Media Photos/Guliver/Getty Images

Esca și COVID-ul: o poveste cu influenceri11 min read

De Iulian Comănescu 21.07.2020

După ce a tăcut vreo zece zile, Andreea Esca a recunoscut că da, a avut COVID. Pe rețelele sociale, încruntarea față de ce se-ntâmplă la PRO TV s-a transformat în aplauze față de interviul în care prezentatoarea a povestit transparent și emoționant lucrurile prin care au trecut ea și familia ei. 

E clar de ce toată povestea a făcut atâta vâlvă: Esca e celebră și, cum se zice mai nou, influenceriță. Dar de unde răsturnarea spectaculoasă de mood legată de întreaga poveste?

Fanii Andreei Esca au constatat cu satisfacție că interviul face cât 100 de anunțuri oficiale despre mască și distanțare socială. E adevărat, fiindcă, se știe, ceea ce se numea acum 15 ani vedete și azi se cheamă vloggeri tinde să fie ascultat(ă) de public în domeniile cele mai diferite, de la sfaturi de frumusețe și sex, la ponturi financiare și opțiuni politice. Totuși, nu poți spune că Andreea Esca și PRO TV-ul au aruncat „pe sticlă” (sau pe LCD-ul mobilului, mai nou) o campanie iscusită despre coronavirus. PRO TV, cel puțin, a început cum nu se putea mai rău comunicarea (sau opusul ei): cu o notificare bățoasă, de avocați, către redacții, care spunea că acestea ar trebui să se abțină de la știrile despre oameni din respectiva televiziune și COVID, în numele dreptului la viață privată. A fost o tentativă stupidă de a controla media, mai ales că tot PRO TV a revenit, la o zi după, cu un comunicat în care spunea că da, un număr de angajați ai postului au COVID.

În lipsa unor precizări autorizate, știrile despre COVID-ul Andreei Esca au început să circule apăsat prin presa care lucrează cu informații „pe surse”, neconfirmate oficial. Imediat, o petrecere de la lansarea unui hotel de fițe de la mare, în care Esca apărea (și) fără mască, a făcut și ea valuri. Imaginile fuseseră difuzate tot de PRO TV-ul ăla cu notificările, în emisiunea plină de respect pentru viața privată pe nume „La Măruță”. Chestiunea în discuție era comportamentul nu tocmai exemplar, ba chiar cam înghesuit și pe alocuri fără măști, al întregii liote de influenceri (din care mai făceau parte Adina Buzatu și Cove, de exemplu), în frunte cu prezentatoarea PRO TV. De aici și până la ideea (cel mai probabil falsă) că Esca s-a infectat cu COVID acolo distanța e foarte mică.

Există multe motive pentru care un PR din clasa control freak ar putea decide să tacă odată ce COVID-ul Andreei Esca a fost confirmat – cel mai important e, probabil, că e o situație periculoasă al cărei deznodământ nu e clar. Pseudo-strategia PRO TV-ului e însă de comparat cu felul transparent și prompt în care un Tom Hanks sau alte celebrități globale au confirmat infectarea cu COVID, odată ce aceasta s-a petrecut. Asta, cu atât mai mult cu cât PRO TV-ul și-a călcat în picioare propria notificare atunci când a difuzat interviul lui Cosmin Stan cu Andreea Esca. Până la urmă, viața personală a unei prezentatoare celebre e cam de interes public, nu?

De toate aceste lucruri însă nu Andreea Esca – sau alți influenceri – sunt vinovați. Esca a fost bolnavă, a stat în spital, nu poți decât să îi dorești sănătate – și ei, și mai ales soțului, care a avut o formă mai gravă a bolii. Nu prea i-a ars de propria imagine, mai ales că propriul post nu a ajutat-o deloc. Ceea ce e supărător, și i se poate imputa într-o oarecare măsură, e în imaginile de zbânțuială de la hotelul „fraților Fratelli”, un „retreat” pentru „oameni ca ei” în care camera costă de la 250 de euro pe noapte în sus. Vezi acolo cum, în vremuri deloc roze din punct de vedere COVID, o lume întreagă de celebrități se dă în stambă într-un mod care nu prea respectă regulile de protecție și, în plus, creează impresia că reportajul TV nu are vreo legătură cu ce-ar trebui să se întâmple în această vară plină de restricții.

