Una dintre imaginile folosite fără acord de politicieni. Alberto Groșescu/Inquam Photos

Politicienii folosesc fotografii fără acord fiindcă nu cunosc legea

De Andrei Petre 28.08.2020

Drepturile de autor sunt protejate teoretic de legislație și de regulile rețelelor de social media, dar politicienii aflați în campanie electorală sunt primii care le încalcă.

Încă nu a început campania electorală, dar prin țară au răsărit corturi inscripționate cu fețele politicienilor și bannere cu promisiuni electorale. Politicienii se folosesc de pretextul strângerii de semnături pentru a se promova înainte de începerea oficială a campaniei electorale, când publicitate este reglementată mult mai strict. Între timp, pe paginile de social media ale candidaților au apărut postări în care aceștia își critică contracandidații sau se laudă pe ei înșiși, adesea însoțite de fotografii. 

Amuzant este că, în timp ce se acuză între ei de corupție, incompetență sau hoție, unii dintre politicieni încalcă legea, folosind respectivele imagini fără a avea acordul autorului.

Dacă e pe net, e gratis?

Octav Ganea, partener și coordonator în cadrul agenției de presă Inquam Photos, spune că fotografiile lor sunt folosite ilegal de politicieni cel puțin o dată pe săptămână. Oamenii politici le preiau de pe internet, fără a le cumpăra de la agenție, și le folosesc ca să se promoveze.

Printre politicienii și partidele care au folosit fără drept fotografii de la Inquam Photos în ultima perioadă se numără.: Partidul Național Liberal,PNL folosește o fotografie de la Inquam Photos pentru a vorbi despre clasarea dosarului 10 august și pentru a lăuda măsurile luate de guvernul Orban, facebook.com Partidul Mișcarea Populară,PMP folosește o fotografie de la Inquam Photos pentru a-i cere demisia lui Sorin Grindeanu din fruntea ANCOM, facebook.com Viorel CataramăCataramă folosește o fotografie de la Inquam Photos pentru a-l critica pe Victor Ponta, facebook.com – candidat din partea Mișcării Patrioților Români la Primăria Municipiului București, Călin Popescu TăriceanuTăriceanu folosește o fotografie de la Inquam Photos pentru a critica guvernul Orban, facebook.com – candidat din partea ALDE la Primăria Municipiului București sau Simona SpătaruSpătaru folosește o fotografie de la Inquam Photos pentru a vorbi despre clasarea dosarului 10 august, facebook.com – candidat din partea USR-PLUS la Primăria Sectorului 4. Ei au postat fotografii cu contracandidați, membrii ai celorlalte partide politice sau evenimente publice.

La momentul publicării acestui articol, partidele și politicienii respectivi nu au oferit credit autorului și nu au cumpărat o licență pentru fotografia publicată. (UPDATE: La scurt timp de la publicarea materialului, Simona Spătaru și-a cerut scuze pentru preluarea fotografiei și a remediat situația.) O fotografie de la Inquam Photos costă 6,5 euro și poate fi achiziționată în câteva minute, direct de pe site. La bugetele partidelor, nu prețul este problema.

Ei găsesc imaginea la o căutare pe Google, de acolo o descarcă și o urcă într-o postare. Noi avem din start opțiunea de a reclama asta rețelei de social media.

Octav Ganea, fotograf, partener și coordonator Inquam Photos

Chiar dacă au opțiunea de a raporta postarea care conține o fotografie de-a agenției, Inquam Photos preferă să meargă pe linie de subordonare politică. Când sesizează că o fotografie a fost folosită fără acord, Octav contactează un superior al politicianului, îl anunță că a fost încălcat un drept de autor și îl roagă să cumpere licență sau să înlăture imaginea. Face asta pentru că, în ciuda faptului că termenii și condițiile de utilizare a platformelor de social media par a favoriza creatorii de content, în practică sunt avantajați cei care preiau ilegal conținut.

„Dintre cazurile în care am formulat o sesizare a încălcării drepturilor de autor, în doar două dintre multele situații s-a întâmplat să se și acționeze în direcția dorită de noi”, spune Octav Ganea. Agenția mai are și opțiunea de a îi acționa în judecată pe cei care le utilizează fotografiile fără acord, dar preferă să nu se ajungă până acolo. Până acum nu au făcut asta și pentru că vor să educe publicul că fotografiile costă.

Ce spune legislația românească?

