Angoasele adolescenței, în special stresul școlar, sunt puse sub lupă15 min read

Deși anii adolescenței nu au fost niciodată ușori, o nouă cercetare examinează dacă aceștia sunt mai grei ca oricând pentru generația actuală de adolescenți.

Titlurile din mass-media care deplâng nivelurile tot mai mari de anxietate, depresie, autovătămare și suicid în rândul adolescenților din Europa au devenit ceva obișnuit și incomod, totodată. În ultimii ani, știrile pe această temă par să se fi înrăutățit.

În 2021,UNICEF„On my mind”, unicef.org (PDF) a estimat că peste 16% dintre europenii cu vârsta între 10 și 19 ani suferă de o tulburare psihică. Cifra la nivel mondial este de 13,2%.

Anii de formare

O cercetare finanțată de UE examinează  ce anume îi tulbură mai exact pe tineri și cum ar putea acest lucru să le afecteze sănătatea mintală pe termen mai lung. Primele indicii arată că presiunea tot mai mare la școală ar putea fi un factor determinant.

„Nu există sănătate fără sănătate mintală, iar fundamentele sănătății mintale se formează, în mare parte, în adolescență”, afirmă dr. Alina Cosma, care conduce proiectul GenerationZ„Current perspectives on adolescent mental health: within-individual, time trends and cross-national differences”, cordis.europa.eu finanțat de UE și prevăzut să se deruleze timp de doi ani, până în ianuarie 2024.

Proiectul analizează un studiu„Health Behaviour in School-aged Children (HBSC) study”, who.int care arată variații substanțiale ale bunăstării mentale între țări. Studiul este realizat împreună cu Biroul pentru Europa al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS/Europa) și acoperă adolescenți din 45 de țări și regiuni din Europa și Canada.

Pentru a înțelege ce se află în spatele rezultatelor, Cosma se folosește și de experiența proiectelor specifice la nivel de țări care discută în mod activ cu adolescenții, îndeosebi din țările nordice, Țările de Jos și Regatul Unit.

Munca acesteia arată că unul din patru adolescenți afirmă că se simte agitat, este iritabil sau adoarme greu cel puțin o dată pe săptămână. Exigențele impuse adolescenților de activitatea școlară au crescut în circa o treime din țări, iar numărul tinerilor care afirmă că le place școala a scăzut. 

Grija față de tineri în anii lor de formare aduce nu doar beneficii imediate, ci reprezintă și o investiție pe termen lung în sănătatea publică. Aceasta deoarece peste jumătate dintre tulburările de sănătate mintală la adulți își au originea„Lifetime prevalence and age-of-onset distributions of DSM-IV disorders in the National Comorbidity Survey Replication”, pubmed.ncbi.nlm.nih.gov înainte de vârsta de 14 ani.

Experiențele adolescenței

Anii adolescenței oferă o fereastră de oportunitate pentru a preveni apariția unor probleme mai târziu în viață.

Copilăria până la vârsta de cinci ani este o perioadă de dezvoltare rapidă, când eventualele probleme apărute pot deraia o persoană de la evoluția ei firească, potrivit lui Cosma, care este psiholog la Trinity College Dublin din Irlanda.

Adolescența oferă o a doua șansă de a interveni și de a inversa unele dintre posibilele vulnerabilități apărute mai devreme.

Cosma dorește, de asemenea, să identifice „predictorii” bunăstării mentale, cum ar fi bunele relații cu prietenii și cu familia, afirmând că o bună sănătate mintală depinde nu doar de lipsa problemelor, ci și de existența unor factori pozitivi.  

Constatările ei nu sunt o surpriză pentru o echipă de cercetători de la Universitatea Utrecht din Țările de Jos.

Aceștia țin evidențe ale experiențelor tinerilor și ale prietenilor și familiilor lor în diverse momente-cheie ale tranziției școlare. Echipa este familiarizată cu relatări personale despre stresul pe care școala îl poate genera pentru adolescenți.   

Momente de cotitură

Cercetătorii fac parte din proiectulINTRANSITION„Development of Identity and Relationships during Transitions in Adolescence”, cordis.europa.eu finanțat de UE, care examinează două momente de cotitură în parcursul adolescenților.

Primul este atunci când tinerii trec de la învățământul primar la cel secundar, la vârsta de circa 12 ani. Al doilea este în adolescență, la vârsta de circa 16-18 ani, când se petrece tranziția către următoarea etapă a școlarizării – învățământul terțiar, profesional sau superior.   

