Andriy Onufriyenko/Getty Images

Resursele nu sunt infinite și doar o economie circulară ține cont de această limitare 25 min read

De Adriana Moscu 23.02.2023

Economistul Lourenço Faria crede că e necesar un nou sistem economic global pentru a reduce amprenta umană asupra mediului și pentru a evita o migrație climatică incontrolabilă.

Milioane de oameni suferă deja din cauza schimbărilor climatice și a altor probleme de mediu, unii dintre ei fiind chiar nevoiți să se mute din țările lor natale. Aceste probleme sunt prezente în special în rândul celor mai sărace populații ale lumii și creează așa-numiții migranți climatici. Actualul model de dezvoltare, bazat pe o economie liniară, în care resursele extrase sunt transformate în deșeuri la sfârșitul ciclului de viață, trebuie să se schimbe. Soluția este trecerea la o economie circulară, unde ciclul de viață al resurselor este prelungit prin reparare, reutilizare, refacere și reciclare, astfel încât nevoia de produse și materii prime noi este redusă sau eliminată.

Pe 3 februarie, Lourenço Galvão Diniz Faria a fost invitatul One Minute Older – South Talks,Detalii despre evenimentele viitoare, aici: facebook.com o serie de conversații găzduite de Rezidența9 și Institutul Francez. El a discutat alături de alți oaspeți despre țările din Sudul Global și migrația climatică. 

Lourenço Galvão Diniz Faria a studiat economia la Universitatea Federală din Uberlandia și Universitatea de Stat din São Paolo, și a obținut doctoratul în managementul tehnologiei și inovării la Universitatea Tehnică Daneză. În prezent, este cercetător postdoctoral la Universitatea din Copenhaga, unde studiază impactul parcurilor industriale circulare din Kenya asupra economiei circulare. 

Am discutat cu cercetătorul despre implementarea economiei circulare ca o modalitate de a atenua atât amprenta de carbon, cât și migrația climatică. 

https://mindcraftstories.ro/images/2023/02/Mindcraftstories_economie-circuara-economie-liniara-sustenabilitate-migratie-climatica-lourenco-faria_Deschidere_Andriy-Onufriyenko-Getty-Images.jpg

Lourenço Galvão Diniz Faria, în timpul discuțiilor purtate în cadrul One Minute Older – South Talks. Foto: Claudiu Popescu pentru Rezidența9.

La început, resursele planetei păreau infinite (și aproape că așa erau)

„Economia liniară se bazează pe un set de principii care au modelat interacțiunea omului cu natura și au definit modul în care societățile umane au abordat deșeurile și resursele naturale în trecut. Acest model persistă în prezent și reprezintă baza sistemului economic global modern. Resursele urmează un flux liniar – mai întâi se extrag din natură, apoi sunt transformate în bunuri, urmează consumul lor și, în final, aruncarea lor în natură ca deșeuri (modelul «take-make-use-waste»/«extragere-producție-utilizare-deșeuri»). Iar un sistem liniar produce un flux constant de deșeuri care crește odată cu dimensiunea populației.

Timp de mii de ani, populațiile umane au fost foarte mici în comparație cu resursele disponibile. Era firesc ca omul să-și imagineze că planeta are resurse infinite care pot fi extrase și transformate în produse care să-i îmbunătățească viața. A existat întotdeauna un loc nou de descoperit, noi resurse de extras, noi tehnologii de implementat. Impactul omului în ceea ce privește poluarea a fost, de asemenea, foarte mic și putea fi ușor ignorat sau, în cazuri extreme, oamenii se puteau muta cu ușurință în zone noi, unde impactul uman nu era deloc prezent. 

Mai mult, ecosistemele au fost adesea percepute ca locuri periculoase, cu tot felul de animale și fenomene naturale care trebuiau îmblânzite și adesea distruse. Sistemele economice primitive funcționau pe baza principiului potrivit căruia resursele disponibile sunt infinite.” 

Modelul economiei liniare nu este compatibil cu globalizarea

„Principiile economiei liniare au fost încorporate în societățile moderne: se încearcă mereu obținerea unei creșteri economice mai mari, fără a pune la îndoială impactul acestei creșteri, deoarece «așa a fost întotdeauna».

