Overview: Calitatea aerului și pandemia14 min read

Unul din puținele efecte pozitive ale crizei provocate de COVID-19 este creșterea calității aerului, mai ales la nivel global.

Cea de-a 50-a aniversare a Earth Day în 2020 ne găsește într-o situație pe care nu ar fi anticipat-o nici cei mai optimiști activiști de mediu în urmă cu un an: cu indicii de poluare de orice fel în scădere abruptă, mult mai puține emisii nocive pentru mediu și climat și o îmbunătățire semnificativă a calității aerului, până sub nivele periculoase, mai ales în marile metropole. Desigur, acestea sunt efecte secundare ale faptului că aproape o treime din populația globală are de-a face cu restricții de deplasare, într-un fel sau altul, în timp ce volumul călătoriilor și activităților industriale a scăzut semnificativ.

Având în vedere estimările care arată că aerul poluat provoacă milioane de decese pe anDate preluate din secțiunea „Air Pollution”, de pe who.int, am făcut o scurtă trecere în revistă a informațiilor legate de evoluția calității aerului în timpul pandemiei, dar și a potențialelor efecte directe pe care poluarea de durată le-ar putea avea asupra cazurilor de COVID-19.

Poluarea aerului, în scădere peste tot

Imaginile comparative cu metropole de obicei învăluite în smog, dar care acum au parte de un cer albastru și o atmosferă clară, au făcut înconjurul lumii în ultimele două luni. Dar ce efecte au avut măsurile anti-COVID-19 pe teritorii mai largi? Reuters Graphics„A breath of fresh air”, reuters.com  a realizat mai multe hărți și grafice cu măsurători ale calității aerului din mai multe state afectate de pandemie, bazate pe date furnizate de NASAMai specific, de Departamentul de Asimilare a Datelor și Modelare Globală al agenției spațiale pentru primele trei luni ale anului. Iar rezultatele sunt cel puțin interesante.

De exemplu, primul stat care a aplicat măsuri de carantină pentru a gestiona criza, China, a înregistrat o scădere semnificativă a cantităților de nitrațiNitrații provin din emisiile de dioxid de azot, provocate de gaze de eșapament, centrale energetice sau tratare a apelor. în aer, dar și a particulelor în suspensieAmestec de particule mici în aerul respirabil, ce pot avea efecte grave asupra sănătății pe termen lung. Termenul de PM 2,5 se referă la mărimea acestora, de cel puțin 2,5 microni. Este măsurată și incidența particulelor mai mari, de peste 10 microni, notate cu PM 10. în general, iar efectele s-au extins mai departe de Wuhan. Astfel, mediile pentru primele trei luni din 2020, asociate cu restricțiile de călătorie și carantina generalizată impusă în provincia Hubei, se află semnificativ sub media emisiilor de PM 2,5 din precedenții șase ani.

Datele sunt la fel de interesante pentru zonele de nord ale Italiei și Indiei, în care măsurile drastice de reducere a deplasării populației au fost aplicate de abia în martie. Zona Bergamo, una dintre cele mai grav afectate de coronavirus ale Italiei, a început anul 2020 cu mult peste media măsurătorilor de PM 2,5 în aer înregistrată între 2015-2019, dar a scăzut abrupt sub aceasta în urma aplicării măsurilor anti-COVID-19. Aceleași efecte au fost observate și în Coreea de Sud, deși în acest stat nu au fost aplicate măsuri drastice de restricție a deplasării populației. Acest fapt ar putea arăta că simpla modificare a rutinelor zilnice ale populației ar putea fi benefică.

Episoade cu niveluri mari de emisii în România

Poluarea atmosferică este în scădere și în România, în condițiile în care sunt aplicate restricții menite să limiteze deplasările populației de aproape o lună. Pe 22 aprilie, de exemplu, toți senzorii amplasați de platforma aerlive.ro în București indicau un nivel foarte scăzut al poluării, sub limitele recomandate de OMS pentru PM 2,5 – o întâmplare altfel rară într-o zi obișnuită de miercuri.

