Ținutul Buzăului poate deveni Geoparc Global UNESCO27 min read

De Adriana Moscu 15.03.2021

Vulcanii noroioși, focurile vii, trovanții, așezările rupestre sau urmele unei mări preistorice pot deveni cunoscute în toată lumea. Anul acesta, specialiștii UNESCO vor vizita zona, pentru a lua o decizie. 

La granița dintre dealuri și munți, în zona de curbură a Carpaților, pe o suprafață de peste 1.000 de km2, se întinde o zonă în parte rurală, în parte sălbatică, care cuprinde 18 comune, locuite de aproximativ 43.000 de oameni. Din 2007, acest teritoriu a devenit Geoparcul Ținutul Buzăului. 

Cei trei inițiatori – Asociația Ținutul Buzăului,Găsești informații complete despre proiect aici: tinutulbuzaului.org Universitatea din București și Consiliul Județean Buzău – sunt aceleași entități care au depus la Secretariatul Programului de Geoștiințe și Geoparcuri al UNESCO din Paris, cu doar câteva luni în urmă, dosarul de aplicație pentru ca zona să devină Geoparc Global. 

Mindcraftstories_Valea Slanicului-Manzalesti-Asociatia Tinutul Buzaului-Geoparc Global UNESCO_Razvan-Gabriel Popa

Valea Slănicului, Mânzălești. Foto: Răzvan-Gabriel Popa

Din 101 de criterii care vor fi verificate pe teren, 99 trebuie neapărat bifate, așa că drumul de-abia a început și e lung. Iar pandemia poate încetini un pic mersul lucrurilor. 

Nu-i nimic, spune Răzvan-Gabriel Popa, managerul general al Asociației Ținutul Buzăului. Situația nu-l descurajează. Se bucură că echipa poate lucra în continuare să îmbunătățească sau să finalizeze proiectele în desfășurare, până la sosirea celor doi specialiști UNESCO. Ei vor decide soarta Ținutului, după trei zile petrecute aici. 

Apoi, dacă zona va primi mult râvnitul statut, va trebui să-l și păstreze și să convingă UNESCO, o dată la patru ani, că proiectul are impact pozitiv și semnificativ în dezvoltarea durabilă a acestui loc.

Mindcraftstories_Asociatia Tinutul Buzaului-Geoparc Global UNESCO-Ecosistem-Patrimoniu_arhiva personala

De la stânga la dreapta: Alice Popa, președinta Asociației Ținutul Buzăului, Marius Iancu, fotograful Asociației, și Răzvan-Gabriel Popa, managerul general al Asociației. Foto: arhiva personală

Coordonare de la distanță

Răzvan Popa nu e întâmplător la conducerea Asociației. În 2015, a plecat în Elveția pentru studii de doctorat, iar acum lucrează la Politehnica din Zürich, ca vulcanolog, unde studiază  vulcani activiÎn lume există aproximativ 1.500 de vulcani, dintre care 500 sunt potențial activi: „How many active volcanoes are there on Earth?” usgs.gov în diferite locuri de pe glob, din țări ca Grecia, Japonia sau SUA. 

Scopul e să determine dacă la următoarea erupție vor genera doar curgeri de lave, sau dacă vor exploda violent. „Trebuie să înțeleg ce face ca un anumit vulcan să explodeze și să găsesc metode de a investiga acești parametrii fizici și chimici, pentru a deduce ce se va întâmpla la următoarea erupție. De ce? Ca să salvăm vieți”, explică Răzvan. 

De altfel, în ultimii 20 de ani, 96% dintre pierderile de vieți omenești legate de activitatea vulcanilor au fost cauzate de explozii neașteptate. În jur de 10% din populația globului trăiește în prezent în zone de risc direct a activității vulcanice. 

