dust events in the spring of 2021”, ecmwf.int //

Particulele de praf au, de asemenea, un rol în formarea norilor, servind ca nuclee în jurul cărora se aglomerează particulele de apă. În anumite condiții, praful poate influența compoziția atmosferică prin reacții fotochimice, limitând cantitatea de lumină solară, și prin reacții chimice care au loc pe suprafața particulelor de praf.

Stratul de aer saharian este considerat a avea un efect moderat asupra ciclonilor tropicali din Atlantic.// „The Saharan Air Layer”, aoml.noaa.gov // Pe de altă parte, deoarece particulele favorizează formarea norilor, transporturile de praf saharian pot, de asemenea, să crească precipitațiile în anumite condiții.// „Dust-infused baroclinic cyclone storm clouds: The evidence, meteorology, and some implications”, agupubs.onlinelibrary.wiley.com //

Nu în ultimul rând, praful deșertic transportă nutrienți precum fosfor, fier și materie organică până în pădurea tropicală amazoniană, unde este foarte necesar, pentru că fertilizează și oceanul și Marea Mediterană. 

Pe de altă parte, praful care se așează pe gheață și zăpadă face ca acestea să reflecte mai puțină lumină solară înapoi în atmosferă, ceea ce poate accelera topirea. De asemenea, cantități mari de praf pot cauza ploi „murdare” sau pot lăsa depuneri groase, ceea ce, dincolo de faptul că ajunge pe mașini, poate reduce cantitatea de energie produsă de panourile solare.

Așadar, până se pun de acord savanții în ce zonă înclină balanța – beneficii sau dezavantaje –, praful saharian rămâne unul dintre acele fenomene naturale care îți amintește cât de interconectată este lumea în care trăiești. Un strop de praf din Africa poate sfârși pe mașina ta, sau poate picta cerul în nuanțe uimitoare de roșu și portocaliu. E ca și cum natura expediază mesaje aeropoștale, doar că, în loc de scrisori, îți trimite particule de praf.