De fapt, asta e problema cu influencerii și COVID-ul. Mesajele lor nu sunt în general conspiraționiste și nici critice cu privire la măsurile așa-zis polițienești ale Guvernului, dimpotrivă, oamenii – cu nume și față – încearcă să educe, spre deosebire de canalele de dezinformare fără chip. Au însă o altă problemă: și-au creat niște avataruri care circulă într-o lume superglam, unde vând orice, de la turism la rețete cu broccoli și rimel, iar pozele lor îndelung prelucrate de pe Instagram continuă să te cheme într-un spațiu al agitației, al contactului și al aceluiași aer respirat care se arată a fi din ce în ce mai puțin igienic, ba chiar infect la propriu, oricât de poleit e. Andreea Esca spune de două ori, în interviul în care a găsit resursele personale să se salveze public: „Nu crezi că ți se poate întâmpla tocmai ție.” Dar COVID-ul e egalitar cum spunea de Tocqueville că e religia, nu face deosebiri între aristocrația virtuală și cei mulți, lipsiți de privilegiile notorietății. Cu cât ai devenit mai influencer, mai vizibil, mai „tocmai tu”, cu atât riști să treci printr-un șoc mai puternic, la un moment dat. Nu te poți sustrage decât dacă reușești să fii așa cum a fost Esca, cât mai uman, lepădându-te de icoana ta poleită.

De fapt, coronavirusul se dovedește încă o dată, dincolo de ravagiile fizice pe care le face, și un virus de calculator sau de rețele. Amplificându-ne spaimele pe online, e profund subversiv în privința spațiilor virtuale glam și consumeriste pe care ni le-am construit. Distruge această lume imaginară omorând aspirațiile care te duc în ea, așa cum Second Life și-a pierdut la sfârșitul anilor 2000 populația fiindcă s-a dovedit că nu satisfăcea, în fond, vreo nevoie umană. Dacă după COVID vor mai exista influenceri, ei va trebui să învețe să se ocupe cu ceva mai util decât vânzarea ideii că poți fi – sau ești, dar n-ai remarcat – un avatar dansant într-o vacanță perpetuă.



Text de

Iulian Comănescu

Este consultant de comunicare și autor. După o carieră jurnalistică de peste 15 ani, și-a început propriul business de comunicare, Comanescu & Partners. A publicat două cărți, „Cum să devii un Nimeni - mecanismele notorietății, branduri personale și piața media din România” (Humanitas) și „Mihnea Constantinescu. Omul care a schimbat România fără ca noi să știm”. (Foto: Maria David)

SOCIETATE|FYI

Românii au încredere în ONG-uri, dar acestea sunt subfinanțate, iar angajații suferă de burnout

De
A treia ediție a raportului Fundației pentru Dezvoltarea Societății Civile arată maturizarea sectorului non-guvernamental, dar și problemele cu care se confruntă cei care lucrează în ONG-uri.
SOCIETATE|SOLUȚII

Un semnal de alarmă: reducerea accidentelor rutiere cu ajutorul alertelor personalizate pentru șoferi

De
Cercetătorii din UE creează tehnologii avansate pentru a detecta semnele timpurii de oboseală și de comportament haotic al șoferilor, pentru a reduce numărul accidentelor rutiere.
SOCIETATE|SOLUȚII

Cetățenii contribuie la dezvoltarea unui trai sustenabil în Europa

De
Locuitorii europeni din mediul urban au un cuvânt de spus în a face orașele lor mai prietenoase cu oamenii și cu mediul.
SOCIETATE|SOCIAL MEDIA

Frauda cu sugar daddy e prințul nigerian pentru generația internet

De
Înainte de toate: dacă ai primit un mesaj în care cineva se oferă să-ți fie sugar daddy și să-ți dea bani săptămânal doar pentru conversație, cel mai probabil e țeapă.