Proiectul cu o durată de cinci ani se va încheia în august, anul acesta, și a examinat modul în care aceste etape afectează identitatea adolescenților. Concluzia este că, pentru mulți adolescenți, aceste momente reprezintă puncte de cotitură.

Luarea unei decizii în legătură cu școala la care vor merge, ce anume vor studia și ce carieră vor urma implică așteptări legate de rezultatele școlare și presiunea de a face alegeri care vor influența restul vieții de adult. Aceasta poate fi o perioadă copleșitoare, ducând la anxietate și sentimente de insuficiență.

Totuși, mulți tineri care trec prin această fază sunt departe de a fi copleșiți de angoase.   

„Există o proporție destul de însemnată pentru care vedem contrariul”, afirmă prof. Susan Branje, care conduce proiectul INTRANSITION.  

Factori extrașcolari

În cazul adolescenților care sunt mulțumiți de alegerile făcute, tranziția îi poate ajuta să genereze sentimente de angajament, motivare și mulțumire în legătură cu identitatea lor. 

Această perioadă înseamnă o ocazie de a-i îndruma pe adolescenți și de a-i ajuta să facă alegerile potrivite, afirmă Branje. Înseamnă și a pune preț pe relațiile construite în școală și a nu lăsa programa școlară să le domine viața.

Atunci când părinții, colegii, profesorii și personalul școlar sprijină autonomia adolescenților, se creează un mediu care încurajează alegerile, un sentiment de asumare și o motivare intrinsecă, potrivit lui Branje.

Adolescenții învață mai bine atunci când sunt motivați intrinsec. Îi ajută să facă alegeri mai bune, deoarece sunt acestea mai aliniate cu propriile lor interese și abilități.

Sprijinirea tinerilor pentru ca aceștia să își dezvolte autonomia și o identitate clară este importantă pentru a găsi un echilibru sănătos între „presiunea performanțelor” și relaxare, ceea ce poate contribui la evitarea efectelor negative asupra sănătății mintale. 

Șocul pandemiei

Pandemia de COVID-19 izbucnită în 2020 a adus o serie de provocări fără precedent pentru adolescenți, care ar putea avea consecințe semnificative pentru sănătatea lor mintală viitoare. INTRANSITION a descoperit însă o imagine mult mai nuanțată.  

Proiectul a constatat că tinerii care aveau relații slabe de prietenie înainte de pandemie au fost mai vulnerabili în ceea ce privește interiorizarea problemelor. În mod similar, cei care erau mai predispuși să își interiorizeze tulburările înainte de pandemie au fost mai înclinați să aibă probleme în a dezvolta relații de prietenie în timpul acesteia.

„Tinerii care erau deja mai vulnerabili au avut cel mai mult de suferit de pe urma pandemiei”, afirmă Branje.

Aceste constatări confirmă o opinie a lui Cosma de la Trinity College Dublin: deși există tot mai multe dovezi că actuala generație de adolescenți suferă de mai multe tulburări de sănătate mintală decât generațiile anterioare, este departe de a fi un fenomen generalizat.

Cosma, care se descrie drept o entuziastă a ieșirilor în aer liber și a activităților sportive, speră că cercetarea referitoare la Generația Z va ajuta la identificarea grupurilor vulnerabile și la demonstrarea valorii sprijinului țintit pentru cei mai înclinați să se confrunte cu dificultăți. 

Deși, de la izbucnirea pandemiei, viața de zi cu zi a revenit, în mare parte, la normal pentru majoritatea adolescenților, ultimul an a adus cu el un război devastator în Ucraina, temeri sporite în legătură cu schimbările climatice și constrângeri economice larg răspândite.

Cosma speră să studieze aceste aspecte pe viitor, punând vocile tinerilor în centrul cercetării sale. 

„Este o perioadă care ne formează în mare măsură, iar ceea ce se întâmplă în acești ani este extrem de important”, spune aceasta. „Eventualele probleme apărute au consecințe pe termen lung, până la vârsta adultă, ceea ce nu este de dorit.” 

Cercetările menționate în acest articol au fost finanțate prin Consiliul European pentru Cercetare (CEC) al UE și prin acțiunile Marie Skłodowska-Curie (MSCA). Acest articol a fost publicat inițial în Horizon, revista de cercetare și inovare a UE.