Foto: Andrei Mihai

Lacul Morii, biodiversitate și beton22 min read

De Andrei Mihai 19.04.2021

O oază de liniște într-un București poluat și agitat, Lacul Morii e important nu doar pentru oameni, ci și pentru păsări, pești și șopârle. Biologii spun că amenajarea prea agresivă a locului ar putea deranja natura.

Era o iarnă teribil de geroasă în București, în 2017, când două rațe de ghețuri (Clangula hyemalis) s-au oprit să-și tragă sufletul pe Lacul Morii. Mascul și femela, pentru că rațele de ghețuri sunt monogame, zburaseră peste o mie de kilometri, din zona Arctică a Europei, sperând să găsească, undeva mai la sudul continentului, un ochi de apă neînghețată.

Au găsit-o pe Lacul Morii.

Într-un peisaj bizar, în care câțiva pescari dădeau la copcă în mijlocul lacului înghețat, ochiul acela de apă rămăsese ferit, într-un București care degera la temperaturi mult sub zero grade Celsius.

În peticul de apă neînghețat, rațele și lișițele locale făceau gălăgie, apărându-și parcă teritoriul de îngheț. Într-o margine, timide și separate de restul păsărilor, cele două rațe din zona Arctică stăteau stinghere și își căutau ceva de mâncat sub apele reci din Crângași, spre bucuria fotografilor de natură.

Lacul Morii e important nu doar pentru speciile autohtone, ci și pentru alte vietăți aflate în tranzit.

Lacul Morii

O rață de ghețuri, sub privirile atente ale rațelor neaoșe. Foto: Andrei Miha

Păsări deosebite prin griul dintre blocuri

Istoria Lacului Morii nu e tocmai una veselă.

În 1985, Ceaușescu începea lucrările la un lac care să împiedice revărsarea Dâmboviței. Deloc surprinzător, dorințele conducătorului nu au ținut cont de cele ale populației. Peste 400 de gospodării au fost demolate,„Lacul Morii – povestea sumbră a unuia dintre cele mai populare locuri de recreere din București”, historia.ro iar proprietarii au fost forțați să se mute repede. După decretul lui Ceaușescu, mahalaua Crângași avea să dispară în mai puțin de un an.

Biserica Sfântul Ierarh Nicolae, construită în 1564, și cimitirul Crângași au căzut de asemenea victime dorinței dictatorului. Rudele celor îngropați au trebuit să mute sicriele în cimitirul din Giulești Sârbi, unde noi gropi fuseseră săpate de deținuți.

În mai 1986, atât biserica din strada Cpt. Grozeanu, nr. 9, cât și cimitirul și casele oamenilor au fost dărâmate. În locul cimitirului mlăștinos s-au turnat plăci de beton.

Lacul Morii

Evadare în natură între cenușiul blocurilor. Foto: Andrei Mihai.

 

Ceaușescu avea planuri mari pentru Lacul Morii. Îl vedea loc de agrement, cu bărcuțe și promenade. A fost construită și o insulă (în fapt, o peninsulă) pentru concerte și alte evenimente. Singurul eveniment major de pe insulă a fost însă festivalul Cokelive din 2007, pe care Ceaușescu l-a ratat cu mulți ani.

Pe scenă au urcat atunci The Prodigy „Prodigy, Vanilla Ice şi Incubus, pe Lacul Morii”, adevarul.ro – cu siguranță n-a fost tipul de eveniment pe care și l-ar fi imaginat tovarășul.

În ciuda unor încercări răzlețe, Lacul Morii a rămas ancorat mai degrabă în estetica urâtului, decât în vreo definiție convențională de agrement. Chiar și așa, însă, lacul e o gură de aer pentru localnici. În zilele însorite, sunt sute de oameni pe latura dinspre cartierul Crângași, iar pe durata pandemiei, riveranii au găsit în Lacul Morii o evadare din apartamentele transformate în birou.

Dar nu doar oamenii își găsesc aici refugiul.

Lacul Morii e adesea stație intermediară pentru păsările din nordul Europei, în drumul lor spre sudul continentului, un pic mai călduros.

Biodiversitatea zonei este impresionantă, mai ales dacă analizăm observațiile faunistice din ultimii 10-15 ani, spune herpetologul Vlad Cioflec,„Herpetofauna României”, fieldherpingromania.wordpress.com care afirmă că mai multe specii de păsări folosesc Lacul Morii drept un loc de alimentare și odihnă pe durata migrației.

Multe petrec pe lac doar o zi sau două, însă e important să fie observate pentru a înțelege cum se raportează ele la zona Lacul Morii, inclusiv la comunitatea locală, spune Cioflec. Fauna urbană nu pare o prioritate pentru locatari sau pentru autorități, dar este mai utilă decât ar crede aceștia, explică biologul Vlad Cioflec.

“Protejată și pusă în valoare, ea poate servi ca un material educativ extraordinar pentru micii naturaliști școlari și preșcolari. Iar pentru adulții moderni, pentru care timpul liber se contractă de la an la an, e ocazia de a vedea lângă casă, în weekend, sau după job, specii sosite din Africa, din apropierea Cercului Polar, de la mare sau de la munte”, spune Cioflec.

