Foto: The Good Brigade / Getty Images

Social media: prietenul sau dușmanul adolescenților?15 min read

De Daniela Vasilache 04.05.2023, ultima actualizare: 08.06.2023

În secolul vitezei și al digitalului, rețelele de socializare sunt din ce în ce mai prezente în viețile adolescenților. Totuși, chiar dacă majoritatea tinerilor postează online parte din viețile lor, alții au ales să trăiască mai mult offline.

După câteva momente de când ne aflăm în cafenea, Maria setează pe silențios volumul telefonului și îl pune în geantă. Studentă în anul III la medicină, Maria este una dintre puținele persoane de 20 de ani care nu are conturi de social media. Ea înțelege dependența pe care o creează rețelele de socializare și efectele psihologice negative pe care le pot produce și a ales să se ferească de ele. „Nu simt nevoia ca ceilalți să îmi vadă pozele, unde am fost și ce am făcut. Îmi oferă o oarecare liniște faptul că nimeni nu știe unde sunt în momentul respectiv”, spune ea. 

Cazul Mariei este unul izolat, întrucât majoritatea tinerilor români petrec în jur de 4,4 ore pe social media, arată studiul Insights PulseZ din martie 2023.„Studiu: Comportamente online și percepții care-i fac pe adolescenți și pe tineri vulnerabili în fața traficanților de persoane (6 martie 2023)”, izidata.ro Acest timp petrecut online se răsfrânge asupra psihicului tinerilor și generează anxietate, depresie, dependență, stimă de sine scăzută, sentimentul de FOMO (fear of missing out) și duce la relații interumane superficiale. 

Popularitatea rețelelor de socializare

Rețelele de socializare au două funcții, de a permite interacțiunea cu alți utilizatori și de a genera anumite stări și sentimente, explică psihologul Doina Herczeg. 

Roxana, 21 de ani, este un utilizator tipic, care are conturi pe mai multe rețele de social media, dar le utilizează în scopuri diferite. Dacă pe Instagram are o prezență activă, postează și interacționează cu alte persoane, YouTube și Tiktok sunt folosite doar ca metode de relaxare, pentru a privi videoclipuri. De fapt, statisticile din studiul citat„Studiu: Comportamente online și percepții care-i fac pe adolescenți și pe tineri vulnerabili în fața traficanților de persoane (6 martie 2023)”, izidata.ro arată că, în România, YouTube este cea mai utilizată rețea de socializare (76%) de către tinerii între 15 și 25 de ani, urmată de Instagram (74%), Facebook (66%) și TikTok (59%).  

Adolescenții preferă rețele de socializare care le oferă funcții ce le mențin atenția și le stimulează interesul de socializare. Odată cea mai utilizată rețea, Facebook a pierdut teren în fața Instagramului, care are o interfață mai prietenoasă. Instagram le permite utilizatorilor să posteze fotografii, să redistribuie postările altor utilizatori și să trimită mesaje. Tinerii cu deficit de atenție scăzut au fost rapid atrași de TikTok, unde pot crea și consuma videoclipuri de câteva secunde. Această platformă a devenit populară datorită algoritmilor, care identifică preferințele utilizatorilor și fac recomandări personalizate, melodiilor, care pot fi folosite gratuit și trendurilor care apar des. 

Plăcerile temporare și dependența de social media

Consumul sau generarea de conținut în mediul online sunt modalitățile obișnuite de a folosi rețelele de socializare. Problemele apar, însă, când rețelele sunt folosite ca un refugiu virtual, pentru a evada din realitate și a beneficia de plăceri de moment. „Numărul de ore pe care oamenii îl petrec pe internet este direct proporțional cu disfuncționalitatea lor în viața reală”, spune Herczeg. 

Social media oferă recompense de scurtă durată și menține interesul utilizatorilor prin dorința de a primi constant actualizări și notificări, ceea ce generează dependență. Psihologia acestei dependențe are o explicație fiziologică: secreția de dopamină sau „hormonul fericirii”, cum mai este numită. Dopamina„Neurotransmitter Dopamine (DA) and its Role in the Development of Social Media Addiction”, iomcworld.org este un neurotransmițător care stimulează memoria, motivația și creează un sentiment de recompensă. Primirea de mesaje, like-uri, comentarii, vizualizarea postărilor prietenilor sunt acțiuni satisfăcătoare, care dau o stare de bine temporară și îl face pe utilizator să vrea mai mult și să aștepte următoarele notificări. 

Interacțiunile din mediul virtual sunt de suprafață, fără încărcătură emoțională și conexiune reală, consideră specialiștii. Sociologul Dani Sandu aseamănă consumul de conținut de pe social media cu o hrană virtuală, lipsită de nutrienți și vitamine. „În momentul în care mănânci numai asta, la un moment dat se depune”, spune Sandu.

„Depunerile” sunt problemele psihologice și sociologice generate de rețelele de socializare. Una dintre aceste probleme este accentuarea stărilor depresive și anxioase, care îi fac pe tineri mai vulnerabili în mediul online. Specificul depresiei este lipsa de conexiune, spune psihologul Herczeg. Oamenii sunt ființe sociale, care au nevoie de interacțiuni interumane reale. Această nevoie este insuficient satisfăcută de mediul online, unde dispar componentele fizice, verbale și emoționale ale conexiunilor. 

