„Distribuția de mezeluri presupune o abilitate impecabilă de a transmite date.” Interviu cu Răzvan Furtună (Cris-Tim)

De Mihai Ghiduc 28.06.2022, ultima actualizare: 13.07.2022

Cât de importantă este tehnologia pentru un mare producător din domeniul alimentar? Esențială, dacă vrea să evite întârzierile, cu atât mai complicate cu cât e vorba de produse cu termene de valabilitate limitate.

Cris-Tim este unul dintre cei mai mari jucători de pe piața de mezeluri și semipreparate din România. În același timp, e o afacere de familie – e chiar în denumire: „Cris-Tim Companie de Familie”.Site oficial: cristim.ro Înființată în 1992 de familia Timiș, într-un chioșc de 12 metri pătrați, firma are acum un portofoliu extins de produse, fabrici proprii, o rețea națională de distribuție și planuri tot mai diverse.

Am stat de vorbă cu Răzvan Furtună, director financiar la Cris-Tim, care a făcut pasul de la lucrul într-o bancă la cel într-o companie de producție alimentară și a descoperit, cu surpriză, că este un domeniu la fel de dinamic și de complex. Tehnologia joacă un rol esențial într-o companie producătoare de mezeluri și alte produse care trebuie să ajungă cât mai repede din fabrică pe rafturile a mii de magazine din întreaga țară.

De altfel, nu-i nicio mirare că, de la comerț la producție sau de la transporturi la agricultură, afacerile moderne profită la maximum de accesul la tehnologie pentru a deveni mai eficiente și mai profitabile. Găsești tehnologii noi în toate domeniile, unele mai surprinzătoare ca altele. Multe dintre aceste soluții tehnologice sunt integrate, oferite de furnizori care le dezvoltă cu ajutorul unor echipe extinse de specialiști și consultanți IT.

Am discutat cu Răzvan Furtună și despre folosirea tehnologiei pentru a eficientiza afacerile Cris-Tim, colaborarea cu Orange Business Services, despre provocările specifice ale pieței locale, dar și despre ce au însemnat recentele crize pentru afacerea de a cărei sănătate financiară se ocupă. Orange Business Services (OBS), divizia de business a Orange Romania, este unul dintre cele mai importante branduri de soluții IT&C din România, care a devenit un jucător mai puternic pe piața B2B  odată cu achiziția pachetului majoritar de 54% din acțiunile Orange Romania Communications (fosta Telekom Romania Communications). Cu un portofoliu extins de soluții de smart city, cloud și securitate cibernetică, cu cinci centre de date, în București, Cluj-Napoca și Brașov, precum și cu experiența duală de operator și integrator de soluții IT&C, OBS are o poziție unică pe piață pentru a ajuta clienții să aibă un impact pozitiv în afacerile lor.

Ne-am parteneriat cu Orange Business Services în cadrul campaniei „Oportunități fără limite pentru că Orange devine mai mare – Mai multă inovație pentru afaceri care schimbă lumea”, pentru o serie de interviuri cu afaceri românești care au început poate nu de acasă, dar, oricum, de la mic și au devenit mari, au ajuns pe primele poziții în topurile companiilor din domeniul lor de activitate.

Mindcraft Stories: Cris-Tim este în magazinele din toată țara. Cât de mare este compania în momentul ăsta?

Răzvan Furtună: Anul acesta cifra de afaceri va fi de circa 180 de milioane de euro. Avem 12-13 mii de clienți în retailul tradițional, plus cel modern și exportul. Avem trei linii de business, de mezeluri și de ready meals, ceea ce este denumit și catering în magazinele moderne. Și mai avem vin, turism și multe altele.

M.S.: Cât de importantă este tehnologia în momentul de față, ca să gestionezi un business de amploarea acestuia?

R.F.: Cred că tehnologia este importantă în orice business. Eu sunt în firmă din 2007, am fost bancher. Te-ai aștepta ca business-ul acesta să fie simplu, din perspectivă financiară, din cea a măsurării riscurilor. Și, de fapt – nu pot să zic din păcate, că dacă nu era așa, probabil că nu mi-ar fi plăcut ce fac –, este foarte complex. 

