Dr After123/Getty Images

UE ne vrea verzi: Planul Fit for 55

De Mihnea Dumitru 29.07.2021

Uniunea Europeană a demarat un plan ambițios de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră și de atingere a neutralității climatice până în 2050. Pentru România, lucrurile sunt, însă, mai complicate.

Uniunea Europeană a lansat cel mai ambițios plan pentru a diminua efectele schimbărilor climatice. Este o strategie al cărui prim pas major este reducerea cu cel puțin 55% a poluării în următorii nouă ani. Însă, România nu va putea atinge aceste cote, așa cum se observă inclusiv în documentele oficiale ale statului. Statul român se bazează pe banii pentru investiții din PNRR, dar promisiunile de reforme din acest document frizează SF-ul.

Acte verzi

Pactul Ecologic European sau European Green Deal, cum este mai bine cunoscut, înseamnă un set de măsuri politice, agreate în 2019 și menite să facă Uniunea Europeană neutră din punct de vedere climatic până în 2050. Planul abordează emisiile de carbon și alte gaze de seră. Dioxidul de carbon (CO2) reprezintă 80%„Overview of Greenhouse Gases | US EPA”, epa.gov din totalul emisiilor gazelor de seră, restul fiind metan, protoxid de azot și unele gaze cu bază de fluor.

Pașii care au dus la acest plan au fost destul de lungi, pornind din 2005, de la Protocolul de la Kyoto. Acel document cerea țărilor dezvoltate să reducă emisiile cu o medie de 5% sub nivelul din 1990 și stabilea un sistem de monitorizare a statelor.

Apoi, în 2015, în cadrul unei conferințe a ONU pe tema schimbărilor climatice, s-a negociat așa-numitul Acord de la Paris, un tratat semnat de 191 de state. România și toate statele membre UE au ratificat Acordul. Acesta stipulează o traiectorie de limitare a creșterii temperaturii medii globale sub 2 °C. Conform Ministerului Mediului, acesta este primul instrument în domeniul schimbărilor climatice care a devenit, începând cu anul 2020, multilateral obligatoriu din punct de vedere juridic și care are o participare universală.„Acordul de la Paris” , mmediu.ro

În data de 14 iulie 2021, în siajul Green Deal, Comisia Europeană a adoptat un pachet interimar de propuneri ambițioase legate de reducerea emisiilor de gaze de seră cu cel puțin 55% până în 2030. Punctul de pornire a măsurătorii este anul 1990. Denumit Fit for 55, planul vine în contextul unui set mai larg de măsuri menite să încetinească efectul gazelor de seră asupra mediului.

Fit for 55 introduce un mecanism de ajustare (CBAM) pentru stabilirea prețurilor carbonului importat, adică al carbonului consumat pentru a produce în afara UE. Acordul include, de asemenea, o revizuire majoră a sistemului de comercializare a emisiilor, ETS (Emissions Trading System), pentru a extinde taxele pe carbon în aviație, alte forme de transport și construcții. De asemenea, planul are ca scop accelerarea dezvoltării sectorului energiei regenerabile și interzice vânzările de autoturisme noi cu combustibili fosili după 2035.

CBAM este acronimul pentru Carbon Border Adjustment Mechanism, tradus în română, de Comisie, drept Mecanismul de ajustare la frontieră în funcție de carbon.„​​Mecanismul de ajustare la frontieră în funcție de carbon”, ec.europa.eu Mai simplu, UE impune taxe pentru ca firmele comunitare să rămână competitive.

Răzvan Anghel/Getty Images

De exemplu, producerea unei tone de fier în România poate deveni mai scumpă, din cauza politicilor de mediu ale UE, decât în Serbia. UE impune taxe pentru ca tona de fier importat din Serbia să ajungă la un preț similar cu cea produsă în România.

CBAM va funcționa sub forma unui certificat care se plătește la tona de CO2 emis și se va aplica inițial la importurile de ciment, fier și oțel, aluminiu, îngrășăminte și energie electrică, adică la produse sau industrii poluante.

CBAM se suprapune, într-o măsură, peste ETS (Emissions Trading System) sau sistemul de comerț cu certificate verzi. În prezent, UE stabilește un preț al tonei de CO2 și o limită de câtă poluare poate fi produsă în Uniune în fiecare an. Măsura este îndreptată spre producția de energie, unele metale și pentru rafinăriile de petrol.

