Ruvim Miksanskiy/Pexels

Salvăm păduri sau plantăm copaci?14 min read

De Mihai Ghiduc 02.04.2020, ultima actualizare: 09.04.2020

Există tot mai multe inițiative prin care se promite plantarea a sute de milioane de copaci, însă este posibil ca salvarea pădurilor existente să fie o soluție mai bună pentru planetă. Sau este vorba de un mix?

Romanul lui Richard Powers care a câștigat Pulitzer-ul pentru ficțiune anul trecut, The Overstory, este o pledoarie pentru salvarea pădurilor străvechi. Romanul a generat întrebarea acestei săptămâni, venită de la Valentina Nicolae, colaboratoareEvident, fiind într-un proces de relansare, era mai greu să avem întrebări de la cititori.  Mindcraft Stories: „E mai bine să salvăm pădurile existente decât să plantăm unele noi?”.

Să plantăm un trilion de copaci!

Pădurile sunt esențiale în absorbția dioxidului de carbon din atmosferă, sunt o parte importantă a ciclului natural al carbonului, deci nu e niciun dubiu că plantarea unor copaci noi e benefică. Întrebările care se pun sunt: cât putem planta și este asta suficient pentru diminuarea schimbărilor climatice? 

Un studiu publicat anul trecut în revista Science,„The global tree restoration potential”, sciencemag.org spune, pe baza studierii hărților și imaginilor din satelit, că există potențialul de a crește suprafața împădurită a planetei cu încă 25%, adică cu 0,9 miliarde de hectare. Jumătate din spațiul disponibil pentru replantări se află în doar șase țări: SUA, Rusia, China, Canada, Brazilia și Australia.

Însă un raport din 2018 al IPCC The Intergovernmental Panel on Climate, organismul ONU care analizează schimbările climatice spune că ar trebui plantat un miliard de hectare, pe lângă alte măsuri luate în vederea limitării emisiei de dioxid de carbon, pentru a opri creșterea temperaturii globale peste 1,5°C. Mai mult cu 100 de milioane de hectare față de cât loc avem la dispoziție. 

În plus, replantările nu se petrec atât de rapid. De exemplu, în Europa, avem cu o treime mai multă suprafață împădurită decât acum 100 de ani, când utilizarea intensivă a lemnelor a dus la despăduriri masive, conform unui studiu olandez din 2015,Citat de Washington Post în articolul „Watch: How Europe is greener now than 100 years ago”, www.washingtonpost.com ceea ce e bine, dar ne spune că ritmul de replantărilor este foarte lent.

100 de milioane de hectare, cât ar fi necesar, este o suprafață imensă. Spre exemplu, The Bonn ChallengeO inițiativă lansată de guvernul german și International Union for Conservation of Nature (IUCN), bonnchallenge.org își propusese, în 2011, să refacă 150 de milioane de hectare de păduri până în 2020 și 350 de milioane până în 2030. Însă, în ultimul barometru publicat, în 2018,„Second Bonn Challenge progress report”, portals.iucn.org IUCN spunea că țările care s-au alăturat programului au promis că vor restaura 97 de milioane de hectare. A se observa că deja se folosește alt verb, nu a planta, și se proiectează în viitor. Adică mai aveau de rezolvat 43% din ce-și propuseseră până anul acesta. Imposibil. 

În plus, diferența dintre milioane și miliarde e mare. Mai mult, trebuie să fim atenți la promisiuni: unii vorbesc de hectare, alții de copaci, ceea ce nu e același lucru. Avem inițiative care vorbesc de un trilion de copac, dar – estimând că într-un hectar intră circa 2.500 de arbori – asta înseamnă 400 de milioane de hectare de pădure, adică doar 40% din necesarul stabilit de raportul IPCC. 

Avantajul este că sunt mai multe inițiative, dezavantajul e că nu e așa de simplu să plantezi atâția copaci. De exemplu, The Trillion Tree Campaign, susținută de Plant-for-the-Planet și ONU, o inițiativă pornită de la laureata premiului Nobel Wangari Maathai, a plantat până acum 13,84 miliarde,Conform siteului oficial, trilliontreecampaign.org ceea ce ar părea impresionant în cifre absolute, dar e doar 1,3% din ce și-au propus. Ar trebui să mai planteze circa 33 de miliarde de copaci anual pentru a atinge trilionul în 2050, adică de 2,4 ori mai mult decât s-a reușit în cei 13 ani de lansarea programului.

The Trillion Trees Vision,trilliontrees.org o inițiativă pe care o sprijină cele mai mari ONG-uri de conservare a mediului, BirdLife, Wildlife Conservation Society și World Wide Fund for Nature, și chiar și de președintele american Trump, După cum a declarat în cel mai recent  nytimes.com are un scop ceva mai nuanțat. Trilionul promis este obținut prin adunarea copacilor plantați cu cei salvați de la tăiere.

Să salvăm pădurile existente!

Felul în care se raportează știința la rolul pădurilor vechi în captarea carbonului din atmosferă este ceva mai confuzant. Trec peste faptul că, dacă nu sunt tăiați, nu mor sau nu ard în vreun incendiu, copacii vechi sunt, în sine, un mediu de stocare pentru carbon și ajung la câteva studii contradictorii. 

