Foto: Mihai Ghiduc

Infochioșcurile promiteau digitalizarea Capitalei. Acum sunt doar decor urban fără stăpân18 min read

De Andrei Petre 17.11.2021

Uitate de ani buni, zeci de dispozitive inutile și nefuncționale au ajuns loc de graffiti și monumente ale banilor publici aruncați la gunoi.

Ce e cumpărat de Primăria Capitalei și acoperit de graffiti? E vorba de infochioscuri, rezultate ale unui proiect de 1,5 milioane de euro„​​Hotărâre privind înființarea de infochioșcuri pe teritoriul Municipiului București”, acteinterne.pmb.ro pornit în 2005, dar care n-a funcționat niciodată. Chiar dacă e imposibil să nu fi trecut vreodată pe lângă unul, cel mai probabil nu l-ai observat. E ascuns în decorul urban, ca un kitsch care păstrează vie amintirea unui București în care internetul de-abia se răspândea și în care digitalizarea însemna montarea pe străzi a unor dispozitive ciudate care jucau rolul unui Google primitiv.

Proiectul care a dus la apariția infochioscurilor s-a numit Sistemul Interactiv Teritorial de Informare a Cetățenilor (SITIC) și s-a născut pe vremea când Răzvan Murgeanu era primarul interimar al Capitalei. La finalul lui 2006, sub Adriean Videanu, o companie din Italia, UTI International, a primit contractul„Cum a aruncat Primaria Bucuresti 1,5 milioane de lei pe apa Sambetei: Chioscurile informative nu functioneaza pentru ca nu au curent electric”, hotnews.ro și s-a angajat să livreze 100 de infochioscuri pentru 6,3 milioane de lei.

Cele 100 de chioșcuri informative ar fi urmat să fie puse în locurile aglomerate din București, așa cum se poate vedea în harta de mai jos.

Chiar dacă livrarea lor a început încă din 2006, 33 de infochioscuri au fost montate„De 9 ani, chioșcurile informative de 400.000 de euro, care au funcționat doar câteva luni, zac vandalizate și inutile în centrul Bucureștiului”, libertatea.ro abia în 2010-2011, în timpul mandatului lui Sorin Oprescu, iar celelalte au fost livrate în 2012, dar au rămas în depozitul companiei italiene și nu au mai fost plătite.

La final, Primăria a cheltuit 1,9 milioane de lei pentru 33 de chioșcuri informative care au funcționat doar câteva luni. În restul timpului, nu au putut să funcționeze pentru că autoritățile nu au reușit să le branșeze definitiv la rețeaua electrică. În 2015, Curtea de Conturi a stabilit„Curtea de Conturi a constatat un prejudiciu de 3,7 milioane lei in cazul celor 100 de infochioscuri ale Primariei Capitalei, care nu au fost nici pana acum racordate la curent ori stau in depozit”, hotnews.ro că tot proiectul a adus un prejudiciu de 3,7 milioane de lei. Inspectorii Curții au stabilit că vinovată a fost Primăria, care n-a luat toate măsurile necesare pentru punerea în funcțiune a chioșcurilor.

Scopul infochioșcurilor era, pe scurt, să îmbunătățească și să ușureze relația dintre instituțiile din București și cetățeni, dar și să-i ajute pe aceștia să afle unde sunt farmacii deschise non-stop sau unde sunt sediile instituțiilor publice. În plus, proiectul ar fi trebuit „INFOCHIOSC – Sistem Interactiv Teritorial de Informare a Cetatenilor”, administratie.ro să aibă și rolul de a convinge oamenii că domeniul IT poate să îi ajute.

Sistemul informatic care deservea infochioșcurile a fost dezvoltat de Siveco, compania fugarului Sebastian Ghiță, un personaj care s-a folosit de un context în care dezvoltarea informatică era în toi ca să facă afaceri dubioase – majoritatea s-au terminat cu dosare de corupție deschise de DNA.

În 2012, un băiat a postat un videoclip pe YouTube în care a arătat că infochioscurile erau doar un fel de calculatoare personale puse pe stradă, cu o interfață peste care puteai să treci ușor ca mai apoi să intri pe Facebook sau pe orice alt site.

