Turșiti în Tokyo. Carl Court/Guliver/Getty Images

Brașov sau poate Bali. Turismul și coronavirusul19 min read

De Mihnea Dumitru 06.05.2020

Pandemia ne-a forțat să căutăm capătul internetului. Am avut acces gratuit la atracții din întreaga lume. Din păcate, au rămas atracții pe internet, iar găsirea unui vaccin nu garantează că turismul de masă va mai fi la fel în următorii câțiva ani. 

Schimbarea turismului a fost relativ rapidă. Au apărut topurile cu lucrurile de făcut în carantină, provocări pe TikTok sau alte rețele sociale – internetul a explodat. Diferiți influenceri au transmis mesaje importante de calm și au susținut nevoia autoizolării. Consumul de știriConform statista.com a crescut cu 67% în martie, la nivel global. Site-uri precum Netflix au văzut creșterea abonamentelor cu peste 50%. Cu toții am stat mai mult pe WhatsApp, Facebook Messenger și alte servicii de chat. Până și cititul ziarelor pe hârtie a crescut cu 14%. Lumea ar fi făcut orice, doar să uite de starea de urgență aproape globală. 

Renascentism revizitat?

Muzicienii s-au adaptat și au îmbrățișat mediul online.„How to Stay Creative While Stuck at Home”, nytimes.com Mediile creative au construit agregatoare„Creativity In The Age Of Coronavirus”. creativereview.co.uk care să atragă atenția celor din carantină cu privire la munca artiștilor. Existau și înainte de pandemie tururi virtuale gratuite prin muzee,Majoritatea indexate de Google Arts & Culture dar pandemia a împins instituții de mare prestigiu să își deschidă suplimentar expozițiile. British Museum a pus la dispoziția publicului aproape două milioane de fotografii și imagini de înaltă rezoluție din colecția lor, sub licență Creative Commons.Poți explora aici colecția: britishmuseum.org 

Polițiștii păzesc Piața Trocadero din Paris. Veronique de Viguerie/Guliver/Getty Images

Firmele de tehnologii prin satelit au arătat poate cel mai dramatic carantina globală, prezentând fotografii„Sub corona virală a lumii – imagini din satelit”, carantina.net dinainte și din timpul pandemiei: goliciunea Meccăi și tristețea unei Veneții golite de turiști. Aeroporturile și avioanele goale au fost, de asemenea, prezentate pe larg.„Haunting photos of empty airports and planes at the height of the COVID-19 pandemic show the airline industry at its lowest point in decades”, businessinsider.com Google Earth a reamintit utilizatorilor că pot vizita parcurile naționale din SUA.„32 national parks you can explore from your couch, from the Grand Canyon to Yellowstone”, insider.com Unii au îmbrățișeazat izolarea pe oceanele lumii.Dar și-au făcut canal de YouTube: Sailing SV Delos În fine, spații turistice au montat camere video,Poți „vizita” virtual Minocqua aici: minocqua.org în cazul în care foștilor vizitatori le era dor de vechile locuri de vacanță. 

Creativitatea prin care conținutul online a fost prezentat a atins cote maxime, dar metodele de vizitare ale unor locații au rămas virtuale. S-au găsit inclusiv soluții VR pentru participări la fel de virtuale la concerte.„Helsinki’s huge VR gig hints at the potential of virtual tourism”, theguardian.com.

Am asistat la o memetizare a turismului, cu ajutorul internetului, la transformarea călătoriilor într-o improbabilă victorie finală, o conceptualizare larg împărtășită de publicul autoizolat. „Vom călători și vom fi liberi”, atunci când această nebunie se va opri. Autoritățile au rămas precaute, sugerând, întâi, deschiderea turismului național.„Unde evadam dupa 15 mai: Doar la munte sau si in Delta sau pe litoral? Iata ce spune seful Turismului din Guvernul Orban” ziare.com

Relaxarea treptată a restricțiilor înseamna pentru mulți dintre noi speranța că vom putea călători din nou în afara țării. Din păcate, viitorul imediat este sumbru, în această privință și turismul intern va fi primul care va avea de câștigat, înainte să mai ajungem în destinațiile exotice pe care, cu scurt timp în urmă, le găseam ușor de atins și la prețuri accesibile. 