 Cu toate acestea, în ultima sută de ani a avut loc o creștere substanțială a populației, pe fondul dezvoltării sistemelor de sănătate și infrastructurii, revoluției agricole și saltului major în producție și consum, odată cu implementarea cu succes a producției de masă și a globalizării. În consecință, a crescut vertiginos impactul oamenilor asupra planetei. 

Cererea globală actuală de resurse naturale depășește capacitatea de regenerare a planetei cu un factor de 1,75,„World Bank Releases Its First Report on the Circular Economy in the EU, Says Decoupling Growth From Resource Use in Europe Achievable Within Decade”, worldbank.org iar nivelul de poluare depășește cu mult capacitatea planetei de a îl suporta. Este din ce în ce mai greu de negat că sistemul economic trebuie să se schimbe dramatic.”

Economia circulară ar putea rezolva problema resurselor

„Spre deosebire de sistemul liniar, în economia circulară buclele se închid, resursele folosite în procesele de extracție, transformare, consum și eliminare sunt reintroduse în circuit. Cu alte cuvinte, un sistem circular permite ca resursele existente să circule înainte și înapoi fără a fi nevoie să se extragă noi resurse și minimizează deșeurile generate. Economia continuă astfel să funcționeze și se reduce, în același timp, impactul omului asupra planetei. 

Există mai multe strategii pentru a crește «circularitatea» activităților omului, dar ele se pot rezuma la cei trei R de bază: Reducere, Reutilizare și Reciclare. Dacă se va reuși implementarea lor în procesele de producție și în comportamentele de consum, tranziția la un sistem economic circular va fi posibilă.”

Tranziția către o economie circulară ar trebui percepută ca o investiție, nu ca un proces generator de costuri

„Este foarte dificil de estimat corect cantitatea de resurse necesară pentru tranziția către o economie circulară, dar se poate prognoza că multe afaceri vor avea de suferit, în special în sectoarele dependente de economia liniară, printre care extracția și prelucrarea cărbunelui și a petrolului. Totuși, economiile se vor adapta și vor apărea noi oportunități de afaceri. 

Creșterea circularității înseamnă, de asemenea, creșterea eficienței resurselor din industrii și, deci, a productivității şi competitivității lor. Tranziția globală către o economie circulară poate genera oportunități de investiții, locuri de muncă și creștere economică, lucru necesar încă de la criza economică din 2008. Sistemul economic global are nevoie de o nouă motivație puternică pentru a crește investițiile, așa cum s-a întâmplat în trecut cu revoluția microelectronică. 

Cel mai probabil, va urma o nouă revoluție industrială, precum cele generate de descoperirea motoarelor pe combustie, a electricității, petrolului și microelectronicii, deși de data aceasta va fi o schimbare planificată, coordonată, care vine cu propriile provocări. Principala provocare – cum să se producă această transformare fără a avea un impact negativ asupra mediului.”

Paradoxal, țările în curs de dezvoltare ar putea avea un avantaj în tranziția la economia circulară

„Țările din Sudul Global nu au resurse financiare pentru a trece prin schimbări structurale majore în industriile și infrastructura lor, motiv pentru care unii consideră durabilitatea ca un «lux pe care doar țările bogate și-l pot permite». Realitatea este însă mai complexă. În multe zone sărace, infrastructurile de bază necesare pentru funcționarea societăților moderne sunt parțial sau complet absente, inclusiv canalizare, apă, electricitate, drumuri și industrii. Acestea pot fi făcute direct circulare, ceea ce poate fi un «avantaj» în procesul de tranziție, în comparație cu societățile deja industrializate, care trebuie să cheltuiască resurse pentru a se debarasa de infrastructurile existente și apoi să cheltuiască din nou pentru a le reconstrui conform principiilor circulare. 

De asemenea, din cauza deficitului de resurse, multe societăți din Sudul Global sunt deja bine adaptate la principiile de bază ale economiei circulare, inclusiv repararea și reutilizarea bunurilor și materialelor. 

Nu în ultimul rând, costurile acestei tranziții trebuie împărțite cu țările bogate care și-au atins nivelurile de dezvoltare economică pe baza principiilor economiei liniare. Asta înseamnă că țările din Sudul Global trebuie să se mobilizeze și să solicite ajutor financiar și tehnologic pentru a desfășura procesul de tranziție. Este în interesul națiunilor bogate să facă acest lucru, deoarece impactul țărilor sărace asupra mediului poate fi resimțit și în cele bogate. 