De pildă, până acum un pic peste un deceniu, se credea că pădurile vechi nu prea mai absorb carbon din atmosferă, fiind considerate neutre din acest punct de vedere. Un studiu publicat în 2008 în Nature a schimbat această părere„Old forests capture plenty of carbon” doi.org Apoi, s-a spus că pădurile noi absorb mai mult carbonUn studiu făcut de cercetători de Universitatea Birmingham arată că pădurile mai noi de 140 de ani absorb mai mult carbon decât cele tropicale. sciencedaily.com din atmosferă, fiindcă tinerii copaci au nevoie de el pentru a se dezvolta și pentru că pot fi plantați mai compact. Studiul consideră însă păduri tinere cele care au mai puțin de 140 de ani, iar efectul cumulativ e mai important. Conform aceluiași studiu, pădurile vechi au absorbit între 950 de milioane și 1,11 miliarde de tone de dioxid de carbon anual, cele noi între 1,17 și 1,6 miliarde, deci, deși cele tinere sunt mai eficiente, nu le înlocuiesc pe cele vechi. În schimb, un studiu recent publicat de cercetători americani„Intact Forests in the United States: Proforestation Mitigates Climate Change and Serves the Greatest Good”, doi.org compară efectul împăduririlor, reîmpăduririlor și salvării pădurilor existente și concluzionează că salvarea pădurilor existente ar fi cea mai eficientă metodă pentru a rezolva problemele climatice, fiindcă durează, totuși, ca niște copaci să crească, iar ținta propusă pentru o planetă neutră climatic este foarte ambițioasă.

Cea mai bună soluție? Să facem mai mult decât să plantăm.

Avem certitudinea că, atâta vreme cât sunt în viață, copacii stochează carbon, în timp ce atunci când sunt tăiați, arși sau putrezesc, îl eliberează în atmosferă. Mai știm că, indiferent dacă sunt noi sau străvechi, pădurile sunt necesare pentru rezolvarea problemei schimbărilor climatice, dar știm și că ele nu sunt de ajuns. Campaniile de replantare și/sau salvare a trilioane de copaci sunt bune, dar fără a însoți aceste lucruri de alte măsuri care să limiteze emisiile de dioxid de carbon în atmosferă, nu vor reuși să ne salveze de efectele schimbărilor climatice. 

Nu există, de fapt, o concurență reală între pădurile vechi și plantarea unora noi, pentru că salvarea primelor nu ajută la stocarea a suficient carbon, fără ajutor suplimentar, în timp ce plantarea unora noi funcționează doar dacă efectul e cumulativ, nu de înlocuire. Mai ales că, nu trebuie să uităm cum funcționează ciclul de carbon în natură. Cea mai mare parte a carbonului eliberat de activitatea umană nu provine din arderea unor păduri vechi de câteva sute de ani, ci din cea a hidrocarburilor formate acum câteva sute de mii de ani. 

Pădurile vechi trebuie deci salvate, în timp ce trebuie plantate și păduri noi, fără a sta apoi liniștiți că ne-am făcut treaba. E un lucru necesar pentru viitorul speciei umane pe planeta Pământ, dar nu și suficient. 


Ai o întrebare legată de știință și tehnologie?
Trimite-o pe adresa redactie@mindcraftstories.ro și vom încerca să-ți răspundem în această rubrică. În fiecare joi, pe Mindcraft Stories.



Text de

Mihai Ghiduc

Redactor-șef. A oscilat între print (Opinia studențească, Men's Health, Maxim, Marie Claire) și online (Vice, Glamour, Slow Forward) până l-a prins din urmă revoluția tehnologică.

MEDIU|STUDII

Când viitorul copiilor e în joc, românii devin mai conștienți de schimbările climatice

De
Mădălina Vlăsceanu este profesor asistent de psihologie la Universitatea din New York și conduce Laboratorul de Cogniție Colectivă al instituției. Ea a coordonat recent un studiu internațional despre cum trebuie diseminate mesajele climatice pentru a fi percutante. Rezultatele au fost centralizate într-o aplicație web.
MEDIU|OVERVIEW

Nu mai poți scrie „ecologic”, „natural” și „sustenabil” pe etichete fără dovezi

De
Producătorii nu vor mai putea folosi denumiri precum „ecologic”, „natural” sau „sustenabil” pe etichete dacă nu aduc dovezi solide, conform unei noi directive europene. Legea care va intra în vigoare din 2025 încearcă să combată fenomenul de greenwashing. 
MEDIU|FYI

Eco-impact: Europenii vor fi despăgubiți dacă se îmbolnăvesc din cauza poluării

De
Uniunea Europeană vrea să elimine poluarea aerului până în anul 2050. Un nou acord stabilește norme foarte stricte pentru emisia de noxe și compensează cetățenii afectați de ea.
CULTURĂ|QUICK QUESTION

Cum îți dai seama dacă un tablou e fals?

De
Mai multe tablouri din colecția privată a familiei fostului premier Adrian Năstase au fost expuse la MNAR, într-o importantă expoziție dedicată pictorului Victor Brauner. Doar că există o problemă: acestea ar putea fi false.