Curiosul caz al COVID-ului

Presupunând o relaxare disciplinată și globală a restricțiilor de mobilitate internă și externă (care să funcționeze), este evident că vom încerca să ne întoarcem la o formă de normalitate care să includă și turismul. Organizația mondială care monitorizează domeniul sugerează că tocmai reluarea turismului poate fi începutul întoarcerii la normalitate, dar nu oferă asigurări.„Tough times for tourism, but UN travel organization predicts holiday traffic will return”, news.un.org 

Sunt multe aspecte încă necunoscute în privința pandemiei. În ciuda unor sume considerabile promise cercetării, cel mai probabil un vaccin nu va apărea anul acesta – poate chiar nu înainte de mijlocul anului 2021.„A coronavirus vaccine cannot be reasonably expected until the end of 2021, professor says”, cnbc.com Acest fapt indică un risc crescut pentru mobilitatea internațională și pentru turism. Problema este că multe țări se bazează pe combaterea efectelor financiare ale acestei crize tocmai prin turism. 

CITEȘTE ȘI: Vine al doilea val? Și alte necunoscute alte coronavirusului

State precum Grecia iau în considerare pașaportul de sănătate.„«Health Passport» under consideration for travellers to Greece”, themayor.eu Multe țări au deja legislație în vigoare și solicită vaccinarea împotriva unor boli, cum ar fi febra galbenă, Găsești o listă pe siteul OMS: who.in înaintea unei vizite. Alte țări iau în considerare ideea unui pașaport de sănătate general, inclusiv pentru activitatea de zi cu zi – adică să ne putem întoarce la muncă pe baza lui, dacă ne-am vindecat de boală.„COVID-19 immunity passports and vaccination certificates: scientific, equitable, and legal challenges”, thelancet.com Posibilitatea reinfectării cu COVID-19 este, încă, o necunoscută, daremnalele specialiștilor sunt pozitive. Din această perspectivă, ideea pașaportului de sănătate ca obligație civică de călătorie devine o probabilitate. 

Pentru multe țări, relaxarea restricțiilor este extrem de importantă din perspectiva turismului. Organizația Mondială a Turismului estimează un declin global de 20-30% în 2020 din volumul obișnuit.„Impact Assessment Of The Covid-19 Outbreak On International Tourism”, unwto.org În 2019, deestinațiile europene au reprezentat jumătate din turismul mondial, iar Maldivele, Aruba și Seychelles au fost principalele destinații exotice cu peste un sfert din PIB datorat turismului.Countries with the highest share of GDP generated by direct travel and tourism worldwide in 2019”, statista.com Este și cazul unor orașe precum Macao, Barcelona sau Bangkok care au devenit destinații de referință pentru țările lor. În Thailanda, unde turismul reprezintă în jur de 17% din PIB, capitala aduce jumătate din aceste venituri.„Cities most reliant on tourists for their economies named: Highest percentage of GDP from tourism”, traveller.com.au Vorbim, deci, de zeci de miliarde de euro pierdute global și de milioane de slujbe afectate de pandemie, strict din perspectiva turismului – restaurante, hoteluri, toată industria Horeca. 

Zboruri rare peste un cuib de izolați

Mai sunt și companiile aeriene. Adina Vălean, comisarul european pentru transporturi, a prezentat o serie de măsuri orientative „COVID-19: Comisia oferă orientări privind drepturile pasagerilor din UE”, ec.europa.eu în privința biletelor sau rezervărilor, dar un consens la nivel european este departe de a fi atins. ICAO, organizația ONU responsabilă cu dezvoltarea aviației civile la nivel mondial estimează că se vor pierde până la 80% dintre pasageri, în 2020. Acest fapt duce, numai în Europa, la pierderi de peste 90 de miliarde de euro.„Effects of Novel Coronavirus (COVID‐19) on Civil Aviation: Economic Impact Analysis”, icao.int Impactul este fatal pentru multe firme, fără ajutor din partea statului. Ca exemplu, peste 90% din angajații companiei Blue Air sunt în șomaj tehnic.Compania a publicat un manifest pentru salvarea aviației românești: blueairweb.com

Cel mai probabil, cursele aeriene vor costa mult mai mult. Vom aștepta mai multe ore înainte de îmbarcare și bagajele noastre vor fi curățate.„Higher fares, longer waits, no booze: How coronavirus will change the way we fly”, nbcnews.com Până la îmbarcare vom trece prin filtre suplimentare de siguranță, ni se va lua temperatura și apoi la debarcare vom vedea proceduri similare. Este chiar posibil ca măsurile să fie mult mai restrictive în unele țări, să includă și teste rapide la sosire sau posibilitatea unor carantine temporare, odată ajunși la destinație. Vom vedea ori multe scaune goale, ori locuri mai puține în avioane – posibil și cu spațiu mai mult la picioare, personal navigant îmbrăcat în combinezoane mult diferite de uniformele elegante pe care le cunoșteam și în general vom fi martorii unor scene care s-ar apropia mai mult de condițiile unei lansări pe orbită, nu doar un alt zbor spre Bali sau Sibiu. Multe dintre măsuri s-ar aplica și zborurilor interne. Toate aceste aspecte aduc costuri suplimentare importante. 