Chiar și în România există un caz:  vulcanul CiomadulActivitatea sa vulcanică a început cu un milion de ani în urmă: wikipedia.org din sudul Harghitei este activ, cu camera magmatică fierbinte la doar cinci kilometri adâncime. Este doar puțin adormit, dar se poate trezi oricând.

Din fericire,  vulcanii noroioși,Vulcanii Noroioși de la Berca sunt pe locul al doilea în Europa ca dimensiuni, după cei din Peninsula Apseron-Baku din Rusia: cjbuzau.ro una dintre atracțiile cele mai cunoscute din Ținutul Buzăului, sunt complet inofensivi. 

Chiar dacă tehnologia îl ajută să creeze un model de management reușit de la distanță, pentru ca proiectul să aibă succes, Răzvan Popa călătorește destul de des în România, motiv pentru care a refuzat inclusiv oferte de job în SUA. „Buzăul este locul meu preferat din România, și poate singurul unde mă simt «acasă»”, spune el, care e bucureștean de origine. 

Mindcraftstories_Vulcanii Noroiosi_Asociatia Tinutul Buzaului-Geoparc Global UNESCO_Alexandru Andrășanu

Vulcanii Noroioși. Foto: Alexandru Andrășanu

A ajuns aici pentru prima dată în 2009, când avea 20 de ani și era student la geologie. Venise în comuna Colți să caute cenușă vulcanică și a găsit chihlimbar și așezări rupestre.

Proiectul Ținutul Buzăului fusese lansat încă din 2007, de o echipă de la Facultatea de Geologie a Universității din București. Deși aflat doar într-un stadiu incipient, în care se contura teritoriul pe baza cercetării de teren, se făceau deja primele acțiuni de promovare și se purtau discuții cu factorii de decizie.

Însă în 2012, inițiativa aproape că dispăruse și proiectul rămăsese fără echipă. „O parte din actualii membri tocmai își începeau studiile de Master, în programul de Conservare și folosire al patrimoniului natural și cultural din cadrul Facultății de Geologie”, își amintește Răzvan. „În 2013, am vizitat Geoparcul UNESCO Țara Hațegului, unde director era (și încă este) prietenul, colegul și profesorul nostru, Alexandru Andrășanu. El a fost și inițiatorul conceptului Ținutul Buzăului, în 2007.” 

„În Hațeg, am contribuit împreună cu Alice și cu Ciprian, doi dintre membrii de azi ai echipei, la un proiect numit Casa Dinozaurilor Pitici”, mai spune Răzvan. „Am reconvertit un bar într-un muzeu dedicat dinozaurilor, care în ziua deschiderii a atras zeci de vizitatori. Impactul a fost atât de bun, încât m-a făcut să mă gândesc la Ținutul Buzăului. I-am spus lui Alex că ar trebui să facem asta și acolo. Până la finalul săptămânii, echipa era gata formată.”

Din Asociație fac acum parte specialiști în educație non-formală, geologie, dezvoltare durabilă, patrimoniu cultural, antreprenoriat și business, design grafic, comunicare, IT, GIS, fotografie, regie și realizare de film documentar. 

„Toată această experiență profesională ne-o punem în folosul Ținutului”, spune Răzvan Popa. 

Mindcraftstories_Terca_Focul Viu_Asociatia Tinutul Buzaului-Geoparc Global UNESCO_Alice Popa

Focul Viu de la Terca (Lopătari). Foto: Alice Popa

O zonă cu potențial

De mai bine de șapte ani, de când noua echipă se ocupă de promovarea zonei, strategia de dezvoltare a ariei este una sustenabilă. Alice Popa, președinta Asociației, este Claims Specialist la o companie de Reasigurări din Zürich, iar în timpul rămas gândește strategii de promovare și vizibilitate pentru Ținut și încearcă să înțeleagă cum poate sprijini meșterii și artizanii locali să prindă încredere în propriile forțe și să își dezvolte afacerile.