Asta este ceea ce diferențiază această revoluție de cele anterioare: pentru a avea succes, procesul necesită în mod obligatoriu acțiune coordonată la nivel global. Preocuparea majoră în ceea ce privește Sudul Global este lipsa de stabilitate instituțională pe termen lung.”

Inovațiile ecologice sunt esențiale în procesul de tranziție către o economie circulară

„E nevoie de regândirea proceselor de producție și a modelelor de consum, iar acest lucru poate fi realizat doar prin inovare. Tehnologiile din domeniul energiei regenerabile, cum ar fi panourile solare, turbinele eoliene, liniile de transport, producția și stocarea hidrogenului verde, trebuie îmbunătățite. Sunt necesare materiale noi, mai ușor de reciclat ( trebuie înlocuit plasticul), dar și bunuri mai durabile, care pot fi ușor de reparat. Și e nevoie de baterii mai eficiente, cu mai puține efecte negative asupra mediului. 

E nevoie și de inovații în servicii și în modele de afaceri, cum ar fi cele care aparțin de așa-numita economie colaborativă. De fapt, inovațiile sunt necesare în toate domeniile economice și, de aceea, întregul proces are potențialul de a perturba structurile actuale și de a genera noi oportunități de afaceri și dezvoltare economică. Principala provocare este însușirea cunoștințelor, fiindcă scopul principal este ca aceste inovații să poată fi adoptate cu ușurință pe tot globul. Pentru a stimula aceste inovații și pentru diseminarea lor rapidă, ar putea fi nevoie de noi forme de a recompensa inovatorii.”

Economia circulară trebuie susținută de inovații

„S-ar putea argumenta că cea mai bună strategie pentru a aborda criza climatică este să încetăm să consumăm. Desigur, este nevoie de o reducere a consumerismului, dar opt miliarde de oameni vor avea un impact uriaș asupra planetei, chiar dacă consumul va fi redus la minimul necesar. În plus, aproape sigur oamenii vor dori să continue să cumpere lucruri de prisos, așa că efortul trebuie concentrat asupra modalităților de reciclare. Pentru asta, tehnologia și inovația sunt vitale. Așadar, e nevoie de un flux uriaș de inovații pentru a face economia circulară să se întâmple și, probabil, pentru a avea o șansă mai mare de a menține societatea în funcțiune în următorul secol.”

Oamenii trăiesc într-o societate globală, cu o mentalitate tribală

„Multe regiuni ale planetei trebuie să facă față impactului negativ asupra mediului generat de sistemele economice liniare, iar asta fără măcar să poată valorifica beneficiile acestora. Este cazul comunităților care se confruntă cu probleme precum creșterea nivelurilor mării, comunităților sărace, indigene și/sau rurale care sunt afectate de evenimente meteorologice extreme, de schimbări lente ale modelelor meteorologice și/sau colaps al ecosistemului, care le afectează în totalitate capacitatea de a vâna sau de a cultiva, de a-și duce viața așa cum au făcut-o generații la rând. 

Mai mult, locuitorii acestor zone sunt mai susceptibili de a suferi de pe urma acestor evenimente, deoarece nu au resursele economice pentru a se adapta, ceea ce poate crește migrația climatică, adică deplasarea oamenilor dintr-o parte în alta a globului, din cauza evenimentelor legate de climă. Pentru a le crește șansele de adaptare, trebuie redus impactul asupra mediului, reducând probabilitatea acestor evenimente și permițându-le, totodată, să-și sporească reziliența economică. Acest lucru se poate face doar atunci când creșterea economică va fi decuplată de impactul său asupra mediului.”

Nicio țară nu este complet protejată de schimbările climatice

„Potrivit Înaltului Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați (UNHCR), o medie anuală de 21,5 milioane de persoane au fost strămutate forțat, din 2008 încoace, din cauza unor evenimente legate de vreme – inundații, furtuni, incendii și temperaturi extreme. Alte 1,2 miliarde de persoane ar putea fi strămutate la nivel global până în 2050 din cauza schimbărilor climatice și a dezastrelor naturale.„There could be 1.2 billion climate refugees by 2050. Here’s what you need to know”, zurich.com 

Evenimentele legate de schimbările climatice se vor întâmpla din ce în ce mai des în următorii ani, așa că oamenii trebuie să fie pregătiți pentru acest scenariu și efectele sale. Desigur, zonele sărace au o rezistență economică mai mică și ar putea fi mai afectate de-a lungul anilor, generând majoritatea migranților climatici atât în interiorul, cât și în afara granițelor naționale. 