Smartphone-urile au lăsat infochioșcurile fără vreo utilitate

Odată cu timpul a scăzut și necesitatea unor astfel de aparate. Ceea ce ar fi putut fi o formă incipientă de digitalizare a statului a fost un eșec.

Tehnologia s-a mișcat mai repede decât primăria, iar acum nimeni nu mai are nevoie de infochioșcurile cumpărate în deceniul trecut. Toate funcțiile pe care ar fi trebuit să le aibă au fost înlocuite de smartphone-uri. Maps îți spune tot despre programul instituțiilor publice, al farmaciilor și al magazinelor, iar motorul de căutare Google te ajută să găsești informații despre orice procedură birocratică. Chiar zilele trecute, primarul Capitalei se lăuda că programul mijloacelor de transport în comun poate fi accesat direct din Google Maps, pe lângă aplicația InfoSTB.„Transportul public din București, pe Google Maps. Nicușor Dan: Vom afișa în timp real funcționarea mijloacelor de transport”,digi24.ro

Dar nici smartphone-urile și nici măcar perspectiva unui viitor în care fiecare o să aibă un mic infochioșc în buzunar nu existau în anul în care a pornit proiectul. E greu de spus cum ar fi putut să ofere acces la informațiile de interes public de la instituții, când inclusiv acum este greu să le găsești pe site-urile construite odată cu proiectul SITIC, dar ambiția și perspectiva digitalizării era de apreciat.

Acum, cea mai mare problemă este că nu e clar cine ar trebui să ia infochioșcurile de pe stradă, pentru că e puțin probabil că vor mai deveni vreodată funcționale. Acum un an, Primăria le-a pus în subordinea Companiei Municipale de Publicitate și Afișaj, dar compania a fost desființată în iunie.„Vot în Consiliul General Municipal București pentru desființarea a încă două din cele 20 de companii municipale înființate de Gabriela Firea”, hotnews.ro

Mindcraft Stories a trimis o solicitare de informații către Primăria Municipiului București în care am întrebat cine e responsabil de infochioșcurile din București și ce se va întâmpla cu ele. Încă nu am primit un răspuns.

Infochioșcuri

Foto: Mihai Ghiduc

De unde a pornit moda infochioșcurilor?

Bucureștiul nu a fost primul oraș din România în care au apărut infochioșcuri. Primul a fost Timișoara, care, în 2001, a lansat„Importanţa utilizării tehnologiilor informaţionale şi de comunicaţii pentru modernizarea sistemului informaţional – Call Center Primăria Municipiului Timişoara”, ase.ro (PDF) prima rețea de centre de informare a cetățenilor cu un proiect din bani europeni. Dar în Timișoara infochioșcurile erau centrate pe debirocratizare. Rolul lor era să scurteze timpul pe care oamenii îl petreceau la coadă ca să plătească taxe sau să obțină informații despre documente de care au nevoie.

În plus, atunci când a apărut SITIC, și în alte țări din UE existau inițiative similare. De exemplu, până în 2004, 20% din autoritățile locale din Marea Britanie folosiseră deja infochioșcurile pentru ușurarea relației cu cetățenii.„Challenges in the delivery of e-government through kiosks”, shura.shu.ac.uk

Spre deosebire de cele instalate în cadrul proiectului început din 2006, în România există și infochioșcuri care funcționează. Multe dintre ele sunt prin centre comerciale, unele sunt și la muzee, iar altele la direcțiile de taxe și impozite.„Infochioșc de la Direcția de taxe și Impozite, Sector 6”, taxelocale6.ro  Pot fi în continuare o soluție de digitalizare, dar nu atunci când sunt oferite pentru informații, ci când scurtează cozile și înlocuiesc funcționarii.

