Foto: Epsilon / Getty Images

Au fost armele nucleare rusești în pericol la revolta lui Prigojin?

De Mihai Ghiduc 27.06.2023

În cele aproape 24 de ore ale insurecției armatei de mercenari Wagner s-a speculat mult. Iar una dintre întrebări a fost ce se întâmplă dacă Prigojin pune mâna pe arme nucleare.

În haosul informațional care are loc de obicei în timpul unui eveniment cu desfășurare rapidă, cum a fost insurecția din 23-24 iunie a armatei „private”În realitate, susținută de stat atât financiar și politic, cât și cu armament, pentru a putea clama o „negare plauzibilă” în cazul unor incidente provocate de mercenari. Wagner, condusă de Evgheni Prigojin, circulă tot felul de zvonuri. În plus, lumea își dă cu părerea în funcție de interese, competențe și nivel de înțelegere, iar social media amplifică totul și umple spațiul public de scenarii mai mult sau mai puțin fanteziste.

Una dintre discuțiile stârnite de insurecție a fost cea legată de armele nucleare ruse. Nu-i de mirare: puterile nucleare nu prea se confruntă cu asemenea situații. 

S-a speculatEvident, într-o postare făcută de un cont cu bulină albastră (noul semn că e ceva dubios) de pe twitter.com că Wagner ar fi capturat una dintre bazele care dețin astfel de arme, Voronej-45, și că acest lucru a contribuit la decizia lui Prigojin de a înceta marșul spre Moscova. Cumva, acesta ar avea acum asigurarea că nu mai poate fi victima lui Putin. 

Este însă atât de ușor ca o armată de mercenari să pună mâna pe o armă nucleară și, dacă e cazul, să o folosească?

Pavel Podvig,Detalii pe unidir.org cercetător în Programul pentru Arme de Distrugere în Masă de la Institutul Națiunilor Unite pentru Cercetare în Dezarmare (UNIDIR), scrie că nu. Podvig, care postează des pe Twitter,Podvig are contul @russianforces ține evidența armelor nucleare rusești pe blogul Russian ForcesAccesibil pe russianforces.org și are experiență în felul în care operează armata rusă cu aceste arme.

Strategic vs. tactic. Care e diferența?

Nu-i de mirare că într-un domeniu ca armele nucleare, informațiile publice sunt incomplete și incerte. Rusia este într-un proces de modernizare al arsenalului său nuclear, de la armele sovietice la unele mai moderne. Cea mai recentă estimare făcută de Federația Oamenilor de Știință Americani (FAS)„Nuclear Notebook: Russian Nuclear Weapons, 2023”, fas.org spune că Rusia ar avea circa 4.489 de ogive nucleare. Dintre acestea, 1.674 de ogive strategice sunt instalate în rachete balistice (la sol sau pe submarine) și la bazele aviatice pentru bombardierele strategice, în timp ce 999 de ogive strategice și 1.816 arme nucleare tactice sunt ținute în rezervă. 

Armele nucleare tactice și strategice se diferențiază prin scopul, țintele și raza lor de acțiune. Armele nucleare tactice sunt de dimensiuni mai mici și cu rază de acțiune mai mică, concepute pentru a fi utilizate pe câmpul de luptă, în conflictele militare directe. În contrast, armele nucleare strategice sunt de dimensiuni mai mari și cu o rază de acțiune mare, concepute pentru a ataca baze militare inamice sau orașe importante. Scopul principal al celor din urmă este de a descuraja adversarii prin amenințarea cu represalii devastatoare.

Pavel Podvig susțineTot într-o postare de pe twitter.com că Rusia nu ar avea arme nucleare tactice active, deși recent Rusia a anunțat că ar instala asemenea arme în Belarus.„Russia moves ahead with deployment of tactical nukes in Belarus”, reuters.com 

Câte arme nucleare mai au rușii acum?

Pentru a fi folosite în luptă, ogivele nucleare trebuie instalate pe un dispozitiv care să le transporte până la locul în care vor fi folosite. În general, este vorba de rachete, care pot fi lansate de la sol, de pe submarine sau din aer. 

Conform cifrelor prezentate de Russian Forces, Rusia ar avea la sol 320 de rachete strategice (fixe sau mobile),„Strategic Rocket Forces”, russianforces.org care pot căra unu, patru sau zece ogive, pentru un total de până la 1.181. Trei armate (unități militare) cu sediul în Vladimir, Orenburg și Omsk gestionează 11 divizii de rachete strategice.

