Foto: Witthaya Prasongsin / Getty Images

Europenii fac dragoste, dar nu și copii14 min read

De Andrew Dunne 25.08.2023

Pe măsură ce populația Europei îmbătrânește, este din ce în ce mai important să fie înțelese cauzele scăderii ratei natalității.

Întrebați de către expertul Daniele Vignoli despre planurile lor de a avea copii, tema răspunsurilor cuplurilor tinere a fost incertitudinea viitorului.

Într-un experiment realizat de Vignoli în Italia și Norvegia în 2019, acesta a arătat unui număr de 800 de cupluri cu vârste între 20 și 39 de ani titlurile unor articole economice din ziare. Obiectivul său a fost să investigheze modul în care relatările negative din media pot afecta alegerile oamenilor cu privire la când sau dacă să facă un copil.

Tinerețea trecătoare

O parte din cei 1.600 de participanți i-au spus că propriile dificultăți financiare – în mod special lipsa unui loc de muncă sau a accesului la o locuință – îi fac să simtă că nu pot avea un copil. Alții au descris o creștere generală a anxietății cu privire la situația din lume.

„Rezultatele noastre au demonstrat foarte clar că fertilitatea este afectată de discursul privind un viitor incert” a spus Vignoli, profesor de demografie la Universitatea din Florența, Italia.

Acesta conduce un proiect finanțat de UE care investigează modul în care fertilitatea se transformă la nivelul Europei și în care aceasta este influențată de multiplele anxietăți ale oamenilor. Inițiativa, care s-a desfășurat pe o perioadă de șase ani sub denumirea de EU-FER,„Economic Uncertainty and Fertility in Europe”, cordis.europa.eu se finalizează chiar în august 2023.

Angoasa cu privire la viitor îi determină pe tot mai mulți europeni să amâne nașterea unui copil sau să decidă să nu facă deloc copii, potrivit lui Vignoli. 

În anii 1960, italienii făceau în medie 2,4 copii. Acum, fac 1,25 copii, sub media UE de 1,53.„Fertility statistics”, ec.europa.eu (PDF) În Italia, vârsta medie la care femeile fac primul copil este de 31,6 ani – una dintre cele mai înaintate din Europa.

Aceste cifre sunt sub ceea ce demografii numesc „nivelul de înlocuire” – numărul mediu de nașteri necesar pentru a menține stabil nivelul populației în absența migrației.

În 2022, mai mult de jumătate din populația Europei avea peste 44,4 de ani și peste o cincime avea peste 65.

„Îmbătrânirea nu înseamnă doar creșterea proporției de vârstnici”, a spus Vignoli. „Îmbătrânirea înseamnă de asemenea să fie din ce în ce mai puțini oameni tineri în jur.”

Șocurile economice

Tinerii cresc într-o lume afectată de perturbări care variază de la progresele tehnologice rapide și înrăutățirea schimbărilor climatice la poluarea generalizată a aerului, a mării și a solului și conflictele geopolitice între puterile cu arme nucleare. 

Un aspect de interes pentru cercetătorii din cadrul EU-FER a fost efectul crizei financiare globale din 2007-2008 asupra ratei natalității la nivel european. 

În timp ce în cazul altor șocuri economice, cum ar fi criza petrolului din 1973, s-a constatat o scădere temporară a fertilității, prăbușirea sistemului bancar din 2007-2008 a avut urmări diferite, rata natalității continuând să scadă chiar și după ce economia a început să-și revină, potrivit lui Vignoli.

Acesta consideră că turbulențele din urmă cu cincisprezece ani marchează momentul la care a început să se instaleze incertitudinea oamenilor privind viitorul. 

Din acel moment, neliniștea a fost accentuată de pandemia de COVID-19 din 2020, care a determinat o recesiune globală severă, conform lui Vignoli.

„Șocul economic al pandemiei și criza ulterioară legată de costul vieții au accentuat efectele asupra fertilității”, a declarat acesta.

Deși numărul total de nașteri la nivel de UE a cunoscut o ușoară creștere în 2021„Fertility in Europe: Which countries have the highest and lowest numbers of live births per woman?”, euronews.com față de recordul minim istoric din 2020, Vignoli preconizează că rata generală a fertilității din Europa va continua să scadă în anii următori.   

În opinia Dr. Anna Matysiak, expertă în ocuparea forței de muncă și dinamica familiei, creșterea automatizării pe piața muncii a contribuit și mai mult la reducerea fertilității în Europa.

„Schimbările de la locul de muncă au implicații importante pentru fertilitate, deoarece provoacă incertitudini”, a spus ea. „De asemenea nevoia de recalificare și ajustare rupe din timpul pe care oamenii l-ar putea aloca pentru nașterea și creșterea copiilor.”

Matysiak, profesor colaborator la Facultatea de Științe Economice a Universității din Varșovia, Polonia, coordonează un alt proiect – LABFER„Globalisation- and Technology-Driven Labour Market Change and Fertility”, cordis.europa.eu  –, care a primit finanțare din partea UE pentru a evalua modul în care fertilitatea este afectată de tendințele de pe piața muncii, cum ar fi o mai mare automatizare și un program de lucru flexibil.