„Am contribuit cu toții la fiecare proiect desfășurat de echipa noastră în Ținutul Buzăului, de la Muzeul Timpul Omului din Mânzălești, Muzeul Formelor de la Bozioru, până la amenajarea stației de autobuz din fața grunjului de la Mânzălești”, spune Alice. „Însă un proiect foarte important pentru mine este inițiativa Meșteri 21, care își propune să readucă în prim plan meșteșugul tradițional și să-l adapteze la cererea pieții moderne. Este o oportunitate atât pentru meșteri, cât și pentru economia locală.” 

Mindcraftstories_Chihlimbar_Asociatia Tinutul Buzaului-Geoparc Global UNESCO_Razvan-Gabriel Popa

Chihlimbar din zona Ținutul Buzăului. Foto: Răzvan-Gabriel Popa

Ideea i-a venit acum câțiva ani, în timpul unei vizite de lucru în Norvegia, unde a întâlnit o antreprenoare pensionară, care avea o mică afacere de succes. Confecționa rame, suporturi de lumânări și obiecte decorative din lemn, pe care apoi le vindea în comunitatea în care trăia și în orășelul învecinat. Alice a fost impresionată atunci de felul în care femeia își adapta tehnica tradițională la nevoile pieței – realiza chiar și suporturi de telefoane mobile sau de tablete. 

A încercat să replice ce a văzut în secțiunea Magazin de pe site-ul proiectului, unde sunt puse în vânzare produsele marca „Ținutul Buzăului”, concepute de membrii echipei și lucrate manual de meșterii locali și de voluntari – de la cercei vulcanici, până la huse din piele și brățări din lână, din materiale sustenabile și responsabile, cu un impact redus asupra mediului. Toate câștigurile sunt apoi investite în dezvoltarea Ținutului. 

Pe termen lung, planul este de a crea o economie locală circulară, bazată pe meșteșugari care „exportă” bunuri în afara comunității, în timp ce localnicii oferă ajutor sau materie primă. 

Mindcraftstories_Alunis_Rupestru_Asociatia Tinutul Buzaului-Geoparc Global UNESCO_Razvan-Gabriel Popa

Ansamblu rupestru (Aluniș). Foto: Răzvan-Gabriel Popa

Un turism sustenabil

Deși numărul vizitatorilor în zonă crește de la an la an, de cele mai multe ori, cei aproape 80.000 de oameni care ajung aici vizitează doar vulcanii noroioși de la Pâclele Mari. Iar majoritatea pleacă acasă în aceeași zi. 

Este un turismul tranzitoriu, care creează mai degrabă probleme decât beneficii. 

Mai mult, toți acești turiști „zilieri” contribuie la creșterea nivelului de trafic, zgomot și poluare, fără să interacționeze cu locuitorii cultural, social sau economic. Scăderea amprentei de carbon a vizitatorilor, prin atragerea lor pe o perioadă mai lungă în zonă, este un plan care poate fi realizat odată cu schimbarea statutului zonei în Geoparc Global UNESCO. 

La un anumit nivel, asta deja se întâmplă. „Sunt sate unde în 2015 nu ajungea aproape nimeni, iar acum vin sute de oameni în fiecare lună, călătorind de la distanțe mari, special pentru a vizita un muzeu sau un obiectiv natural”, spune Răzvan.

Încă de când a stabilit strategia Ținutului, în 2014, Asociația și-a propus să promoveze zona și să atragă turiști. De-a lungul timpului, au lucrat pe partea de management de destinație, au construit atractori turistici (patru mici muzee până în prezent, și încă unul în lucru) și au pus în valoare locuri și situri deja existente, dar puțin cunoscute. 

„În viitorul apropiat, vrem să realizăm cât mai multe trasee de hiking și de bicicletă și vrem să montăm o rețea de indicatoare, astfel încât vizitatorii să se orienteze mai ușor”, arată Răzvan.