De asemenea, Rusia are zece submarine strategice,„Strategic fleet”, russianforces.org dintre care nouă sunt dotate cu rachete. Cele 144 de rachete pot transporta până la 656 de ogive. Acestea sunt alocate Flotei de Nord, cu baza la Gadjievo, și Flotei de Est, cu baza la Viliucinsk.

Cele 66 de avioanele strategice produse de Tupolev, care decolează de la bazele Engels și Ukrainka, au acces„Strategic aviation”, russianforces.org la circa 200 de rachete de croazieră care pot fi dotate cu arme nucleare.



Conform aceluiași site,„Where the weapons are – Nuclear weapon storage facilities in Russia”, russianforces.org Rusia are 12 baze naționale în care stochează ogive nucleare și alte 35 de baze mai mici (care le includ pe cele ale aviației și marinei). Voronej-45 este una dintre ele, dar nu este cea mai apropiată de Ucraina. O altă astfel de bază, Belgorod-22 se află doar la 18 kilometri de graniță, la nord-vest de Harkov.Buletinul Armelor Atomice Ruse, publicat de FAS,„Russian nuclear weapons, 2023” tandfonline.com vine cu date mai actuale și ușor diferite (ceva mai puține) pentru armele active: 834 de ogive la sol, 640 pe submarine și 200 pe avioane.

Sunt armele nucleare în siguranță?

Nu neapărat surprinzător, sistemul de comandă al armelor nucleare strategice este conceput în a așa fel încât să prevină o lansare accidentală. Codurile pot fi transmise cu ajutorul unor valize nucleare, numite Cheget, aflate în posesia președintelui (Putin), a ministrului apărării (Șoigu) și a Șefului Statului Major (Gherasimov), care sunt activate atunci când sistemele de detecție timpurie arată un potențial atac asupra Rusiei.

În 2002, Pavel Podvig scria„History and the Current Status of the Russian Early-Warning System”, scienceandglobalsecurity.org (PDF) că sistemul de detecție timpurie al Rusiei atinsese cel mai de jos nivel la începutul noului mileniu. 

Putin a investit însă resurse în modernizarea acestuia. Conform unei analize făcute în 2019 de Leonid Riabinkin pentru Institutul Nautilus,„Russia’s NC3 And Early Warning Systems”, nautilus.org situația s-a îmbunătățit semnificativ, însă știri recente„Sanctions further delay Russian missile early warning program in space”, defensenews.com arată că lansarea sistemului de sateliți Tundra a fost întârziată de sancțiunile occidentale.

Nu e clar însă cât de importante sunt aceste sistemele, pentru că Rusia și-a actualizat doctrina nucleară în așa fel încât nu doar răspundă la atacurile cu arme de distrugere în masă (care le includ pe cele biologice sau chimice), ci și la cele cu arme convenționale „care pun în pericol însăși existența statului”.„Read the fine print: Russia’s nuclear weapon use policy”, thebulletin.org Cu alte cuvinte, Rusia poate lovi prima.

Asta lasă cale liberă folosirii armelor nucleare tactice în luptă, deși formularea e suficient de vagă ca să poată fi interpretată oricum, iar eficiența acestora în bătălii e destul de controversată, „Russia’s Nonstrategic Nuclear Weapons and Its Views of Limited Nuclear War” rusi.org având în vedere că n-au fost folosite vreodată. 

Situația e agravată de faptul că Rusia folosește deja în Ucraina„Ukraine war: Kyiv displays dummy nuclear-capable missile fired by Russia”, bbc.com rachete capabile să transporte ogive nucleare, însă goale, pentru a epuiza stocurile de rachete de apărare ucrainene. Blurarea limitelor e periculoasă și va complica lucrurile dacă la un moment dat se ajunge la un conflict cu o putere nucleară, care poate nu va aștepta ca racheta rușilor să ajungă la destinație ca să vadă dacă e nucleară sau nu și va răspunde cu un contraatac.

Totuși, Rusia nu pare a avea arme nucleare tactice pregătite pentru a fi folosite.„Non-strategic weapons storage and deployment procedures in Russia”, russianforces.org În mod normal, ogivele sunt ținute separat de rachete, iar în cazul bombelor gravitaționale, acestea sunt închise în containere speciale. Doar militari specialiști din Direcția a 12-a a Ministerului Apărării (12 GUMO) pot să mânuiască armele și știu procedura montării lor pe rachete.