Producătorii din aceste domenii primesc sau pot cumpăra respectivele certificate și plătesc în plus, dacă sar peste cota permisă de UE. În același timp, dacă producătorii nu ating cota stabilită, pot vinde respectivele certificate verzi pe piața liberă.

În România, o privire sumară peste certificatele verzi emise arată clar faptul că majoritatea se duc în energie și industria petrolieră.„Situaţia numărului de certificate verzi necesar a fi achiziţionate de operatorii economici cu obligaţie de achiziţie certificate verzi pentru trimestrul IV al anului 2019”, anre.ro (PDF) 

Unele voci susțin că pachetul Fit for 55 păstrează în viață industria combustibililor fosili încă douăzeci de ani, cel puțin, și că este o înțelegere de tipul celui mai mic numitor comun, adică minimul de agrement obținut din partea tuturor statelor membre. „EU’s ‘Fit for 55’ is unfit and unfair”, eeb.org  Industria combustibilului va transmite costurile de emisie pentru clădiri și transport cetățenilor europeni și va continua să facă profituri imense, conform Barbarei Mariani, manager al Biroului de Mediu European.

Alții sunt de părere că UE nu a luat în considerare europenii care trăiesc în sărăcie energetică (peste 50 de milioane),„Fit for 55 will penalise poor Europeans”, euractiv.com incapabili să-și lumineze, să încălzească sau să-și răcească în mod adecvat casele. Deși actul conține măsuri pentru protejarea consumatorilor vulnerabili, extinderea sistemului ETS la clădiri și transporturi înseamnă că prețurile acestora vor crește. Practic, fie consumatorii finali vor fi forțați să își limiteze consumul de energie, fie să-și izoleze mai bine domiciliile.

Măsura ar însemna, spun criticii, pe lângă costuri mai mari la energie și transport, investiții pe care nu mulți și le-ar permite – și, practic, decontarea costurilor luptei împotriva încălzirii globale de către populație, în ciuda faptului că industriile poluatoare sunt principalele vinovate.

De ce sunt necesare acordurile globale?

Încălzirea globală este dovedită științific ca un efect direct al industrializării din ultimul secol. Niciodată, în ultimul milion de ani, nivelul de dioxid de carbon din atmosferă nu a fost atât de ridicat.„Evidence | Facts – Climate Change: Vital Signs of the Planet”, climate.nasa.gov CO2 este prezent în concentrație de 0,04% în atmosferă, în creștere accelerată în ultimul secol.

Substanța este omniprezentă în natură, iar oamenii expiră aproximativ un kilogram de CO2 pe zi. În schimb, corpul uman este depozitar de carbon, purtăm fiecare aproximativ 10 kilograme. Prin urmare, la fiecare miliard de oameni, se strâng încă 10 milioane de tone de carbon din atmosferă. Doar că fix suprapopularea este sursa problemei climatice cu care se confruntă planeta.

Nu există niciun mecanism natural care să explice încălzirea globală. În fapt, studiile arată ca încălzirea planetei este datorită oamenilor într-o măsură de 123%.„Analysis: Why scientists think 100% of global warming is due to humans”, carbonbrief.org Da, este posibil să se ajungă la peste 100% pentru că s-au luat în calcul și sursele naturale de răcire ale planetei. Adică, și cu acestea în calcul, cu întreaga planetă încercând să ajungă la un echilibru, omenirea a reușit încălzirea atmosferei.

În 2020, s-a înregistrat dintre cei mai calzi ani din istorie. De fapt, temperaturile cresc, în medie, de peste un secol, diferența fiind de cel puțin un grad Celsius față de perioada preindustrială. Iar asta afectează totul, chiar și economiile. De exemplu, la orice nou grad în plus, SUA pierde 2,3% din PIB, conform NASA.„A Degree of Concern: Why Global Temperatures Matter”, climate.nasa.gov 

Din 1980, organizația americană NOAA măsoară nivelul de CO2 din atmosfera și arată o creștere de 23 de procente.„Carbon Cycle Greenhouse Gases”, gml.noaa.gov World Economic Forum citează studii care estimează o creștere cu 50% peste nivelul de poluare din vremurile revoluției industriale.„How have CO2 levels changed since the industrial revolution?”, weforum.org

Nivelul global de CO2, măsurat în părți pe milion, era de 278 în secolul al XIX-lea. Acum este de aproximativ 419 ppm, conform măsurătorilor din iunie 2021.„Earth’s CO2 Home Page”, co2.earth La 450 ppm s-ar trece de o creștere a temperaturii globale de 2 °C peste perioada preindustrială.„Climate Numerology: How Much Atmospheric Carbon Dioxide Is Safe?”, scientificamerican.com

Fit for 55

Leo Patrizi/Getty Images

România, țară verd… err… un pic spre verde?