Nivelul de poluare din aerul Capitalei înregistrat miercuri, 22 aprilie, la ora 15:00. aerlive.ro

Din păcate, chiar și cu traficul și activitățile economice reduse la minim, încă se găsesc surse de poluare ale aerului. Fie că vorbim de incendii pe suprafețe mari sau de arderea deșeurilor, opt incidente de creștere alarmantă a indicilor de poluare PM 2,5 și alte 15 cu PM 10Episoade denunțate de platforma care efectuează măsurătorile în timp real, aerlive.ro au fost înregistrate între 10 martie și 8 aprilie. Episoade similare au fost înregistrate în această perioadă și în județul Hunedoara,„Anunţ îngrijorător al Agenţiei de Mediu. Nivelul de poluare a aerului a crescut în judeţul Hunedoara”, adevarul.ro în jurul Văii Jiului.

Italia vrea să mențină nivele scăzute de poluare și după ieșirea din carantină

Pentru că orașul Milano se află încă sub carantină, autoritățile locale încearcă să profite de situație pentru a menține măcar o parte din progresele înregistrate în creșterea calității aerului. Primăria a anunțat un plan„Milan announces ambitious scheme to reduce car use after lockdown”, theguardian.com de a transforma 35 de km de străzi în zone mai accesibile pentru pietoni și bicicliști. Vor fi efectuate lucrări de lărgire a trotuarelor și vor fi create rețele de piste pentru bicicliști, iar limita de viteză pentru vehicule va fi restrânsă la maximum 30 km/h. Lucrările ar urma să aibă loc rapid pe perioada verii, cât timp unele restricții de deplasare ale populației vor fi probabil menținute. Scopul principal este să ofere o alternativă la inevitabila creștere în volumul traficului și la aglomerația din transportul în comun, așteptate după relaxarea măsurilor de restricție.

Legături între poluarea aerului și cazurile de COVID-19?

Deși deocamdată nu poate fi indicată o cauzalitate directă, cele mai recente cercetări ridică niște semne de întrebare în privința raportului dintre poluarea atmosferică și cazurile mai grave de COVID-19. De exemplu, un studiu publicat în jurnalul Science of the Total Environment„Assessing nitrogen dioxide (NO2) levels as a contributing factor to coronavirus (COVID-19) fatality”, sciencedirect.com  a găsit că, din aproape 4.500 de decese provocate de COVID-19 în 66 de regiuni administrative din Italia, Spania, Franța și Germania, 78% au fost înregistrate în patru regiuni din nordul Italiei și cea care cuprinde capitala Spaniei, Madrid. Aceste zone aveau și cele mai mari concentrații de oxizi de azot în aer din toate zonele studiate, combinate cu o situare geografică care nu permite dispersarea eficientă a poluării atmosferice.Cele cinci regiuni sunt înconjurate de dealuri sau munți, iar circulația aerului în aceste zone creează condiții pentru păstrarea particulelor și elementelor poluante în regiune 

Autorii studiului spun că datele ar putea indica o corelare între expunerea pe termen lung la aer poluat, în special cu dioxid de azot (NO2) și incidența deceselor provocate de COVID-19, însă avertizează că zonele respective ar pot avea și alți factori care să contribuie la mortalitatea ridicată, precum media de vârstă mai ridicată sau o rată mai mare a persoanelor cu afecțiuni cronice. Altfel, un alt studiu„Air pollution linked with higher COVID-19 death rates”, harvard.edu efectuat de Universitatea Harvard pentru Statele Unite și aflat în proces de peer-review susține că rata mortalității de coronavirus este cu 15% mai mare în zonele care au avut rate mai mari de poluare cu PM 2,5.

Dacă pare destul de clar că această perioadă de izolare la scară largă rezolvă în multe locuri problema calității aerului, este și mai clar faptul că ea nu va putea fi sustenabilă pe termen lung. Rămâne de văzut ce lecții vom învăța din această situație, care a devenit un experiment involuntar privind calitatea aerului, cu speranța că măcar unele din câștigurile înregistrate în aceste luni vor fi păstrate și după ce viața va reveni la normal.