infochioșcuri

Foto: Mihai Ghiduc

Promisiunea digitalizării

Infochioșcurile au nevoie de utilizatori obișnuiți cu tehnologia și utilizarea acesteia în relația cu statul. Dar când vine vorba de digitalizare, România este cu mult în urmă. În fiecare an, UE publică Indicele Economiei și Societății Digitale (DESI) în care analizează digitalizarea din țările membre ale Uniunii. România e la coadă. Mai jos este doar Grecia și Bulgaria, dar singurul motiv pentru care țara noastră este mai sus e viteza de internet, este mult peste media UE. La toate celelalte capitole – capital uman, folosirea internetului, integrarea tehnologiilor digitale și servicii publice digitale – România este sub orice țară din UE.„The Digital Economy and Society Index — Countries’ performance in digitisation”, digital-strategy.ec.europa.eu

România are printre cei mai puțini utilizatori de internet din UE, iar competențele digitale sunt la fel de jos. Asta duce și la situația bizară în care, față de alte state membre, românii sunt în top la statul pe rețele sociale și la coadă la folosirea internetului pentru a citi știri.„Indicele economiei și societății digitale (DESI) 2020”, ec.europa.eu (PDF)

Situația nu pare a se rezolva. În ceea ce privește serviciile publice digitale, România stagnează și, în unele privințe, se duce chiar în jos. Raportul Uniunii Europene din 2020 spune că ne confruntăm cu o problemă sistematică a calității serviciilor oferite de stat.

Nu e de mirare. Poșta Română a reușit să introducă plata cu cardul de-abia în 2018, iar abia doi ani mai târziu Guvernul și-a dat seama că e nevoie de o autoritate care să se ocupe de digitalizare, așa că a înființat Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR).

La fel ca dezvoltarea României, și procesul de digitalizare a fost încetinit de corupție. De exemplu, încă de la început, de la apariția programului Sistem Educațional Informatizat, statul  a pierdut„Comunicat de presă de la DNA” pna.ro zeci de milioane de dolari pe care ar fi putut să-i investească în dezvoltarea unui sistem informatic care să funcționeze sănătos, iar acum multe școli din România nu au un laborator de informatică sau au calculatoare foarte vechi.

Apoi a venit 2020, iar pandemia a arătat tuturor cât de importantă e digitalizarea, în special în sistemul educațional. Mulți oameni care n-au folosit în viața lor o tabletă au ajuns să stea regulat pe Zoom sau Google Meet, la cursuri sau la ședințe.

Poate asta o să nască din nou o ambiție similară cu cea din 2006, atunci când au apărut infochioșcurile. Ar fi plăcut ca și de data aceasta, din dorința (cel puțin de fațadă) de a fi în pas cu alte țări europene și de digitalizare a administrațiilor publice, a școlilor și a statului, în general, să rămână în urmă doar noi suporturi pentru graffiti.



Text de

Andrei Petre

Este un tânăr reporter, școlit la Casa Jurnalistului. Lucrează în zona de investigație și reportaj. Încearcă să înțeleagă mai bine tech-ul.

SOCIETATE|SOLUȚII

Cetățenii contribuie la dezvoltarea unui trai sustenabil în Europa

De
Locuitorii europeni din mediul urban au un cuvânt de spus în a face orașele lor mai prietenoase cu oamenii și cu mediul.
SOCIETATE|SOCIAL MEDIA

Frauda cu sugar daddy e prințul nigerian pentru generația internet

De
Înainte de toate: dacă ai primit un mesaj în care cineva se oferă să-ți fie sugar daddy și să-ți dea bani săptămânal doar pentru conversație, cel mai probabil e țeapă.
SPAȚIU|OVERVIEW

Cometele, vizitatori de departe. Anul acesta, ai putea vedea două

De
Ai văzut vreodată o cometă cu ochiul liber? Nu? Ei bine, anul ăsta ai putea avea două astfel de ocazii. Dintre acestea două, una ar putea fi mai interesantă. Spre sfârșitul anului, o cometă care vine de la marginea Sistemului Solar ar putea fi o priveliște foarte frumoasă. 
MEDIU|OVERVIEW

Nu mai poți scrie „ecologic”, „natural” și „sustenabil” pe etichete fără dovezi

De
Producătorii nu vor mai putea folosi denumiri precum „ecologic”, „natural” sau „sustenabil” pe etichete dacă nu aduc dovezi solide, conform unei noi directive europene. Legea care va intra în vigoare din 2025 încearcă să combată fenomenul de greenwashing.