Guliver/Getty Images

Ce notă iau profesorii din România la examenul online?6 min read

De Vlad Tăușance 28.05.2020

15% din numărul total al cadrelor didactice din România s-au înscris la un curs intensiv de predare online bazat pe instrumente Google. Doar 9,6% dintre profesorii înscriși la „Profesor în Online” considerau că au un nivel avansat al competențelor digitale. 

Digital Nation a lansat programul național „Profesor în Online” ca răspuns la suspendarea cursurilor și la nevoia profesorilor de muta orele online. Inițiativa pilot și-a propus să pregătească cadrele didactice pentru tranziția în mediul digital, printr-un curs intensiv gratuit de șapte zile bazat pe infrastructura Google Classroom și suita Google.

Cu 8.500 de profesori înscriși în prima serie, în luna aprilie, și 26.844 înscriși în seria din luna mai, programul devine cel mai amplu experiment recent pentru digitalizarea educației din România. Mai mult, cum programul include o componentă de evaluare și una de testare, ne oferă o analiză statistică indispensabilă a nivelului de competențe digitale a profesorilor din România. Am discutat despre cifrele din spatele programului cu Armina Sîrbu, architect de învățare digitală în cadrul Digital Nation.

Cum își auto-evaluează profesorii competențele digitale? Cum se potrivește asta cu realitatea din teren?

Armina Sîrbu: Potrivit studiilor europene, competențele digitale ale profesorilor se situează în media capitalului uman din România, unde competențele digitale sunt cele mai scăzute din rândul statelor membre ale Uniunii Europene. În RomâniaPotrivit Indexului European DESI doar 29% dintre persoanele cu vârsta cuprinsă între 16 și 74 de ani au competențe digitale de bază (față de 57% la nivelul UE) și doar 10% au competențe digitale avansate (față de o medie a UE de 31%).

România ocupă ultimul loc în Europa și în ceea ce priveşte indexul global al statutului profesorilor în societate.Potrivit unei cercetări realizate de Fundaţia Romanian Business Leaders. Conform aceluiași studiu, în România profesorii își acordă o importanță scăzută în societate. Ei se poziționează singuri pe ultimele locuri, 11-12 din 13, și consideră educația drept o prestare de servicii publice oarecare, din zona de funcționariat public.

Așadar, faptul că profesorii nu au o părere prea bună despre meseria lor și că dezvoltarea competențelor digitale pentru a deveni mai buni profesioniști în domeniul lor nu a fost o prioritate înainte de pandemie erau principalele insight-uri pe care le aveam în vedere înainte de curs. 

Din cifrele colectate de Digital Nation înainte de începerea cursului, doar 9,6% dintre profesorii înscriși la „Profesor în Online” se considerau de nivel avansat ca nivel al competențelor digitale explicare a informațiilor online, găsirea, organizarea și stocarea lor. Aproximativ 40% și-au dat nota 7, în timp ce 17,5% nu și-au acordat nici măcar notă de trecere. Să nu uităm că participanții care s-au înscris până în prezent la cursul „Profesor în Online” – adică peste 35.000 sau 15% din numărul total al cadrelor didactice din România – sunt tocmai aceia care sunt deschiși să învețe și își doresc să se dezvolte, sau „early adopters”, cum i-ar numi un manager de inovație. 

În ceea ce privește comunicarea, colaborarea online cât și crearea de conținut educațional în format digital, majoritatea profesorilor s-au autoevaluat cu nota 7 înainte de participarea la curs. După curs, au conștientizat cât de multe lucruri se pot face online și au învățat cum să o facă, astfel că după curs majoritatea s-au evaluat cu note de 8, 9 și 10 la aceste capitole. 

CITEȘTE CONTINUAREA ARTICOLULUI PE Școala9



Interviu de

Vlad Tăușance

Publisher. Consultant de strategie, uneori în comunicare. Prieten cu societatea civilă și cu organizațiile neguvernamentale. Conector compulsiv de idei și de oameni.

SOCIETATE|HOT TAKE

10 probleme ale olimpiadei Tokyo 2020

De
A 32-a olimpiadă a început în Japonia, însă stadioanele sunt goale. O decizie atât de riscantă, încât pare de-a dreptul obscenă, în contextul pandemic actual. Și poate tocmai de aceea un exercițiu fascinant de rigoare și încăpățânare. Fascinant și grotesc, am vrut să zic.
ȘTIINȚĂ|Q&A

Zoom out. O plimbare prin Univers cu astronomul Adrian Șonka

De
Adrian Șonka urmărește la serviciu corpurile cosmice cu ajutorul telescoapelor, iar în timpul liber scrie relaxat despre ele. 
SOCIETATE|STUDIU

Schimbă știrile false comportamentul oamenilor?

De
Un studiu recent de la universitățile irlandeze din Dublin și Cork analizează în premieră cum schimbă știrile false comportamentul oamenilor. Ce știri au cel mai mare impact? Și în ce fel? Cum influențează opiniile mesajele de sănătate publică? Cercetătoarea care a condus studiul încearcă să răspundă la aceste întrebări. 
CULTURĂ|Q&A

Horia Colibășanu: „Dacă muntele nu te primește, trebuie să accepți”

De
Horia Colibășanu e singurul alpinist român care a cucerit vârfurile Annapurna, K2 și Dhaulagiri. Am vorbit cu el despre avalanșa care i-a întrerupt ultima expediție și despre nominalizarea „Superhombre”, documentarul care îl are ca protagonist, la Premiile Gopo.