Sunt foarte multe tipuri de riscuri în spatele unei astfel de afaceri. Faptul că familia Timiș a putut să construiască un asemenea grup de companii este incredibil. 

Probabil și pentru că tipul acesta de antreprenoriat acceptă mai ușor riscurile. Noi, ăștia care am lucrat prin bănci, suntem mai adverși la risc. 

În afacerea principală, cu mezelurile – e valabil și în celelalte business-uri –, riscurile cele mai mari, din perspectivă financiară, vin din două componente majore. 

Prima este partea salarială. Și aici ne confruntăm cu riscul cu care se confruntă întreaga Românie: forță de muncă din ce în ce mai puțină, o industrie destul de greu acceptată de către angajații tineri, o demografie foarte proastă. Este valabil și pentru Europa, în general. Există presiune în zona salariului minim pe economie. Politicile aplicate în ultimii ani, succesiv, de creștere a salariului minim pe economie, ne dau mai multă stabilitate pe forța de muncă, și chiar o prezență mai bună pe piață, din perspectiva vânzărilor, dar, pe de altă parte, există niște riscuri pe care trebuie să le calculăm și să le estimăm corect din timp. Un plan pe trei ani e destul de greu de făcut în România și din această cauză. Dar tehnologia, în zona asta de risc, apare mai puțin. 

Riscul cel mai mare pe care îl avem este cel legat de prețul materiei prime care este, istoric vorbind, foarte volatil. Există niște zonalități cunoscute, la care se adaugă ani cu evoluții neașteptate. Ține foarte mult de piețe mai mari, cum e China, care este și cel mai mare producător, și cel mai mare consumator din lume. Aici avem nevoie de soluții care să ne permită să calculăm corect costurile pe care le avem, în orice moment, și eventual să facem și un anumit tip de hedging.Un termen financiar care se referă la limitarea riscurilor date de creșterile sau scăderile de preț, financialmarket.ro Din păcate, piețele financiare nu oferă soluții în zona asta sau, dacă oferă, sunt unele cu marjă de eroare foarte mare. 

De aceea, pentru noi este important să măsurăm. Avem foarte multe tipuri de produse și asta înseamnă că avem microsezonalități pe categorii. Mai e și sezonalitatea anuală, care este contraintuitivă. 

Am fost surprins – și toată lumea, când povestesc, este surprinsă –, dar consumul cel mai mare de produse din carne, cel puțin din perspectiva producătorului, nu este în timpul iernii. Consumul cel mai mare este în timpul verii. 

Sunt tot felul de explicații. Una ar putea să vină și din faptul că, istoric, tradițional, românii încă taie porcii în decembrie, dar trebuie să spunem că e valabilă sezonalitatea asta și în Germania. Iar germanii nu taie porci.

M.S.: Atunci, cauza poate fi ieșitul la picnic sau grătarele?

R.F.: Este posibil să fie grătarele, dar noi, de exemplu, nu suntem un competitor foarte mare în zona de grătare, de cârnați, de mici. Suntem mari, dar nu suntem cei mai mari distribuitori de produse de genul acesta. 

Se pare că este o combinație de factori. Se vede foarte clar, pe categorii și pe tipuri de produse, că sunt schimbări. Sunt creșteri mari la produsele mai scumpe, de calitate mai bună, în timpul iernii. Probabil că este o chestiune legată de Sărbători. Și asta e valabil și în străinătate, nu numai la noi. Structura de consum este diferită decât cea din timpul verii. 

În plus, în România, cel puțin până acum doi ani, înainte de pandemie, creșterea consumului apărea și ca urmare a vacanțelor petrecute în țară de către românii din străinătate, lucru care s-a mai domolit în ultimii doi ani.

M.S.: Pandemia a dus la o modificare a consumului? 

R.F.: Da. Cred că anul acesta vom vedea o reglare. Dar, în general, românii din străinătate nu mai vin ca pe vremuri, în timpul verii, în țară. 

Sunt multe elemente pe care trebuie să le luăm în calcul, pentru că marjele sunt diferite, competiția e diferită – pentru o anumită categorie avem niște competitori, pentru altă categorie avem alți competitori. Și rețeta produselor diferă. Avem, din perspectiva asta, un dezavantaj, pentru că rețetele sunt mai scumpe. 