„Acestea ne oferă valoroase momente de relaxare și detensionare, o reconectare cu natura de care avem atâta nevoie pentru echilibrul psihologic și pe care de cele mai multe ori o amânăm pentru o singură mică vacanță anuală.”

Doi cufundaci pe Lacul Morii. Foto: Andrei Mihai

Ideea de faună urbană a căpătat mai multă atenție din partea biologilor și a urbaniștilor în ultima perioadă, chiar și în România. Cel mai bun exemplu: Parcul Natural Văcărești – prima arie protejată urbană a țării și cel mai mare spațiu verde al capitalei. Și nu se întâmplă doar la noi. Oficialii londonezi ar vrea să transforme tot orașul într-un mare parc.„London to become first ‘National Park City.’ What’s that mean?”, nationalgeographic.com

De altfel, pe durata pandemiei, lumea pare că a început să aprecieze natura și fauna mai mult decât înainte. E important să fie armonizate nevoile comunității cu cele ale faunei urbane locale, mai spune Cioflec.

„În contextul măsurilor restrictive impuse în această perioadă, o oază de viață aproape de casă la care pot avea acces nemărginit valorează pentru orășeni chiar mai mult decat cea mai mare arie protejată în care nu au acces”, explică biologul.

Biodiversitatea de pe Lacul Morii e cu atât mai remarcabilă cu cât nu se limitează la păsări locale sau aflate în trecere. La o plimbare scurtă pe vreme bună, poți găsi mai multe specii de reptile sau amfibieni.

Cioflec a descoperit o colonie de șopârle de ziduri, în 2009.

Foto: Vlad Cioflec

„Inițial erau doar înainte de lac, pe Dâmbovița, în amonte de pod, apoi s-au extins de jur-împrejur”, spune Cioflec.

Astăzi, se pot vedea specii de reptile sau amfibieni aproape pe toată lungimea lacului. Dar îți trebuie răbdare. Sunt „secretoase”, spune biologul. Deși mii de oameni merg, aleargă, sau se dau pe bicicletă pe digul lacului, nu le observă aproape nimeni.

Desigur, nu se poate vorbi de o biodiversitate a lacului fără cei mai de seamă locuitori ai săi: peștii.

Una dintre viețuitoarele inofensive ale Lacului Morii. Foto: Andrei Mihai

Pești destul de sănătoși

Bioloaga Mala Stavrescu-Bedivan s-a născut și a crescut în cartierul Militari din București, iar unele dintre primele ei amintiri sunt de pe Lacul Morii, unde își petrecea weekendurile cu familia. Acum, e lector la Universitatea de Agronomie și Medicină Veterinară din București.

Mereu a fost îndrăgostită de fauna și de flora din zona Lacul Morii, iar în 2016, când a apărut șansa de a studia peștii de acolo, a fost imediat interesată de subiect.

Stavrescu-Bedivan spune că în apa lacului înoată un număr mare de specii și că pot fi găsite specii ca bibanul, ghiborțul, babușca, roșioara, boarța, mreana, șalăul, soretele și carasul. Unii pescari au prins însă și știucă, somn și chiar somn pitic american.

Cercetătoarea a studiat„Interactions between Fish Well-being and Water Quality: A Case Study from MoriiLake Area, Romania”, sciencedirect.com mai atent bibanul și ghiborțul din lac, și spune despre aceste specii că ar avea o stare de sănătate destul de bună. Totuși, nu recomandă să fie pescuiți și mâncați, pentru că în apă s-au detectat substanțe poluante și ciuperci. În plus, unele specii au și paraziți.

„Poluarea dintr-un ecosistem se poate acumula în țesuturile animalelor”, spune Stavrescu-Bedivan. „Deversările de deșeuri din împrejurimile Bucureștiului în Râul Dâmbovița, care se varsă în Lacul Morii, în partea sa vestică, pot influența direct calitatea apei. Nu e cel mai indicat să bei apa sau să înoți în ea.”

Stavrescu-Bedivan crede că ecosistemul Lacului Morii ar trebui protejat de poluare și că intervenția umană ar trebui să fie minimă. „Natura își înclină bine talerele, dacă o lăsăm în pace”, spune ea.

Instituțiile de specialitate ar trebui să monitorizeze permanent sănătatea ecosistemului și să ia atitudine dacă apa e poluată, pentru a păstra acest loc din București cu „priveliști instagramabile”, spune ea.

Lacul Morii nu e chiar un paradis pentru Instagram, dar e un loc unde iubitorii de natură se pot relaxa liniștiți — indiferent de vreme. Foto: Vlad Cioflec

Construcții vs. natură

Lacul Morii e un melanj clasic bucureștean de frumos și urât, de natură și betoane. După blocuri gri, ansamblurile rezidențiale noi și prea puțină verdeață, un ochi cunoscător poate totuși găsi o biodiversitate valoroasă, rar întâlnită în mediul urban.

