Wildestanimal/Getty Images

Orcile au scufundat încă o barcă în Europa. Experții avertizează că vor urma și alte atacuri9 min read

De Adriana Moscu 17.05.2024

Un grup de orci a scufundat recent un iaht de 15 metri în Strâmtoarea Gibraltar. Este al cincilea atac de acest fel în ultimii trei ani. Schimbările climatice și prezența umană determină orcile să se adapteze și să dezvolte noi abilități.

Pe 12 mai, un grup de orci (Orcinus orca)// „Orcas: Facts about killer whales”, livescience.com // a atacat iahtul Alboran Cognac în Strâmtoarea Gibraltar, lovind în repetate rânduri coca și cârma. Echipajul de două persoane a cerut ajutor prin radio și a fost salvat de un petrolieraflat în trecere, dar iahtul a suferit avarii majore și s-a scufundat din cauza apei intrate în navă.// „Orcas sink sailing yacht in Strait of Gibraltar”, reuters.com //

Experții avertizează că vor urma mai multe atacuri, după schimbarea neașteptată a comportamentului orcilor la începutul anului. 

Cel mai probabil, atacul a fost produs de orci din subpopulația iberică. În ultima vreme, numărul acestora a crescut constant și a ajuns în prezent la aproximativ 40 de balene ucigașe care trăiesc în largul coastelor Spaniei, Portugaliei, Marocului și Gibraltarului. 

Aceleași orci au atacat și alte bărci în 2020, majoritatea atacurilor având loc între mai și august, în Strâmtoarea Gibraltar. Anul acesta, orcile au fost observate încercuind o barcă în nordul Spaniei, lucru care indică o extindere a zonei lor de acțiune. 

De la începutul atacurilor, în 2020, marinarii au raportat aproximativ 700 de interacțiuni cu orcile în zonă. Orcile au încercuit, au împins, au acroșat, au rupt sau chiar au scufundat bărcile atacate. Cel mai recent incident înainte de acesta a avut loc de Halloween, în 2023, când un grup de orci a scufundat un iaht în Strâmtoarea Gibraltar, după un atac de aproape o oră. În timpul atacurilor, orcile strică sau smulg cârma navei, făcând-o imposibil de condus.

Cei care au observat incidentele au raportat că balenele ucigașe par să învețe acest comportament unele de la altele, ceea ce a generat numărul mare de atacuri din ultimii ani.

Până în prezent, cel puțin 15 persoane au fost implicate în cel puțin un atac al orcilor în regiune. Cercetătorii cred că atacurile au început cu o femelă, numită White Gladis, care ar fi putut fi însărcinată când a început să hărțuiască bărcile. Nu este clar ce a declanșat aceste atacuri. Comportamentul s-ar fi putut răspândi dincolo de populația iberică, după un atac similar în Scoția în 2023, deși acesta a fost un incident izolat, așa că stabilirea unei legături clare este dificilă.

Orcile sunt cunoscute pentru comportamentele lor bizare și, uneori, înspăimântătoare. Se hrănesc cu ficat de rechin, consumă limbă de balenă, aruncă marsuinii// Marsuinul este un mamifer marin mic, asemănător delfinului. // în aer pentru amuzament și, mai nou, scufundă bărcile oamenilor. 

Orcile sunt „animale cu un creier incredibil de complex și foarte evoluat”, a declarat Deborah Giles, cercetător în domeniu la Universitatea din Washington și la organizația nonprofit Wild Orca, pentru Live Science.// „Orcas are learning terrifying new behaviors. Are they getting smarter?”, livescience.com // „Au părți ale creierului asociate cu memoria și emoțiile, semnificativ mai dezvoltate decât în creierul uman.”

Deși ultimele comportamente ale orcilor pot părea evolutive, experții spun că nu este cazul de așa ceva. Schimbările comportamentale pot influența evoluția anatomică, dar acest proces durează mii de ani. Mult mai probabil, orcile devin mai „inteligente” ca grup, învățând rapid și predându-și trucuri terifiante unele altora.

Chiar și așa, unele dintre aceste trucuri aparent noi pot fi, de fapt, comportamente vechi de când lumea, pe care oamenii le documentează (sau le surprind) abia acum. Și, la fel ca la oameni, unele dintre aceste comportamente învățate devin tendințe, care se transformă, apoi, în obicei social. 

Interacțiunile frecvente cu oamenii, prin traficul de bărci și activitățile de pescuit, pot determina orcile să învețe și alte comportamente noi. Mediul lor se schimbă mai rapid, iar orcile reacționează pe măsură și se bazează pe învățarea socială pentru a supraviețui. După cum se vede – uneori, chiar în detrimentul omului. 

De exemplu, diverse populații din întreaga lume au învățat să fure peștii capturați pentru consumul uman de pe paragatele // Unealtă de pescuit marin, alcătuită dintr-un șir de cârlige cu nadă fixate de un odgon și folosită la pescuitul calcanului, al sturionilor etc. // folosite în pescuitul comercial și au transmis aceste informații altor membri.

În plus, schimbările climatice cauzate de oameni forțează și mai mult orcile să se bazeze pe învățarea socială. În Antarctica, pe măsură ce gheața se topește, aceste animale își adaptează tehnicile de vânătoare pentru a prinde foci, dezvoltându-și, astfel, noi abilități.

Însă, oricât de inteligente ar deveni, chiar și orcile mai cad, uneori, în plasa oamenilor. La propriu. În Alaska, de exemplu, orcile au început recent să se hrănească cu pești capturați de plasele pescarilor, dar multe ajung să se încurce în echipamentele de pescuit și, ulterior, să moară. 



Text de

Adriana Moscu

Este jurnalistă și, de peste 20 de ani, se bucură de principalul avantaj al profesiei, pentru că nicio zi nu seamănă cu alta. Are o relație de love-hate cu oamenii, pe care, de cele mai multe ori, îi îmblânzește prin interviuri.

SĂNĂTATE|FYI

Dependența de mâncare ar putea fi legată de bacteriile intestinale

De
Un nou studiu leagă adicția de mâncare de nivelul unor bacterii specifice din flora intestinală
MEDIU|JURNAL DE NATURALIST

Lipitorile: aproape dispărute din cauza medicinii din trecut, folosite și azi în terapii

De
Nu toate lipitorile sug sânge. Unele specii se hrănesc cu materii organice moarte sau cu mici nevertebrate. În plus, lipitorile medicinale sunt benefice în diverse tratamente, cum ar fi pentru îmbunătățirea circulației sângelui și prevenirea formării cheagurilor după anumite intervenții chirurgicale.
SPAȚIU|FYI

ROSPIN, o inițiativă creată de studenți români, strânge fonduri pentru a lansa un satelit ce ar putea monitorizarea pădurile din țară

De
Proiectul ROSPIN-SAT-1 are nevoie de 150.000 de euro pentru a lansa un satelit care ar putea identifica zonele cu defrișări ilegale sau nevoie de reîmpădurire.
MEDIU|FYI

Bureții din melamină eliberează trilioane de fibre microplastice lunar 

De
Bureții din melamină, cunoscuți și ca „bureți magici”, eliberează trilioane de fibre microplastice în fiecare lună, punând în pericol mediul, arată un nou studiu. Soluțiile recomandate includ fabricarea unor bureți mai denși și utilizarea metodelor alternative de curățare.