Noi nu folosim soia, nu folosim o grămadă de alte elemente pe care industria le folosește – asta este o strategie a acționarilor pe care au pus-o în practică în 2017 și de care ne ținem. Și atunci trebuie să fim foarte atenți, pentru că fiecare ban contează. 

Mai mult decât atât, sunt și alte elemente care trebuie luate în calcul: structura de vânzare se schimbă, pe canale, pentru că și comerțul evoluează. Din comerțul tradițional se transferă către comerțul modern. Iar acolo, în comerțul modern, sunt mai multe tipuri de magazine: hipermarket, supermarket. Strategiile fiecărui tip de magazin, chiar dacă raportează către aceeași entitate, pot să fie diferite. 

Așteptarea acționarilor și a managementului superior este ca noi să spunem, acum, ce se va întâmpla în următoarele douăsprezece luni. Asta e foarte greu de făcut fără să apelezi la tehnologie. 

Și, pentru că am ajuns la tehnologie, cel mai important lucru pe care noi l-am făcut – și l-am făcut nu de acum, ci din 2012 – este să creăm baze de date, pe baza cărora să dezvoltăm un BI.Un sistem de Business Intelligence analizează date complexe, pentru a ajuta utilizatorul să ia decizii mai bune, tableau.com Practic, întreaga activitate, toate liniile de business pe care le avem, raportează zilnic, cu cadență de 10-15 minute, pe anumite tipuri de rapoarte, mai rar, pe cele financiare, astfel încât să vedem de unde vin deviații. Și deviațiile pot să vină din chestiuni care ne-au scăpat, de exemplu materii prime care s-au scumpit sau un lot care nu a fost livrat și au venit alte loturi, mult mai scumpe. Asta ne poate da o imagine legată de impactul viitor, pentru că dacă consumăm ceva mai scump în momentul ăsta, vom consuma ceva mai ieftin luna viitoare, și atunci nu pierdem foarte mult timp săpând în zona asta. 

Aici, probabil, este aplicația cea mai importantă pe care o avem dezvoltată. Noi folosim Qlik,O platformă de BI din SUA, wikipedia.org dar dezvoltările le facem intern. Avem o echipă de opt oameni care se ocupă de analiza de business și de gestiune de aplicații de sisteme, nu apelăm foarte mult la dezvoltatori externi. În principiu, și atunci când apelăm, intervenim în zona de analiză.

M.S.: Sunt mai mult dezvoltatori decât economiști, invers sau ambele?

R.F.: Mai mult dezvoltatori decât economiști. Dar ăsta e un lucru bun. Avem oameni care sunt și foarte tineri, și de cel puțin zece ani în companie, deci cunosc foarte bine businessul. 

Echipele de la IT raportează către CFO. Riscul pe care o companie îl are, atunci când dezvoltă intern, este turnover-ul de personal. Din perspectiva asta, știm că există un risc și încercăm să transmitem know-how-ul mai departe, către oameni mai tineri. Dar nu am avut niciodată probleme în zona asta. Există o legătură foarte strânsă între angajați și acționari, iar asta face ca tot ce construim să fie mult mai ieftin și de calitate foarte bună, fără rateuri. 

Orice implementare de sistem, pentru că e dezvoltată plecând de la know-how-ul interior și pentru că participă și oamenii noștri la dezvoltarea aplicațiilor respective, se întâmplă fără mari probleme și cu o stabilizare a sistemelor foarte rapidă.

Facem și multe experimente, e adevărat. Încercăm să dezvoltăm aplicații care ne închipuim noi că ar trebui să facă niște lucruri, dar ulterior se demonstrează că nu fac chiar ce ne-am dorit noi, sau n-am reușit, dar costurile de R&D sunt foarte mici.

M.S.: Lucrați și cu Orange Business Services. Cum vă ajută? Ce folosiți de la ei, din soluțiile lor?