Cât va mai ține bogăția naturală, rămâne de văzut. Blocurile noi se apropie din ce în ce mai mult de buza lacului, iar Pasajul Ciurel adaugă un nou stres pentru animalele din jur. De la an la an, pare că intervenția umană e tot mai puternică.

Înaintea alegerilor locale din 2020, administrația trecută a asfaltat un ciot de câțiva metri în dreptul insulei de pe lac, ca o demonstrație. Iar un dezvoltator imobiliar anunța printr-o revistă distribuită local că insula Lacul Morii, „este în curs de amenajare, urmând să fie cea mai mare plaja artificială din România”.

Lacul Morii

Un fugaci de țărm în migrație, care pescuia efectiv printre picioarele pescarilor și scaunele lor. Foto: Vlad Cioflec

Primăria Sectorului 6 a declarat Lacul Morii drept una dintre prioritățile sale. La începutul lunii aprilie, primarul Ciprian Ciucu a spus că lucrările vor începe în curând: „Anul acesta, vom începe să amenajăm zona de promenadă pe Lacul Morii cu bănci, cu iluminat, cu pistă de alergat, cu paravan împotriva vântului, cu diferite pergole astfel încât zona aceasta să înceapă să fie cât mai civilizată și să atragă. Deci, anul acesta ne ocupăm de dig, iar la anul cel târziu, ne vom ocupa de Insula Lacului Morii”, a declarat Ciucu, potrivit Administrației Domeniului Public și Dezvorltării Urbane Sector 6.„Cum se va moderniza promenada Lacului Morii, din Sectorul 6”, adps6.ro

Primăria Sectorului 6 a încheiat un protocol de colaborare cu Administrația Națională „Apele Române” pentru revitalizarea zonei. Proiectul, numit „Regenerare urbană zona Lacul Morii din Sectorul 6 al Municipiului Bucureşti”, își propune să exploateze potențialul turistic al zonei.

Administrația Domeniului Public și Dezvoltare Urbană Sector 6 a obţinut în primăvara lui 2020 autorizaţia de construire pentru zona de promenadă, iar lucrările de amenajare vor începe după ce se vor găsi fonduri de la bugetul local, anunță Primăria Sector 6. Momentan, Insula Lacul Morii se află în administrarea Administraţiei Naţionale „Apele Române” – Administraţia Bazinală de Apă Argeş-Vedea.

Biologul Vlad Cioflec a fost în zona Lacul Morii în urmă cu o lună, pentru a vedea relația dintre infrastructură și biodiversitate. Deocamdată, intervențiile autorităților au efect mic asupra ecosistemului, spune el. Își dorește ca eventualele lucrări de amenajare a zonei să fie sincronizate cu activitatea viețuitoarelor, ca să fie deranjate cât mai puțin.

Speră, de asemenea, „să nu se intervină brutal în cosmetizarea vegetației, pentru că pe insulă iernează bufnițe, iar în tufele de măceșe se adăpostesc mici păsări migratoare în călătoria lor din și către Africa”.

„Zona poate fi un exemplu bun de conviețuire între oameni, șopârle și păsări acvatice”, mai spune Cioflec. „Dacă pescuitul va fi reglementat și el, chiar va de veni o zonă cheie pentru recreerea bucurestenilor. ”



Text de

Andrei Mihai

Geofizician ziua, jurnalist de știință noaptea. Adoră o poveste bună. Pasionat de natură, știință, uneori și de oameni.


Text de

Andrada Fiscutean

Jurnalist de știință și tehnologie. A publicat în Ars Technica, Nature, Wired, Motherboard și ZDNet. Colecționează calculatoare est-europene fabricate în anii ‘80 și ‘90.

MEDIU|BIODIVERSITATE

Arborii remarcabili ai României, mulți, dar neștiuți

De
România are, cel mai probabil, sute de mii de arbori bătrâni. Inițiativa Arborii Remarcabili din România pornită de ecologul Tibor Hartel a identificat peste 5.000. Însă, în absența unei legi care să-i protejeze, foarte mulți se pierd.
MEDIU|MY ANTIPA

Greutățile unui arici de la oraș

De
O oază de liniște într-un București poluat și agitat, Lacul Morii e important nu doar pentru oameni, ci și pentru păsări, pești și șopârle. Biologii spun că amenajarea prea agresivă a locului ar putea deranja natura. Era o iarnă teribil de geroasă în București, în 2017, când două rațe de ghețuri (Clangula hyemalis) s-au oprit …
MEDIU|BIODIVERSITATE

Modelul Parcului Văcărești se poate extinde în toată România

De
Parcul Național Natural Văcărești devine modelul-pilot pentru rețeaua națională a ariilor naturale urbane, zone verzi care să ridice standardul de viață al orășenilor.
MEDIU|MY ANTIPA

Povești cu viespi. Micii cărăuși de glod și făuritorii de hârtie

De
„Vedetele” faunei citadine în această perioadă sunt viespile, care pot fi observate mult mai ușor odată cu încălzirea vremii. Chiar dacă par sâcâitoare și provoacă teamă, odată descifrată, lumea lor miniaturală devine fascinantă.