Imaginea romilor în societatea română contemporană11 min read

Când vine vorba de atitudinea dominantă față de minoritatea romă din România, contextul pandemic nu a făcut decât să recicleze prejudecăți mai vechi. Percepția publică față de romi rămâne polarizată, cu accente negative, conform unui studiu IRES. 

În plină pandemie, în lume se discută despre prejudecăți și consecințele sclaviei. Black Lives Matters, mișcarea care a scos americanii în stradă, a schimbat percepția publică din SUA„How Public Opinion Has Moved on Black Lives Matter”, nytimes.com despre trecutul rasist al țării și consecințele pe termen lung ale sclaviei. În acest context internațional, România, o țară cu trecut sclavagist, în care romii sunt afectați de rasism structural, atitudinea dominantă față de această minoritate rămâne profund problematică, alimentată de un discurs xenofob și romofob înrădăcinat istoric, ideologic și educațional.

Este o atitudine greu de schimbat. În absența unui efort reciproc pentru (re)cunoaștere, prejudecățile și stereotipurile rămân cele care modelează percepția publică față de celălalt. Consolidarea solidarității față de grupurile minoritare și vulnerabile poate fi stimulată însă prin politici publice incluzive, a căror bună implementare și impact trebuie evaluate continuu.

Recent, percepția asupra romilor a fost evaluată în cadrule un studiu realizat de Institutul Român pentru Evaluare și Strategie (IRES).Cercetarea a fost realizată în perioada 4 – 9 iunie 2020 la solicitarea Agenției Împreună și sprijinită financiar de Ambasada Republicii Federale Germania și Ambasada Olandei din România. Sondajul de opinie „Percepția asupra romilor în timpul pandemiei de COVID-19” este disponibil pe site-ul IRES: ires.ro Datele trebuie raportate la contextul societal mai larg de polarizare socio-economică și suspiciune generalizată, dar și a faptului că tindem să fim extremi de încrezători în propriul viitor, însă mai puțin încrezători în viitorul conaționalilor și al țării înseși – caracteristici încă actuale ale culturii române. 

Discurs public și atitudini sociale

Minoritatea romă este portretizată în general negativ în România și există un grad ridicat de neîncredere în romi. Circa 20-30% dintre respondenți sunt conservatori, cu accente serioase de romofobie. În opinia lor, romii sunt periculoși, au prea multe drepturi, iar discriminarea și discursul urii față de romi nu ar trebui pedepsite. Mai mult, 30-40% dintre respondenți au o atitudine oscilantă față de romi, care poate varia între atitudini progresiste și conservatoare, în funcție de context.

Intoleranța grupurilor majoritare din România față de minoritatea romă este similară cu atitudinea manifestată față de celelalte minorități naționale sau imigranți și se traduce mai degrabă prin excludere, discriminare și marginalizare socială. Percepțiile negative sunt asociate cu un grad ridicat de neîncredere în romi, iar nivelul de încredere variază în funcție de experiența personală. Cei care au interacționat cu membrii comunităților rome au o încredere de trei ori mai mare decât cei care nu au interacționat, ceea ce, conform autorilor studiului, demonstrează că percepția mediată generează o percepție mai negativă.

Imaginea romilor și mass-media

Incidentele din timpul stării de urgență în care au fost implicați indivizi din minoritatea romă„COVID-19. Bomba cu ceas din Țăndărei”, recorder.ro sunt cunoscute de peste jumătate dintre respondenții studiului IRES, care au aflat de ele în special prin intermediul televiziunii, și au fost receptate mai degrabă negativ. Cei care nu au încredere în romi consideră, în proporție de aproape 80%, că intervenția prin forță a autorităților a fost slabă, ceea ce sugerează o asociere puternică a neîncrederii în romi cu acceptarea utilizării forței împotriva romilor de către stat. 

Se poate observa aici o diferență de atitudine în rândul celor care au deja formată o percepție negativă față de romi (90%), față de cei care au o percepție pozitivă (73%), ceea ce, conform autorilor, confirmă percepția selectivă și distorsionată. Prejudecățile modelează adesea percepția publică, iar mass-media joacă un rol important în procesul de portretizare al minorității rome.

Când vine de atribuirea responsabilității pentru răspândirea coronavirusului, diaspora este considerată ca fiind principalul factor de difuzare a virusului, iar ipoteza că romii ar fi responsabili pentru răspândirea coronavirusului este infirmată în cadrul studiului IRES.

Rasism structural și drepturi civile

Accesul la educație și accesul pe piața muncii sunt considerate ca fiind prioritare pentru a schimba în bine situația romilor, însă există percepția preponderentă că autoritățile nu se preocupă de îmbunătățirea situației romilor. Se observă de asemenea că discriminarea ca problemă este percepută într-o proporție mai mare în rândul celor care au încredere în romi și al celor cu studii elementare. Conform autorilor, această minoritate progresistă acceptă, în general, diversitatea și manifestă o deschidere socială mai mare față de romi și comunitățile rome.

Rezultatele studiului indică însă că doar unul din trei respondenți manifestă deschidere și toleranță față de minoritatea romă, în timp ce o treime dintre respondenți consideră că manifestarea urii față de romi nu trebuie pedepsită. De asemenea, trei din patru respondenți consideră că drepturile romilor sunt suficiente sau prea multe. Asta arată un deficit real de educație civică și juridică în România, conform autorilor.

Și Fundația Friedrich Ebert România atrăgea anul trecut atenția faptului că școala românească nu cultivă suficiente atitudini democratice, un nivel educațional fiind corelat negativ cu opiniile privind minoritățile etnice, în cadrul unui studiu privind tinerii din România.Fundația a publicat anul trecut un studiu sociologic care încearcă să identifice valori, atitudini și comportamente ale tinerilor în societatea contemporană. Studiul Tinerii din România: 2018-2019 face parte dintr-un proiect despre tinerii din Europa de Sud-Est desfășurat simultan în zece state.

Propuneri și priorități

Conform autorilor studiului IRES, solidaritatea socială față de minoritatea romă poate fi stimulată prin derularea de campanii publice și programe educaționale de combatere a discriminării și a discursului instigator la ură, în parteneriat de comunitățile rome, instituțiile mass-media, Inspectoratul General al Poliției Române și Consiliul Național al Audiovizualului.

De asemenea, propunerile de politici publice formulate în cadrul studiului menționează nevoia de a prioritiza programe de leadership și comunicare adresate liderilor romi, dar și dezvoltarea politicilor publice de integrare pe piața muncii și combatere a sărăciei.