Energia din România este produsă din mai multe surse. În data de 25 iulie, de exemplu, producția era de 5.855 MW, din care aproximativ o treime venea din hidro, 23%, nuclear, 22%, cărbune, 11%, solar, 10%, hidrocarburi și 2,6%, eolian. Aceste cifre se schimbă rapid, în funcție de nevoi și pot fi consultate la minut pe site-ul Transelectrica.„Sistemul Energetic National”, transelectrica.ro

Marea majoritate a producției de energie din surse hidro, cărbune și gaze naturale este în mână statului. Conform unui studiu EY,„Raport EY Romania: Energiile regenerabile pot accelera decarbonarea sectorului energetic din Romania, dar initiativele publice trebuie sa se sincronizeze cu intentiile de business”, ey.com „România are un ușor avans din perspectiva ponderii energiei din surse regenerabile față de media Uniunii Europene. În același timp, suntem în topul țărilor din UE din perspectiva dependenței de cărbune pentru generarea energiei electrice, la un cost cu aproximativ 50% peste prețul mediu din piața de energie în 2020.”

Țara noastră trebuie să-şi reducă cu 12,7% emisiile de gaze cu efect de seră, spune Deutsche Welle,„Project-E.ro: Fit for 55, proiectul UE care obligă România la reforme radicale”, dw.com citându-l pe Iulian Iancu, dintr-o opinie publicată în Financial Intelligence.„Iulian Iancu: România va fi cea mai afectată de pachetul UE Fit for 55, pentru reducerea emisiilor de carbon; va creşte foarte mult numărul consumatorilor vunerabili”, financialintelligence.ro 

Însă un raport al CE„Evaluarea punerii în aplicare a politicilor de mediu”,  ec.europa.eu (PDF) identifică mai multe probleme în privința punerii în aplicare a politicilor de mediu: gestionarea deșeurilor și calitatea slabă a aerului rămân provocări majore pentru România; politicile României în privința calității apei trebuie îmbunătățite; rețeaua Natura 2000, de conservare a naturii, este afectată de lipsa capacității administrativă și de deficitul de cunoștințe și date actualizate. Iar acestea sunt doar provocările ecologice, nu neapărat cele legate de reducerea efectelor încălzirii globale.

România s-ar baza pe fondurile disponibile prin PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență), în următorii ani, atât pentru investiții în energie, cât și în ecologie. Propunerile din PNRR-ul sunt la Bruxelles și nu au fost, încă, acceptate – fapt, de altfel, criticat în actuala coaliție aflată la guvernare, dar și de opoziție.

În documentul disponibil pe pagina oficială, sunt promise multe, dar și identificate multe „provocări” (în traducere: rezultate profund improbabile). Iată doar câteva dintre ele:„Fonduri pentru România modernă și reformată”, mfe.gov.ro (PDF) 

➤ „România nu își va atinge obiectivele de reduceri de emisii pentru 2030”;

➤ „Una din provocările majore ale Sistemului Energetic Național ar fi lipsa posibilității actuale de asigurare de rezerve și echilibrare suficiente pentru capacități adiționale din surse regenerabile” (În traducere: nu avem surse noi de energie verde);

➤„Îmbunătățirea eficienței energetice cu 32,5%, până în 2030, va fi de asemenea o provocare”.

Practic, în rezumatul documentului, România propune celor de Bruxelles șase reforme pe care ar trebui să le implementeze până în 2030 (adică în nouă ani) care se reduc și traduc, în mare, prin „vom da legi noi și vom încerca să nu mai căpușăm politic sistemul energetic, vom renunța la cărbune în favoarea energiilor regenerabile, eventual hidrogen, și vom crea un mini-ETS pentru industrie.”

