DrAfter123/Getty Images

„Datele trebuie traduse printr-o poveste, pentru a fi înțelese.” Interviu cu analistul Olof Gränström23 min read

De Adriana Moscu 12.05.2023

Migrația, îmbătrânirea populației și schimbările climatice sunt tendințe structurale care vor afecta profund omenirea, dacă vor continua să fie ignorate, spune analistul Olof Gränström.

Cu doar câțiva zeci de ani în urmă, statisticienii depuneau eforturi considerabile pentru a înțelege lumea. Din acest motiv, oamenii de știință își bazau cercetările mai mult pe intuiție. Acum, situația s-a schimbat. Internetul și social media oferă cantități imense de date, care pot fi defalcate, iar pe baza lor pot fi înțelese tendințele dintr-o societate. Dar folosesc oamenii toată această cantitate uriașă de date pe care o au la dispoziție? Răspunsul este nu, crede Olof Gränström, analist de date din Suedia, unul dintre invitații ediției de anul acesta al Conferințelor Lumea în care trăim, o serie anuală de dialoguri culturale și știinţifice pe teme de actualitate, susţinute de specialiști și oameni de cultură. Evenimentul este organizat de Fundaţia Humanitas Aqua Forte în parteneriat cu Filarmonica „George Enescu“, Editura Humanitas și Asociația ARCCALink: lumeaincaretraim.ro  și s-a desfășurat între 6-9 mai, la București. 

Olof Granström a lucrat ca manager de proiect și dezvoltator de afaceri pentru Fundația Gapminder,Link: gapminder.org fondată de Hans Rosling, unde a susținut prelegeri și workshop-uri despre tendințele macro la nivel global și factfulness.Factfulness este un concept introdus de Hans Rosling, un medic și statistician suedez, care se referă la abordarea bazată pe fapte și evidențe în evaluarea și înțelegerea lumii înconjurătoare. Conceptul de factfulness subliniază importanța unei perspective bazate pe date și informații reale, în opoziție cu prejudecățile, stereotipurile sau percepțiile distorsionate. În prezent, el ajută companiile și organizațiile să înțeleagă atât tendințele macrosociale, cât și comportamentul uman pe baza datelor. 

„Lumea de azi este bazată pe fapte”, a spus Olof Gränström în interviul pe care ni l-a acordat cu  ocazia participării la conferința organizată de Fundația Humanitas Aqua Forte. Analistul a pus accentul pe diferența importantă dintre macrotendințele ciclice și cele structurale și pe nevoia ca omenirea să acorde mai multă atenție situațiilor care produc efecte la nivel structural. 

O astfel de tendință este cea legată de schimbările demografice care au loc în acest moment în Europa. Alte schimbări structurale care au deja un efect global sunt schimbările climatice, migrația, apariția și dezvoltarea AI-ului. 

Iată, mai jos, principalele concluzii desprinse în urma discuției cu Olof Gränström.

https://mindcraftstories.ro/images/2023/05/Mindcraftstories_tendinte-ciclice_date_factfulness_migratie_AI_Olof-Granstrom_lumea-in-care-traim_fundatia-humanitas_Arhiva-personala.jpg

Olof Gränström/arhiva personală

Avem date pentru orice. Dar nu le folosim

„Lumea se află într-o continuă schimbare, iar statisticienii și societatea n-ar trebui să se bazeze pe datele pe care le aveau la îndemână cu ani în urmă. Potrivit acelor date, Suedia era fruntașă la îmbătrânirea populației, iar România era o țară săracă. La doar câțiva ani distanță, situația s-a schimbat pentru ambele țări. 

Matematica nu e amuzantă, trebuie să consumăm multă energie pentru a înțelege lumea. Însă e necesar să facem asta. Vom avea surpriza să descoperim că, de multe ori, datele contrazic opiniile noastre. 

Totuși, chiar și datele trebuie puse uneori la îndoială, pentru că pot fi supuse subiectivismului, sunt colectate folosind o anumită metodă sau alta. Nu putem înțelege lumea doar prin cifre, e nevoie de o poveste.”

Lumea trebuie să se concentreze pe schimbările structurale pe termen lung

„Tendințele din societate sunt mai mult de natură ciclică. Una dintre aceste tendințe este inflația, care, în anumite părți ale Europei, vine și pleacă. Vor fi perioade de inflație ridicată și perioade de inflație mai scăzută. Probabil acum vom intra într-o recesiune economică sau cel puțin într-o scădere a creșterii economice.

Este mai important ca liderii de afaceri, factorii de decizie și politicienii să se concentreze pe schimbările structurale pe termen lung. Nu auzim atât de multe despre schimbările climatice în acest moment, deoarece se pune accentul pe inflație, recesiune, rate mari ale dobânzilor. În tot acest timp, emitem aceeași cantitate de dioxid de carbon, dar lumea nu se mai concentrează la asta. 

Sunt și alte schimbări structurale în Europa și în lume pe care trebuie să le gestionăm. Una este electrificarea. Mașinile, avioanele, industriile încep să se electrifice. Este o schimbare structurală uriașă, care va dura zeci de ani și e nevoie de măsuri concrete pentru a evita consecințele negative pe termen lung.”