R.F.: Noi nu distribuim prin distribuitori, ci avem șapte depozite și o flotă impresionantă de mașini. Distribuim către comerțul tradițional și către comerțul modern, cu diferite tipuri de mașini. Partea asta de distribuție, ca și alte elemente din business-ul nostru, presupun o abilitate impecabilă de a transmite date. Orice eroare – gândiți-vă că noi luăm comenzi în ziua asta și până dimineață ar trebui ca toate comenzile să fie pregătite, să facem picking,Un termen specific depozitelor care presupune adunarea și pregătirea produselor pentru transport, logistic-specialist.ro cum îi spunem noi, și încărcate în mașini. 

Trebuie emise facturi pentru comerțul tradițional, avize pentru comerțul modern – totul se face automat. Partea umană este cea legată de picking și de încărcarea mașinii de transport, în condițiile în care totul se bazează pe fișiere cu comenzi transmise online. Deci totul trebuie să meargă uns, o blocare ar putea să ne coste foarte mult. 

De fapt, acum doi ani, unul dintre competitorii noștri a avut o problemă tehnologică în zona IT. În luna decembrie, cred că vreo două săptămâni, n-a avut posibilitatea de a face automat distribuția și impactul în industrie a fost destul de mare. Deci contează foarte mult partea de comunicații. 

Pe lângă partea de comunicații, noi avem diverse proiecte. Așa cum spuneam mai devreme, încercăm foarte multe lucruri, iar partenerii noștri de de la Orange Business Services cred că ne cunosc. Avem o colaborare pe o aplicație pentru agricultură, avem o colaborare cu o aplicație pentru monitorizarea mai multor tipuri de lucruri, avem o colaborare pe monitorizarea consumului de energie, care se dezvoltă acum. 

Compania a plecat de la ceva mic, la care s-au adăugat tot felul de lucruri, a crescut foarte mult, și încercăm, în momentul de față, să fim capabili să măsurăm la firul ierbii, pe fiecare componentă, tot fluxul ăsta. Este foarte important, ca să ne dăm seama de unde vin deviațiile și să le reglăm din timp sau să ne corectăm așteptarea.

M.S.: Aplicațiile acesta dezvoltate împreună cu Orange Business Services sunt exclusiv pentru utilizare internă?

R.F.: În principiu, nu. Sunt aplicații ale partenerilor Orange Business Services, modificate pentru utilizare internă. Am încercat și lucruri care nu au ieșit. Apropo de monitorizare, am încercat să monitorizăm activitatea în secții. Este foarte complex și am considerat că dezvoltarea în continuare nu ne ajută foarte mult. Ce încercam era să măsurăm timpii pe flux, folosind o aplicație de tip AI. Dar, în momentul de față, am pus-o un pic on hold. Însă sunt foarte multe idei care vin și la care conducerea grupului este foarte deschisă.

M.S.: Care a fost cea mai de ajutor aplicație?

R.F.: AgriCloud, un start-up din acceleratorul Orange Fab, în zona de agricultură, este de ajutor. Aveam și înainte o aplicație similară, dar făcea mult mai puține lucruri. Însă aici depinde foarte mult și de noi cât de bine o folosim. Rolul financiarului este de a trasa niște obiective care pot fi măsurate și pe care aplicația să le poată lămuri atunci când e de lămurit ceva. 

Mai avem o aplicație, care este, de fapt, cea mai importantă aplicație din ultimii doi ani. Este legată de consumul energetic. 

Pentru că infrastructura firmei a fost construită de la mic, la mare, la uriaș, și am adăugat secții pe unde se putea, aveam nevoie de o soluție tehnică care să ne permită, investind mai puțini bani, să măsurăm consumul. Și atunci am pornit la drum cu Orange Business Solutions pentru asta. Folosim aplicația și în fabrica de mezeluri de la Filipești și pe anumite zone de consum și la Eco-Ferm, la Boldești-Scăieni.

M.S.: Bănuiesc că acum e și mai importantă aplicația, având în vedere scumpirea energiei?

R.F.: E cu atât mai importantă. Într-adevăr, trebuie să admitem că scumpirea de energiei a fost un șoc  pentru noi. A venit și după un alt șoc al pieței locale, intrarea în insolvență a celui mai mare distribuitor de energie de la momentul respectiv. 