Demonstrație împotriva turismului de masă în Barcleona, Spania, 2018. Light Rocket/Guliver/Getty Images

O propunere deloc modestă de călătorie

„Turismul de masă” va fi mai greu accesibil. De altfel, în 2018, voci din comunitățile cel mai des vizitate„Turismul de masă îngrijorează tot mai mult Europa”, adevarul.ro sugerau limitarea numărului de turiști, pentru protejarea patrimoniului cultural. Unele site-uri ajungeau să prezinte mizeria și gunoaiele lăsate în urmă de turiști,„Amazing Tourist destinations being ruined by trash”, msn.com în unele cazuri cu impact ecologic aproape catastrofal.„Great Barrier Reef tourism: caught between commerce and conservation alarm”, theguardian.com

Criza ar putea afecta inclusiv internetul, așa cum îl știm, plin de fotografii din locații exotice și cu multe travel blog-uri. Este interesant de observat cum miliardele de fotografii făcute în locații cunoscute antrenau inteligența artificială a Google, astfel încât pozele nu mai aveau nevoie de meta-date geospațiale. Site-uri precum Google Photos recunosc, pur și simplu, templul Angkor Wat din fundalul pozei, „How to Use Google Lens to Identify Landmarks in Your Images”, gadgethacks.com pentru că existau, deja, o sută de mii de alte poze făcute de alții din același loc, ideal pentru un selfie. Va exista, în mod cert, în golul lăsat de lipsa acestor fotografii, clipuri și o mini-industrie întreagă, formată din conturi de Instagram (și alte rețele sociale) cu milioane de urmăritori, care nu va mai avea conținut nou, dar și care nu vor mai putea îndrepta curioșii spre cele mai interesante destinații. 

Vom asista, cel mai probabil, la o maturizare sau creștere calitativă a turismului mondial. Călătoriile în scopuri de afaceri, vor prima, la fel ca și traficul aerian cargo. Este posibil ca o călătorie pe alt continent sau într-o locație exotică să fie accesibilă doar celor cu venituri mari, dar este prea devreme să presupunem impactul unor măsuri încă neimplementate, bazate pe puținele soluții găsite. În câțiva ani, ne vom putea întoarce în Bali sau Barcelona în condiții profund diferite: nu doar din perspectiva transportului, dar și a condițiilor de cazare, a modului în care ajungem la destinațiile dorite pe hărțile turistice ale orașelor (cu posibila segregare a turiștilor față de populația generală) și a locațiilor în care avem voie să călătorim. Există și mici vești bune, totuși – va fi totul mult mai curat.



Text de

Mihnea Dumitru

Analist politic și scriitor de SF-uri. Este specialist în imagine, auto-declarat „anticonsultant” politic prin presă. Are studii în Coreea de Sud, Canada, Marea Britanie și un doctorat în științe politice la Universitatea din București. S-a întors în țară în 2005.

MEDIU|TENDINȚE

Cum vorbim despre schimbările climatice?

De Roxana Bucată 02/12/2020
Schimbările climatice sunt și o problemă de comunicare. Felul în care a evoluat vocabularul climatic arată cum se raportează omenirea la urgența climatică. De la vorbe la fapte este o cale lungă, însă, iar analiza mesajelor de mediu oferă niște explicații despre șansele de a evita catastrofa climatică și socială. 
SOCIETATE|TENDINȚE

Megatendințe: Electromobilitatea și viitorul transportului

De Grig Vulpe 16/11/2020
Criza de mediu și criza de sănătate publică ne forțează să renunțăm urgent la transportul poluant. Transportul viitorului trebuie să fie sustenabil. Cea mai importantă industrie din Europa se transformă, iar România poate deveni un jucător cheie în electromobilitate.
TEHNOLOGIE|TENDINȚE

Hologramele și alte tehnologii SF pe care le vei folosi curând

De Roxana Ruscior 29/09/2020
Dronele, ecranele tactile, comenzile prin gesturi, mașinile autonome și asistenții digitali cu inteligență artificială prezentați cu mulți ani în urmă în universul SF au devenit deja realitate, dar viitorul se anunță a fi și mai spectaculos.
TEHNOLOGIE|TENDINȚE

Blockchain-ul va conta în lumea post-COVID, dar nu la vot

De Ionuț Preda 03/06/2020
O tehnologie despre care mulți jurau acum trei ani că va revoluționa lumea încă își caută aplicații concrete în realitate. Cel mai probabil, nu va reforma sistemul electoral.