Datele în sine nu spun povestea completă

„Datele pot fi precise și relevante pentru un moment dat, însă ele nu oferă întotdeauna o imagine de ansamblu completă, nu dezvăluie tendințele statistice. De obicei, oamenii se concentrează doar pe datele despre care majoritatea este de acord că sunt corecte, cum ar fi datele privind populația. Aceste date sunt importante în discuțiile publice sau politice. 

Să luăm ca exemplu calcularea emisiilor. China si India susțin că țările ar trebui să-și calculeze emisiile ținând cont de consumatorul final al produsului, și nu de locul unde produsul a fost fabricat. Statele dezvoltate și-au redus emisiile prin deplasarea producției către alte țări și acum emisiile sunt atribuite acelor țări. Emisiile au crescut în unele țări nu doar pentru că economia lor se bazează pe cărbune, ci și pentru că produc atât de multe lucruri pentru restul lumii.”

Oamenii de știință au obligația de a fi mai buni la povestirea datelor

„E mai ușor să te simți deranjat de tendințele ciclice, care te afectează pe termen scurt. De exemplu, când crește prețul la energie sau combustibili, nu mai ai bani să mergi atât de des în vacanțe sau să bei zilnic cafea în oraș. Sunt schimbări lesne de observat, iar politicienilor le este ușor să vorbească despre ele. Oamenii discută despre ele la un pahar de vin, în timpul cinei. 

Este mult mai greu să se vorbească despre schimbările structurale cărora nu le simțim cu toții efectul în aceeași măsură. De multe ori, felul alarmant în care ne afectează se poate vedea doar în date. 

Din păcate, nu ne bazăm viziunea asupra lumii pe date și statistici, ci pe ceea ce putem vedea, auzi și simți. Asta este problema când vine vorba de astfel de tendințe: trebuie împachetate și comunicate într-un mod care să îi ajute pe oameni să le înțeleagă. Nu ne putem aștepta ca publicul larg să iubească Excelul. 

Este important ca oamenii de știință să fie mai buni în povestirea datelor, deoarece datele nu sunt suficiente pentru a capta atenția publicului. Un exemplu bun de povestitor de date este Hans Rosling, un om de știință suedez, unul dintre primii vorbitori TED cu adevărat mari. El a reușit să facă datele mai accesibile publicului larg prin simplificarea poveștilor. Oamenii trebuie ajutați să vizualizeze informațiile într-un mod captivant.”

Schimbările demografice vor genera o lipsă de competență pe piața muncii

„În multe țări din Europa, printre care și România, există mai multe tendințe generate de îmbătrânirea populației, cum ar fi scăderea numărului acesteia. Aceasta schimbare nu poate fi catalogată ca fiind pozitivă sau negativă. Trebuie să ne adaptăm la ea, așa cum trebuie să facem și cu apa. În mod inevitabil, având în vedere îmbătrânirea populației, este nevoie să ne concentrăm mai mult pe asistența medicală decât pe facilitățile educaționale. 

De asemenea, vom avea tot mai puțini oameni în forța de muncă, iar soluțiile ar putea fi creșterea vârstei de pensionare – cum deja se întâmplă în multe țări – sau găsirea altor modalități de înlocuire a forței de muncă retrasă la pensie. Probabil, va apărea o lipsă de competență și va fi dificil pentru companii și sectorul public să recruteze în viitor, având în vedere numărul redus de oameni activi pe piața muncii.” 

Migrația este întotdeauna dificil de prevăzut

„Lumea se confruntă deja cu probleme de recrutare în anumite domenii, ceea ce provoacă migrația din zone cu salarii mai mici. În același timp, trebuie să facem diferența între migrație și refugiați. Refugiații au nevoie de mai mult timp să se adapteze pe piața muncii, dar persoanele care se mută din România în Germania, de exemplu, se integrează în general rapid. În acest caz, oamenii nu fug dintr-o țară în alta, ci se îndreaptă către locuri de muncă, ceea ce înseamnă că sunt, în general, educați. 

Acest lucru poate fi o consecință negativă pentru România în viitor, deoarece oamenii ar putea continua să migreze spre Europa de Vest, unde există salarii mai mari, mai ales pentru cei educați, care vorbesc bine engleza. Această tendință, deja existentă,  se poate intensifica în viitor, când se vor accentua schimbările demografice în Europa de Vest. 

Migrația este întotdeauna dificil de prevăzut, dar schimbările demografice sunt mai ușor de observat. Am văzut o creștere a migrației atunci când majoritatea țărilor est-europene au aderat la UE și am avut piața liberă.

Schimbările climatice ar putea agrava problema migrației

„Exodul creierelor a fost o tendință îndelungată în lume, Statele Unite și Marea Britanie fiind două dintre țările care au atras talentul din alte state prin universitățile lor și prin companiile înființate de imigranți sau copii de imigranți. 