Mindcraftstories_Ulmet_trovanti_Asociatia Tinutul Buzaului-Geoparc Global UNESCO_Razvan-Gabriel Popa

Trovanți (formațiuni create în straturi de nisipuri, legate între ele printr-un ciment carbonatic, datorită apelor calcaroase). Foto: Răzvan-Gabriel Popa

Un Geoparc, însă, nu este doar un teritoriu cu valori intrinseci. „Nu este suficient să le arătăm celor de la UNESCO că noi avem fenomene rare în lume, și vulcani noroioși, și peisaje frumoase. Trebuie să demonstrăm că toate acestea sunt folosite pentru dezvoltarea durabilă a comunităților, cu beneficii economice și educaționale.”

Însă, pe lângă faptul că Ținutul devine încet, dar sigur, un teritoriu funcțional, este și o zonă cu o reală diversitate naturală și culturală. Aproape fiecare vale are o altă caracteristică naturală (chihlimbar, domuri de sare, trovanți, vulcani noroioși și focuri vii, izvoare de petrol, cenuși vulcanice), iar această diversitate geologică a condus la diversitate culturală, explică Răzvan. 

„Văile acestea au propriile lor povești legate de elemente naturale cu balauri, spirite sau căpcăuni, propriile meșteșuguri specifice sau chiar variații unice ale unor rețete culinare”, spune el. „Apoi, în ceea ce privește flora și fauna, în Ținut sunt în jur de 80 de habitate distincte. Sunt zone, în special în apropierea domurilor de sare, unde cresc specii de plante pe care le găsim în mod normal pe malurile oceanelor.”

Mindcraftstories_Caprioara_Asociatia Tinutul Buzaului-Geoparc Global UNESCO_Marius Iancu

Căprioară. Foto: Marius Iancu

Promovare prin fotografie

Marius IancuSite-ul său pe care a urcat fotografii din natură și poveștile din spatele lor este aici: mariusiancu.ro este fotograf de wildlife și cel mai nou membru al Ținutul Buzăului. Când am vorbit cu el, tocmai se întorsese dintr-o primă explorare a zonei, unde fusese la „vânătoare” de fotografii cu animale sălbatice – o altă formă de promovare a potențialului zonei.

„Se întâmplă să stau până după apus și ajung înainte de răsărit. De data asta a fost un adevărat maraton, am stat foarte mult în teren, tocmai pentru că încercam să văd cât mai multe animale și cât mai multe locuri. Am mers vreo 20 de kilometri pe zi”, spune Marius. 

Pe căprioare le-a surprins cel mai bine în curțile și livezile oamenilor. „Există întotdeauna o regulă – cel care stă îl vede pe cel care se mișcă”, spune Marius. Iar el s-a mișcat destul de mult tura asta, pentru că trebuia să descopere locurile în amănunt. 

„De obicei, mă așez la o margine de pădure sau de poiană, ori lângă lizieră – căprioarele vin acolo să mănânce în culturile de rapiță sau grâu. Dar în zona pe care am explorat-o nu existau culturi, le puteam observa doar prin văi sau lăstărișuri”, explică el. 

Mindcraftstories_Peisaj_Asociatia Tinutul Buzaului-Geoparc Global UNESCO_Marius Iancu

Peisaj din Ținutul Buzăului. Foto: Marius Iancu

„Marea surpriză a fost că în câteva sate le-am găsit prin gospodăriile oamenilor, care au fân în spatele curții și sunt obișnuiți să le descopere dimineața acolo”, mai spune Marius. După minute întregi petrecute la pândă, Marius a reușit să obțină cadrele pe care și le dorea. O simplă plimbare pe ulițele satelor se poate transforma într-un adevărat safari. 

În perindările lui prin Ținut a mai surprins mistreți, șorecari, ereți, pițigoi, gaițe, ciocănitori. Știe că zona e frecventată și de urși, dar de data asta nu a întâlnit niciunul. În schimb, i-au ieșit în cale câteva peisaje uluitoare. Spectacolul se produce mai ales dimineața, la răsărit, când ceața învăluie văile din jur.