Nu poți face nimic fără coduri

Armele nucleare ruse (și nu numai) sunt protejate de sisteme electronice care previn armarea și lansarea lor fără utilizarea codurilor de acces. Aceste sisteme, numite de americani PAL, De la englezul „Permissive action link” împiedică utilizarea neautorizată a armelor, care nu explodează nici măcar în cazul în care ar fi lansate. De asemenea, există dispozitive care dezactivează componente-cheie sau le fac inoperabile dacă arma e mânuită impropriu sau cineva încearcă să o deschidă.„Use of nuclear and radiological weapons by terrorists?”, icrc.org (PDF)

Este principalul motiv pentru care Ucraina, care după destrămarea URSS s-a trezit cu al treilea cel mai mare arsenal nuclear din lume, a renunțat la acesta în 1994 și a semnat Memorandumul de la Budapesta. Deși căpătase control operațional asupra armelor, Rusia avea codurile.„Post-Soviet Russia And Ukraine: Who Can Push The Button?”, nonproliferation.org (PDF)

Cu alte cuvinte, chiar dacă Wagner ar fi capturat baza militară nucleară de la Voronej – numele e înșelător, aceasta se află la 100 de km distanță de orașul omonim – și i-ar fi convins pe soldații 12 GUMO să monteze o armă, tot n-ar fi avut acces la coduri.

E drept însă, dacă și în Rusia codurile sunt de calitatea unor parole comune de internet, cum pare că s-a întâmplat în SUA, unde acestea au fost pentru o vreme opt de zero (00000000),„00000000”, princeton.edu poate că nu sunt atât de în siguranță.

Și totuși, există alternative, dar nu pentru Prigojin

Pericolul adevărat poate veni însă de la altceva. Deși ogivele nucleare nu pot fi detonate de eventualii mercenari care le-ar captura, aceștia tot s-ar putea folosi de ele. În esență, ar putea crea o „bombă murdară” prin adăugarea materialului radioactiv într-un explozibil convențional. 

Însă o asemenea bombă va exploda fix ca una convențională și va răspândi materialul radioactiv într-o zonă mult mai redusă decât orice bombă nucleară. La o audiere a Comitetului pentru Relații Externe al Senatului American din 2002,„Dirty Bombs And Basement Nukes: The Terrorist Nuclear Threat”, govinfo.gov actualul președinte american Joe Biden, pe atunci senator, spunea că o bombă murdară care ar exploda în centrul Washingtonului, pe un acoperiș – pentru dispersie ridicată –, ar ucide probabil câteva zeci de oameni. Efectele psihologice ar fi, însă, incalculabile.

Cert este că e puțin probabil ca un personaj ca Prigojin să capete o poziție de forță în negocierea cu Putin chiar și dacă ar fi pus mâna pe o bază nucleară, chiar și dacă vreo asemenea bază ar fi trecut de partea Wagner. Evident, lucrurile s-ar fi schimbat dacă ar fi avut acces la coduri, însă asta e o speculație și mai mare decât cea vehiculată până acum pe Twitter. 

Singurul mod în care ar fi putut ajunge în poziția de a fi un comandant de mercenari cu arme nucleare ar fi fost să-i ia locul lui Putin. Dar asta ar fi însemnat o lovitură de stat reușită – și atunci n-ar mai fi fost comandantul unei armate de mercenari, ci președintele unui stat eșuat.

 



Text de

Mihai Ghiduc

Redactor-șef. A oscilat între print (Opinia studențească, Men's Health, Maxim, Marie Claire) și online (Vice, Glamour, Slow Forward) până l-a prins din urmă revoluția tehnologică.

SOCIETATE|SOLUȚII

Un semnal de alarmă: reducerea accidentelor rutiere cu ajutorul alertelor personalizate pentru șoferi

De
Cercetătorii din UE creează tehnologii avansate pentru a detecta semnele timpurii de oboseală și de comportament haotic al șoferilor, pentru a reduce numărul accidentelor rutiere.
SOCIETATE|SOLUȚII

Cetățenii contribuie la dezvoltarea unui trai sustenabil în Europa

De
Locuitorii europeni din mediul urban au un cuvânt de spus în a face orașele lor mai prietenoase cu oamenii și cu mediul.
SOCIETATE|SOCIAL MEDIA

Frauda cu sugar daddy e prințul nigerian pentru generația internet

De
Înainte de toate: dacă ai primit un mesaj în care cineva se oferă să-ți fie sugar daddy și să-ți dea bani săptămânal doar pentru conversație, cel mai probabil e țeapă.
SOCIETATE|BS DETECTOR

Cum au ajuns banii cash noua conspirație preferată a conservatorilor?

De
De la Costi Ioniță la Diana Șoșoacă, tot mai mulți influenceri și politicieni încearcă să te convingă că guvernul vrea să te controleze și soluția e să-ți ții banii la saltea. Cât de mult adevăr e în această nouă conspirație de import?