Cu toate acestea, o nouă tendință este reprezentată de migrația cauzată de schimbările climatice, numită și migrație climatică, care nu a fost văzută până acum la scară largă. Aceasta ar putea fi o schimbare structurală și este foarte greu de prevăzut cum va evolua. Deoarece nu am mai văzut o schimbare climatică la scară largă în lume până acum, nu este clar dacă vom vedea o creștere a migrației climatice în viitor. Este important să urmărim cu atenție această tendință.”

Viitorul poate fi imprevizibil

„Lucrez cu o companie suedeză condusă de un proprietar care planifică pentru următoarea generație, nu pentru următorii cinci ani. Companiile de succes, de obicei, planifică și iau decizii strategice pe termen lung. Viziunea noastră asupra lumii este de obicei stabilită în funcție de ceea ce am auzit sau am învățat la școală, dar lumea se schimbă rapid, iar datele sunt extrem de importante pentru a lua decizii informate. Este necesar să punem datele în context și să înțelegem ce înseamnă pentru noi și pentru organizația noastră. 

Deși renunțarea la zborul cu avionul, de exemplu, poate părea o soluție evidentă, datele arată că zborul nu este principalul factor al schimbărilor climatice. În schimb, putem folosi datele pentru a reduce emisiile prin lanțurile de aprovizionare și prin reducerea risipei alimentare. Putem analiza datele pentru a înțelege motivele și barierele comportamentale umane și apoi putem utiliza designul comportamental pentru a încuraja oamenii să ia decizii mai bune în legătură cu schimbările climatice. Deși este înfricoșător să analizăm comportamentul uman prin date, este esențial să facem acest lucru pentru a stopa schimbările climatice.

Inteligența artificială este un instrument uimitor de interpretare a datelor

„Avem la dispoziție un instrument uimitor care ne permite să folosim datele colectate într-un mod mult mai eficient. Acest instrument ne va ajuta să înțelegem și să modelăm datele prin regresie, un procedeu destul de dificil de realizat până acum. Vom putea face calcule și să experimentăm teorii care să ne ajute să vedem cum anumite decizii luate astăzi vor afecta viitorul la un moment dat. 

De exemplu, dacă aplicăm o anumită metodă în școli astăzi, cum va afecta asta rezultatul elevilor în următorii zece ani? Acum zece ani, astfel de calcule erau foarte greu de realizat, dar astăzi, cu ajutorul acestui instrument, este mult mai ușor. Este important de înțeles că acest instrument nu este o soluție finală, ci doar o unealtă care trebuie folosită cu atenție și în mod corespunzător, pentru a face ceea ce este corect.”

Omul trebuie să învețe să spună Nu știu chiar și când e vorba de date

„Atunci când ne confruntăm cu o problemă, trebuie să facem un pas înapoi și să recunoaștem că nu știm răspunsul. Creierul poate să ofere un răspuns bazat pe experiențe anterioare, dar acestea se pot dovedi insuficiente. 

Fii îndrăzneț și recunoaște că ai nevoie să afli mai multe informații. Nu confunda opinia ta cu cunoștințele reale. Mulți oameni au opinii despre diverse subiecte, cum ar fi creșterea ratei criminalității, dar nimeni nu știe cu adevărat ce se întâmplă, pentru că nu se uită la datele reale. Este important să fii dispus să înveți și să cauți răspunsuri bazate pe fapte.”



Text de

Adriana Moscu

Este jurnalist și, de aproximativ 20 de ani, se bucură de principalul avantaj al profesiei, pentru că nicio zi nu seamănă cu alta. Are o relație de love-hate cu oamenii, pe care, de cele mai multe ori, îi îmblânzește prin interviuri.

SOCIETATE|SOCIAL MEDIA

Frauda cu sugar daddy e prințul nigerian pentru generația internet

De
Înainte de toate: dacă ai primit un mesaj în care cineva se oferă să-ți fie sugar daddy și să-ți dea bani săptămânal doar pentru conversație, cel mai probabil e țeapă.
TEHNOLOGIE|MS TALKS

O platformă de accesorii tech pentru mobile? E unul din pariurile HMD, pe lângă Barbie Phone

De
Rebranduit de curând ca Human Mobile Devices, HMD se concentrează pe parteneriate și pe o platformă mobilă deschisă, dar nu renunță la Nokia.
CULTURĂ|MS TALKS

Palazzina LAF: oțel, sudoare și trădare. O discuție cu Michele Riondino

De
„Palazzina LAF” spune povestea fostei oțelării ILVA din Taranto, Italia, un loc unde mai bine de 85 de persoane au fost private de libertate și de dreptul de-a munci. Regizorul, un localnic, reflectă asupra impactului pe care oțelăria l-a avut asupra oamenilor din acea zonă săracă, în care „ori munceai la ILVA, ori mureai de foame”.
TEHNOLOGIE|MS TALKS

Adina Vălean: „Primele taxiuri aeriene ar putea zbura la Olimpiada de la Paris”

De
Comisara europeană pe transporturi explică cum ar putea arăta viitorul mijloacelor de transport din Europa, de la digitalizarea sistemului feroviar la avioane electrice.