În economia business-ului, contează mai mult în cazul nostru decât în cazul concurenței. Pentru că noi avem o fabrică foarte mare și avem niște congelatoare destul de mari, deci consumul de energie e ceva mai mare. În economia generală a industriei, consumul de energie nu este foarte important. 

Problema este alta. Nu e vorba doar de energie electrică, ci și de combustibil. Distribuția consumă, forța de vânzare consumă. Din punctul nostru de vedere utilitățile – gaz, energie electrică, combustibil – sunt privite ca un tot. Noi consumăm și gaz, avem două motoare de cogenerare. Este o chestiune de siguranța producției, pentru că aveam nevoie pentru vârfuri, vara, când e și cald. Am decis, în urmă cu trei ani, să instalăm un motor și am mai instalat unul de atunci. Întâmplător, este și mai eficient să produci energie din gaz, mai ales că motoarele produc și abur, și apă caldă, pe care noi le folosim în producție.

Cu aplicația dezvoltată acum, încercăm să măsurăm tot pe tot fluxul ăsta, de la intrare până la ieșire, ce s-a consumat și care este optimul de utilizare a capacităților de producție a energiei interne.

M.S.: De unde vine presiunea pentru noi investiții în tehnologie? Din piață? Din firmă?

R.F.: De la familia Timiș. Când am venit, îmi spunea fostul meu șef și prieten: „Te duci și le faci BI”. Și am venit și n-a fost nevoie să le fac nimic, că ei aveau deja. 

Pentru o companie antreprenorială, și eu am văzut mai multe în companii antreprenoriale, nivelul de deschidere la nou este imens. 

Cu riscurile să facem și exerciții care nu au return of investment. Însă, în zona tehnologică, nu vorbim de pierderi. Zona tehnologică cu siguranță aduce plus valoare. Ce e important este că întreaga companie înțelege asta și proiectele se implementează cu viteză foarte mare. 

La un moment dat, prin 2007, am hotărât că schimbăm ERP-ul.Software integrat de management, ​​wikipedia.org Într-un an, ERP-ul era implementat. Prima companie a fost Cris-Tim, care e distribuția, unde era complicat, pentru sunt că foarte multe sisteme care trebuie interfațate. Plus că a trebuit să facem și ceva curățenie prin nomenclatoare. Am implementat într-un an, iar în trei luni sistemul era stabil. 

Privind retrospectiv, implementarea a funcționat extraordinar de bine. Ceea ce înseamnă că, de fapt, oamenii sunt obișnuiți cu așteptări de genul ăsta și nu prea există „Nu”.

M.S.: E un avantaj faptul că, deși e o companie mare, nu are prea multe layere de decizie?

R.F.: Da. Pentru că la păreri suntem și noi ca alte companii, dar deciziile se iau foarte repede și implementarea este urmărită foarte atent. 

Asta se întâmplă și acum. Am implementat, în fabrica de ready meals, o aplicație de producție, pe care acum o implementăm în fabrica de lapte. Și ne-am lovit de niște chestiuni la care nu ne așteptam. Fluxul e mult mai simplu decât în fabrica de ready meals, dar am întârziat un pic și chiar astăzi am avut o discuție cu domnul președinte, care m-a luat la rost. 

Există un project management care nu seamănă cu cel dintr-o companie multinațională. Are avantaje și dezavantaje, dar cu siguranță lucrurile se implementează mult mai rapid. Deciziile se iau foarte repede. 

Asumarea deciziei este întotdeauna la locul ei, adică ni se cere părerea, ne dăm cu părerea, ni le asumăm. Uneori spunem „Nu” și ni se spune că „Da”, și facem. Rar, dar se întâmplă și asta. Este un mare avantaj al unei companii antreprenoriale, într-adevăr.

M.S.: Pe termen mediu, pentru că bănuiesc că pe termen lung nu știți, ce planuri aveți în zona de dezvoltări tehnologice?

R.F.: În momentul ăsta, nu avem foarte multe lucruri. Există acest proiect legat de sistemul de producție de la fabrica de lapte și avem un plan să revizităm sistemul de producție din fabrica de mezeluri. 