Proiectul cu o durată de cinci ani se va desfășura până în septembrie 2025.

Angoasa de la locul de muncă

Cercetarea a arătat până acum că persoanele cu ocupații pentru care există tehnologii de înlocuire a forței de muncă, inclusiv în Germania, Italia și Suedia, sunt mai predispuse să amâne să facă copii.

Potrivit lui Matysiak, schimbările structurale de pe piața forței de muncă, cum ar fi automatizarea, modifică în mod fundamental natura locurilor de muncă și chiar distrug unele dintre ele, obligând oamenii să se recalifice și să se aventureze în noi domenii.

Astfel de schimbări pot destabiliza viața de familie, chiar și în țări precum Suedia și Norvegia, cu o piață a muncii foarte bine reglementată. Analiza lui Matysiak pentru Suedia a arătat că acele cupluri care întâmpină astfel de provocări la locul de muncă au un risc mai mare de a divorța.

În general, cei care muncesc fizic sunt cei mai expuși riscului provocat de tehnologiile de înlocuire a muncii și, drept urmare, au devenit mai reținuți cu privire la deciziile lor de a întemeia o familie, potrivit lui Matysiak.

Există un efect social invers în ceea ce privește munca flexibilă.

După COVID-19, munca de acasă a devenit din ce în ce mai des întâlnită, dar beneficiarii tind să fie oamenii cu slujbe cu grad înalt de calificare. Persoanele care muncesc fizic sunt tot în dezavantaj.

Potrivit lui Matysiak, un aspect pozitiv în ceea ce privește extinderea familiilor ar fi faptul că flexibilitatea crescută a muncii poate fi asociată cu acele cupluri care aleg să aibă mai mult de un copil.

Pe de altă parte, politicile, cum ar fi cea pentru o mai mare flexibilitate pusă în aplicare pentru a susține părinții care lucrează, nu au dus la o scădere a vârstei la care oamenii fac primul lor copil.

„Am crezut că vor avea un efect, dar cuplurile nu fac neapărat copii mai repede ca urmare a acestora”, a declarat Matysiak.

Momentul acțiunii

Matysiak și Vignoli consideră că efectul incertitudinii asupra ratei natalității nu va face altceva decât să crească în anii ce vor urma, în special pe măsură ce inteligența artificială devine predominantă la locul de muncă.

Ambii cercetători consideră de asemenea că, pentru sporirea încrederii de a întemeia sau a extinde o familie, cuplurile au nevoie de asistență guvernamentală atât la muncă, cât și acasă.

Potrivit lui Matysiak, politicile sunt necesare pentru a ajuta oamenii să rămână pe piața muncii. Acestea trebuie să includă acces sporit la consiliere și training.

Matysiak susține de asemenea introducerea unor noi regulamente pentru protejarea muncitorilor de orele de lucru prelungite și pentru prevenirea efectelor secundare ale muncii plătite asupra vieții de familie.

Astfel, în contextul în care populația Europei îmbătrânește și se bazează din ce în ce mai mult pe generațiile mai tinere, tendința continuă de scădere a ratei natalității va duce în cele din urmă la o stare de nesiguranță pentru toți.

„Demografia ne definește trecutul, dar ne stabilește și viitorul”, a spus Vignoli.


Cercetările menționate în acest articol au fost finanțate de UE prin Consiliul European pentru Cercetare (CEC). Acest articol a fost publicat inițial în Horizon, revista de cercetare și inovare a UE.



Text de

Andrew Dunne

Este jurnalist de știință și scrie despre cercetare, mediu, istorie și alte subiecte.

SOCIETATE|HOT TAKE

Concertul Coldplay în România: cum s-a văzut rasismul pe Arena Națională

De
Rasismul structural e încă atât de încetățenit, încât mulți români, oricât de educați ar fi, nu-și dau seama că discriminează prin reacțiile pe care le au.
SOCIETATE|SOCIAL MEDIA

Cyberbullying, printre primele lucruri cu care se confruntă tinerii ce încep explorarea internetului

De
Hărțuirea cibernetică sau cyberbullyingul este un fenomen din ce în ce mai întâlnit în rândul tinerilor, cei care se și expun cel mai des pe Internet. Consecințele pot fi devastatoare pentru sănătatea mentală și emoțională a victimelor.
SOCIETATE|MAIN STORY

Europarlamentare 2024. Cum (nu) se văd știinta, tehnologia și mediul în programele partidelor și candidaților (4)

De
Am analizat programele electorale pentru alegerile europarlamentare din 9 iunie 2024, atunci când le-am găsit, pentru a vedea cum se raportează partidele la temele pe care le abordăm zi de zi pe acest site. Și a afla câți conspiraționiști va trimite electoratul român la Bruxelles.
SOCIETATE|MAIN STORY

Europarlamentare 2024. Cum (nu) se văd știinta, tehnologia și mediul în programele partidelor și candidaților (3)

De
Am analizat programele electorale pentru alegerile europarlamentare din 9 iunie 2024, atunci când le-am găsit, pentru a vedea cum se raportează partidele la temele pe care le abordăm zi de zi pe acest site. Și a afla câți conspiraționiști va trimite electoratul român la Bruxelles.