Dar realitatea este că nicio țară nu este complet protejată de schimbările climatice, așa că s-ar putea să apară și migranți climatici din Nordul Global. Dacă țările bogate nu-și deschid granițele atunci când este nevoie, ar putea găsi, la rândul lor, granițe închise atunci când vor avea nevoie. Mentalitatea în legătură cu mișcările migraționiste trebuie să se schimbe. Trăim într-o societate globală cu o mentalitate tribală, în care granițele sunt mai greu de trecut, și construim ziduri în loc de poduri.”

Și alte societăți s-au prăbușit în trecut ca urmare a unor probleme legate de mediu

„Dacă nu se acționează rapid, există o posibilitate reală ca economia circulară să fie implementată mult prea târziu pentru a salva omenirea. Trăim într-un «experiment deschis» în care nu știm exact ce mecanisme sunt în joc și care este cel mai îngrijorător. Nivelul gazelor cu efect de seră din atmosferă a crescut cu mult dincolo de ciclul său natural și nimeni nu cunoaște pe deplin efectele acestui lucru asupra sănătății oamenilor – pe lângă impactul asupra oceanelor, râurilor și ecosistemelor noastre. Se pare că și alte societăți s-au prăbușit în trecut ca urmare a unor probleme legate de mediu, așa cum susțin unii savanți că a fost cazul populațiilor din Insulele Paștelui, Mesopotamia și multe altele. S-ar putea întâmpla și cu noi. 

Desigur, nu se știe dacă economia circulară va avea efectul dorit cu privire la impactul asupra mediului. S-ar putea observa un «efect de rebound» în care creșterea veniturilor și a eficienței ca urmare a tranziției la o economie circulară să ducă la o creștere uriașă a consumului. Dar trebuie să lucrăm cu instrumentele pe care le avem în acest moment. Singurul lucru pe care nu îl putem face este să stăm și să așteptăm ca lumea să ardă din cauza incapacității noastre de a coopera și de a conveni asupra unor modalități mai bune și mai durabile de a conduce societatea globală.” 



Text de

Adriana Moscu

Este jurnalist și, de aproximativ 20 de ani, se bucură de principalul avantaj al profesiei, pentru că nicio zi nu seamănă cu alta. Are o relație de love-hate cu oamenii, pe care, de cele mai multe ori, îi îmblânzește prin interviuri.

MEDIU|FYI

Premieră juridică: Elveția, găsită vinovată de încălcarea drepturilor omului în cazul schimbărilor climatice

De
Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a emis o decizie istorică în favoarea a 2.000 de femei elvețiene în vârstă, care au dat în judecată guvernul pentru lipsa acțiunilor împotriva schimbărilor climatice. 
MONEY|MS TALKS

Click, click & click pentru antrenarea AI-ului. Crowdworking-ul sau munca pentru câțiva cenți

De
Am discutat cu o cercetătoare despre conceptul de crowdworking, folosit printre altele la antrenarea motoarelor inteligenței artificiale, în care oamenii dau click pe imagini, pentru câțiva eurocenți, pentru a crea tehnologia viitorului.  
MEDIU|FYI

Doar 57 de companii sunt responsabile pentru 80% din emisiile globale de CO₂

De
Un raport recent arată că 57 de companii producătoare de petrol, gaze, cărbune și ciment sunt direct implicate în 80% din emisiile globale de gaze cu efect de seră, de la semnarea Acordului de la Paris privind schimbările climatice din 2016 încoace. China și Rusia poluează cel mai mult. 
MEDIU|QUICK QUESTION

După ce au speriat Parisul, ploșnițele „au ajuns” și în Micul Paris. Dar chiar e o problemă?

De
Mai ții minte panica pe care presupusa invazie a ploșnițelor a semănat-o în 2023 printre parizieni? Aceeași situație pare să se repete acum în România.