Evident, grija pentru mediu nu este în topul problemelor politice actuale. Cele trei partide care creează arcul guvernamental au competiții interne și abia prin octombrie vor ști care sunt noii lor lideri. Grijile principale legate de mediu se reduc, din prisma mass-media, la tăierile ilegale de păduri și soarta urșilor. În acest timp, cea mai bogată unitate administrativ-teritorială din România, Sectorul 1 al Bucureștiului, este în stare de alertă din cauza unui război politic al primarului cu firma de salubrizare, gunoiul comunitar tronând pe străzi.

Așadar, chiar dacă Uniunea Europeană impune un orizont verde, România s-ar putea să nu-l atingă în totalitate. Vinovații nu sunt doar politicienii, cât vasta și greaua moștenire a infrastructurii comuniste,lipsa de investiții în energii verzi din ultimii 20 de ani.

Pot spune, cu titlu de anecdotă personală, că prin 2010, alăturându-mă vizitei unor senatori cehi în România pentru a inspecta investiția în parcul eolian din Dobrogea, am descoperit că un primar se opunea vehement instalării de noi elemente pe teritoriul comunei sale, aparent la ordin politic de la București. Fără acestea, parcul nu era eficient energetic și nici profitabil. Oficialii cehi înțelegeau situația politică și evidenta nevoie de „lobby”, dar nu înțelegeau de ce li se transmite asta printr-un primar obscur.

Revenind la situația României, depolitizarea sistemului energetic și eficientizarea producției, prin investiții majore în domeniul nuclear și al energiilor verzi sunt, momentan, obiective din zona ficțiune. Este adevărat că, în iunie, Senatul a votat pentru retehnologizarea reactorului 1 de la Cernavodă și construirea reactoarelor 3 și 4, dar proiectul este pe zece ani„Romania ratifies Cernavoda agreement with USA”, world-nuclear-news.org  și probabil vedea întârzieri. Investiția se poate derula cu fonduri americane doar dacă este folosită și tehnologia partenerilor noștri strategici„Cum vor fi finanțate reactoarele nucleare 3 și 4 de la Cernavodă și autostrada Via Carpathia, construite de companii americane: împrumuturi din SUA”, g4media.ro (alta decât actuala tehnologie CANDU).

Peste jumătate dintre români au încredere în ceea ce spun oamenii de ştiinţă despre mediu, iar peste 40% consideră că protejarea mediului ar trebui să fie o prioritate.„Peste jumătate dintre români au încredere în ceea ce spun oamenii de ştiinţă despre mediu”, agerpres.ro Totuși, problemele de ordin european și eforturile la nivel suprastatal par departe de nevoile de moment ale politicienilor de la București. Subiectul rămâne unul critic pentru România. În ciuda unor eforturi în această direcție ale autorităților, chiar și prin PNRR, orice expert în domeniu poate oferi o întreagă listă de probleme cu care se confruntă sistemul energetic actual, mult înainte să ajungă la energia verde.



Text de

Mihnea Dumitru

Analist politic și scriitor de SF-uri. Este specialist în imagine, auto-declarat „anticonsultant” politic prin presă. Are studii în Coreea de Sud, Canada, Marea Britanie și un doctorat în științe politice la Universitatea din București. S-a întors în țară în 2005.

MEDIU|Q&A

România Sălbatică. 100 de ore de film pentru un minut în care privești râsul în ochi

De
Un fotograf și un cameraman au străbătut țara de la un capăt la altul, timp de peste zece ani, pentru a surprinde peisaje spectaculoase și animalele care le populează. 
MEDIU|OVERVIEW

Afganistanul, metalele rare și viitorul verde

De
Afganistanul stă pe o colecție impresionantă de resurse necesare tehnologiilor verzi, însă exploatarea lor este foarte complicată.
TEHNOLOGIE|TIPPING POINT

Metaversul, promisiunea unei tranziții fluide între lumea reală și cea virtuală

De
Facebook, Epic Games și Roblox cred că viitorul tehnologiei va fi o colaborare mai activă între virtual și real. Companiile vor să construiască acest univers ca o extensie a vieții reale.
MEDIU|MY ANTIPA

Râmele. De ce ajung până la doi metri și cât de importante sunt pentru ecosistem?

De
Râma nu este nici pe departe atât de neînsemnată pe cât ar putea părea. Este unul dintre cei mai buni fertilizatori naturali ai solului și un ajutor redutabil pentru arheologi, ferind de intemperii artefactele pe care le îngroapă.