Roxana este destul de activă pe rețelele de socializare, dar știe să-și ia timp offline pentru relaxare și socializare. „Îmi place să mă mențin ocupată cu alte lucruri care să nu mă facă să recurg la social media sau la folosirea telefonului”, spune ea. Printre activitățile offline pe care le face aproape zilnic se numără ieșirile cu prietenii ei, cititul și ascultatul muzicii.  

„În depresie, cel mai important lucru pe care îl avem de făcut este să ne reconectăm, să ne reintegrăm într-o rețea de suport social sau să ne-o reconstruim”, a spus Herczeg. 

Excesul de social media are efecte negative

La polul opus depresiei este anxietatea, manifestată prin sentimente extreme de teamă și îngrijorare. Social media contribuie la stimularea acestei condiții din cauza presiunii de a posta constant și de a fi mereu disponibil să răspunzi la mesaje, doar pentru că ești online. 

Roxana spune că uneori își oprește datele mobile pentru a nu mai primi mesaje și a se putea concentra la task-urile pe care le are de făcut. „Poate să devină copleșitor să vezi atâtea notificări; oprirea internetului este o soluție rapidă. Eu nici nu folosesc social media într-un mod profesional, în sensul că nu fac bani din asta, deci nu mă stresez să am un anumit număr de like-uri”, adaugă ea. 

Disponibilitatea constantă de pe rețelele de socializare poate suprastimula indivizii și lăsa fără energia și resursele necesare introspecției, descoperirii sentimentelor, dorințelor și identității lor. Social media oferă prea „puțin timp să ne întoarcem către noi”, spune sociologul Sandu. 

La anxietățile generate de social media se adaugă presiunile anturajului și sentimentul de FOMO (fear of missing out), adică teama că ceilalți se distrează mai bine. Aceste temeri apar din nevoia tinerilor de a simți că aparțin unui grup și iau parte la acțiuni comune, arată un studiu din 2023 realizat de cercetători de la Universitatea Paris-Londron din Salzburg, Austria.The effects of personality and social media experiences on mental health: Examining the mediating role of fear of missing out, ghosting, and vaguebooking”, sciencedirect.com

Lipsa utilizării rețelelor de socializare

Dacă prezența în social media poate creea sau accentua anumite probleme, absența totală din mediul virtual are propriile sale dezavantaje. 

Maria, tânăra care nu are conturi pe social media, spune că nu simte FOMO, fiind o persoană introvertită. „Dar au existat seri în care mă întrebam ce fac prietenii mei și nu puteam sa văd pe social media și nici nu voiam să le dau un mesaj”, continuă ea. 

Restricționarea accesului la informații este o problemă esențială care apare odată cu privarea de social media. Rețelele sociale au devenit o sursă de informare, fie că îți arată ce fac prietenii tăi, fie că îți prezintă ultimele știri sau anunțuri de interes. Chiar și jurnaliștii scriu articole ce pornesc de la postări sau tweeturi văzute online care stârnesc interesul și semnalează posibile știri.„How Elon Musk’s tweets unleashed a wave of hate”, bbc.com 

La acestea se adaugă faptul că trimiterea de mesaje sau e-mailurile a fost înlocuită cu contactarea oamenilor prin intermediul Instagram sau Facebook.

„Uneori după ce închei conversația cu o persoana pe care abia ai cunoscut-o, e mai decent să ceri contul de social media, pentru că cerință pare mai puțin personală, și persoana e mai dispusă să-ți dea contul, decât numărul de telefon. Eu nu am acest lux”, spune Maria.

Poveștile și experiențele Mariei și Roxanei sunt diferite, dar esența lor este asemănătoare: social media are și avantaje și dezavantaje. În timp ce una folosește regulat social media, dar are nevoie de pauze de la online, cealaltă nu este deloc prezentă pe astfel de platforme, dar are momente în care și-ar dori să socializeze pe Instagram sau Facebook. 


Articol realizat în cadrul unui internship în redacția Mindcraft Stories.



Text de

Daniela Vasilache

Danielei îi place să testeze limitele „imposibilului”, nu se ferește niciodată de complexitate și e mereu pregătită pentru o nouă provocare. Și-a început cariera scriind articole despre artă, dar mai târziu s-a îndrăgostit de lumea științei. A scris timp de un an de zile pentru ZME Science, iar unele dintre articolele ei au fost preluate de presa italiană și ungară.

SOCIETATE|FYI

Cine sunt cei 33 de europarlamentari pe care România îi trimite la Bruxelles

De
Cele mai recente alegeri europarlamentare au arătat încă o dată că, atunci când e vorba de propriile interese, nu mai e loc de conflicte ideologice.
SOCIETATE|HOT TAKE

Concertul Coldplay în România: cum s-a văzut rasismul pe Arena Națională

De
Rasismul structural e încă atât de încetățenit, încât mulți români, oricât de educați ar fi, nu-și dau seama că discriminează prin reacțiile pe care le au.
TEHNOLOGIE|OVERVIEW

Neuralink: între promisiunile SF, lipsa de transparență și abuzurile din experimente

De
Interfața neuronală visată de Elon Musk este la început de drum, dar e deja încărcată de controverse.
SOCIETATE|SOCIAL MEDIA

Cyberbullying, printre primele lucruri cu care se confruntă tinerii ce încep explorarea internetului

De
Hărțuirea cibernetică sau cyberbullyingul este un fenomen din ce în ce mai întâlnit în rândul tinerilor, cei care se și expun cel mai des pe Internet. Consecințele pot fi devastatoare pentru sănătatea mentală și emoțională a victimelor.