Colaborarea cu instituțiile Statului

Lucrul cu primăriile nu a fost de la început ușor, spune Răzvan. „În urma primei întâlniri pe care echipa noastră a avut-o în 2014 cu reprezentanții administrației locale, doar unul dintre cei 18 primari a rămas să discute cu noi”, povestește el. 

„Valeriu Beșliu, fostul primar al comunei Mânzălești, ne-a așteptat pe unul dintre coridoarele Consiliului Județean Buzău și ne-a spus că i-a plăcut ce am prezentat și că ar vrea să colaboreze cu noi. A fost tot ce am avut nevoie. Nouă luni mai târziu, cu implicarea comunității locale și cu ajutorul colegilor de la Muzeul Țăranului Român, deschideam la Mânzălești Muzeul Timpul Omului, un punct de vizitare care a devenit un brand al Văii Slănicului. Apoi, folosindu-ne de acest exemplu, ne-am croit drum și în alte comunități.”

Mindcraftstories_Pitigoi albastru_Asociatia Tinutul Buzaului-Geoparc Global UNESCO_Marius Iancu

Pițigoi albastru, surprins în zona Ținutului Buzăului. Foto: Marius Iancu

Cu administrația regională, relația s-a coagulat organic, de-a lungul anilor. În 2019, Consiliul Județean Buzău le-a finanțat primul proiect: punctul de vizitare GeoGate din Berca, pe vor să îl deschidă anul acesta. În 2020, Consiliul s-a oferit să îi susțină și cu o parte din bugetul de care a fost nevoie pentru a aplica la statutul UNESCO.

Universitatea din București a fost mereu instituția care a susținut și dezvoltat programul Geoparcuri în România. Universitatea administrează Geoparcul UNESCO Țara Hațegului și susține programul de master care pregătește specialiști în acest domeniu. 

„Universitatea a colaborat cu noi timp de patru ani în proiecte de cercetare în Ținut, specialiști din echipa noastră predau anumite cursuri la masterul de care vorbeam și primim adesea studenți în practică. Avem o relație funcțională, care va aduce multe beneficii mutuale”, încheie Răzvan, optimist. 



Text de

Adriana Moscu

Este jurnalist și, de aproximativ 20 de ani, se bucură de principalul avantaj al profesiei, pentru că nicio zi nu seamănă cu alta. Are o relație de love-hate cu oamenii, pe care, de cele mai multe ori, îi îmblânzește prin interviuri.

MEDIU|SOLUȚII

Simțul artistic inspiră orașe europene mai verzi

De
Artele și cultura aduc imaginație și entuziasm în proiecte urbanistice care armonizează cartierele marilor orașelor cu natura.
MEDIU|MAIN STORY

Când viitorul copiilor e în joc, românii devin mai conștienți de schimbările climatice

De
Mădălina Vlăsceanu este profesor asistent de psihologie la Universitatea din New York și conduce Laboratorul de Cogniție Colectivă al instituției. Ea a coordonat recent un studiu internațional despre cum trebuie diseminate mesajele climatice pentru a fi percutante. Rezultatele au fost centralizate într-o aplicație web.
MEDIU|OVERVIEW

Nu mai poți scrie „ecologic”, „natural” și „sustenabil” pe etichete fără dovezi

De
Producătorii nu vor mai putea folosi denumiri precum „ecologic”, „natural” sau „sustenabil” pe etichete dacă nu aduc dovezi solide, conform unei noi directive europene. Legea care va intra în vigoare din 2025 încearcă să combată fenomenul de greenwashing. 
MEDIU|FYI

Eco-impact: Europenii vor fi despăgubiți dacă se îmbolnăvesc din cauza poluării

De
Uniunea Europeană vrea să elimine poluarea aerului până în anul 2050. Un nou acord stabilește norme foarte stricte pentru emisia de noxe și compensează cetățenii afectați de ea.