Este un sistem al unui alt furnizor – un furnizor foarte mare, german – pe care l-am implementat cu destul de mulți ani în urmă și care ar trebui să fie updatat. Este implementat oarecum simplist. Problema unui sistem de producție este că trebuie să măsori, iar ca să măsori ai nevoie de toată infrastructura – cântare, resursă umană și timp. Și noi, la momentul respectiv – nu eram aici, dar asta a fost realitatea – am considerat că ne costă foarte mult implementarea pe întreg fluxul și că nu are sens economic. 

Ne-am decis că ne mai uităm odată pe procesele astea și vedem dacă în momentul de față ar putea să aibă sens economic. 

În principiu, s-au schimbat tipul de produse și structura de producție. Nu mai producem 70% vrac, ci undeva la 40%. Producem foarte mult și vindem foarte mult calibrat. Adică produse feliate, pentru care nu mai e nevoie de cântărire în magazine. Dar asta înseamnă că fluxul de producție diferă. Noi suntem lideri pe zona de produse feliate. 

În plus, ne-am orientat mai mult spre specialități și spre produse crud-uscate. Și acestea au un alt sistem de producție. Deci trebuie să revizităm sistemul de producție și să vedem unde ar trebui să mai adăugăm ceva. Dacă trebuie să mai adăugăm ceva.

M.S.: Toate schimbările astea de produse se întâmplă din cauza cererii? Se schimbă cererea, se schimbă publicul?

R.F.: Evident. În copilăria mea, cel puțin, nu îmi amintesc să fi văzut în rafturi altceva decât vrac. Te duceai și luai 200-300 de grame de produs. 

Comportamentul de consum s-a schimbat și pentru că a crescut nivelul de trai în România. Posibilitățile pe care le au oamenii sunt altele decât acum 10 ani. Lumea s-a modernizat, iar comerțul modern a adus niște schimbări în comportament. Și gusturile se modifică. 

Ne dorim din ce în ce mai mult să avem în frigider ceva mic. Am desfăcut și am mâncat. Asta se vede mai ales în comerțul modern, dar și în cel tradițional: ideea de a nu mai ține în frigider mâncarea pe care să o arunci.

M.S.: Se evită astfel risipa alimentară?

R.F.: Noi avem un sistem care ne permite să gestionăm intern risipa. Pentru că și pentru producători există riscul ăsta. Poți produce prea mult și rămâi cu produsul pe stoc, care iese din termenul de valabilitate. Și atunci noi avem procese automatizate de promovare a produselor care au niște tipuri de termene de valabilitate prea scurte – în funcție de tipul de produs, de canal. 

BI-ul contează foarte mult aici. Bineînțeles că există și oamenii în spate, pentru că deciziile le iau oamenii, în cele din urmă. 

Ăsta e un alt exemplu legat de ce poate să facă tehnologia. Și noi nu avem pierderi – pierderile sunt minore, prin comparație cu cantitățile pe care le producem. Nu aruncăm, și asta e foarte important.


Articol susținut de Orange Business Services.



Interviu de

Mihai Ghiduc

Redactor-șef. A oscilat între print (Opinia studențească, Men's Health, Maxim, Marie Claire) și online (Vice, Glamour, Slow Forward) până l-a prins din urmă revoluția tehnologică.

Promo

Orange România îmbină inovația și arta într-un show inedit în Piața George Enescu din București

De
Inovația, arta și muzica clasică sunt ingredientele unui spectacol fără limite marca Orange, ce va avea loc în perioada 20-22 mai, în Piața George Enescu din București.
Promo

Samsung Freestyle, primul proiector pe care-l vei pune mereu în bagaje

De
Cu Freestyle, Samsung introduce un nou gadget versatil în arsenalul nomazilor digitali.
Promo

Samsung Galaxy S21 FE 5G, telefonul perfect pentru Gen Z

De
Creat pentru a oferi fanilor fideli cele mai populare funcții ale seriei Galaxy S21, noul telefon Samsung vine cu tot ce-și doresc tinerii între 18 și 24 de ani.
Promo

Un telefon Samsung cadou e o idee bună. Dar ce model?

De
Un telefon flagship sub brad nu e doar o surpriză mai mult decât plăcută, e garanția unui cadou care va rămâne relevant mulți ani de acum încolo