De fapt, legislația românească nu îi ajută. În România drepturile de autor sunt reglementate de o lege din 1996,„Legea 8/1996 privind dreptul de autor, legislatie.just.ro adică dintr-o perioadă în care internetul nu era atât de dezvoltat. Legea este una învechită și neadaptată în care încă se vorbește despre negativele fotografiilor, într-o perioadă în care fotografiile sunt digitale și mediul principal de răspândire al creațiilor este internetul. În plus, chiar dacă termenii și condițiile de utilizare a platformelor de social mediaDe exemplu, termenii și condițiile de utilizare a Facebookului, facebook.com favorizează în teorie creatorii, în practică sunt avantajați cei care preiau ilegal conținut, pentru că raportările sunt greoaieFormularul de raportare al Facebook se găsește aici: facebook.com și răspunsurile vin cu întârziere.

Când sunt confruntați, reacțiile politicienilor care încalcă drepturile de autor variază între „Îmi pare rău” și „Păi da, dar e o poză cu mine! Nu pot să o folosesc?”

Răspunsul legal este că nu. Dacă un politician apare într-o fotografie, nu înseamnă că poate să o folosească. Dacă se afla într-un spațiu public, înseamnă că trebuie să ceară acordul autorului fotografiei și să-i menționeze numele, pentru a o folosi pe internet.  

Atât în regulile firmelor de social media, cât și în legislația apare o excepție, anume conceptul de „fair use” Acest concept este însă mai clar reglementat în SUA, de unde sunt majoritatea rețelelor sociale folosite la noi în țară. În România, legea 8/1996 privind drepturile de autor menționează că o fotografie poate fi preluată fără să fie încălcate drepturile de autor dacă scopul preluării este de critică sau de parodiere și în anumite contexte foarte particulare (cum ar fi în procese judiciare sau în cercetare).

Ce se întâmpla atunci când urci o fotografie în social media?

În cazul în care urci conținut pe Facebook, Instagram sau Twitter, trebuie să te asiguri că nu încalci termenii și condițiile platformelor, printre care se numără și respectarea drepturilor de autor. Ambele platforme recomandă să postezi numai conținut creat de tine ca să fii sigur de asta. Aici „fair use” se consideră folosirea conținutului pentru critică, comentariu, parodie, satiră, informare, educație sau documentare, dar în funcție de legislația națională. 

Trebuie explicat și faptul că, atunci când încarci ceva pe rețelele sociale, le oferi acestora o licență care le permite „să păstreze, folosească, distribuie, modifice, copieze, traducă și să creeze opere derivate din creația ta”, dar asta nu înseamnă că le cedezi complet drepturile tale de autor. Respectiva licență este doar o acoperire legală pentru a putea afișa postările tale fără a fi pasibili de procese.

Mai trebuie spus și că preluarea unor poze de pe rețelele sociale, fără acordul autorului, și semnarea lor cu, de exemplu, „Foto: Facebook”, este o încălcare a dreptului de autor. 

Dar dacă ești tu în fotografie?

Octav Ganea mai menționează că nu ai dreptul să folosești o fotografie pe gratis sau fără acord, chiar și dacă apari în ea. 

Eu dacă îți fac o fotografie, tu nu ai voie să o reproduci fără acordul creatorului chiar dacă apari în ea. Eu nu vând drepturi asupra imaginii tale, pot face asta doar dacă tu reprezinți un interes public, adică dacă ești o persoană publică sau ai făcut ceva de interes public. În momentul acela, o imagine cu tine devine o chestie care poate ilustra un material de presă și atunci poți constitui un interes pentru mass-media”, spune Ganea. 

O agenție de presă poate să vândă fotografii cu persoane în contextul în care acestea sunt de interes public sau ceea ce e ilustrat în imagine este petrecut în spațiul public, ilustrează ceva de interes. 

În campania anterioară, Inquam Photos a cerut partidelor să nu mai folosească fotografiile lor fără acord, iar Octav spune că vor face asta și după ce va începe oficial campania electorală de anul acesta.



Text de

Andrei Petre

Este un tânăr reporter, școlit la Casa Jurnalistului. Lucrează în zona de investigație și reportaj. Încearcă să înțeleagă mai bine tech-ul.

SOCIETATE|HOT TAKE

Ostracizarea virală – despre armele celor slabi în era digitală

De Radu Umbreș 18/08/2020
Lunile de pandemie petrecute în casă au însemnat și mult timp petrecut pe internet și social media, unde fenomenul de cancel culture a devenit parte din lumea în care trăim. Este el un instrument de distrugere a dialogului sau o armă a celor lipsiți de voce împotriva celor puternici?
SOCIETATE|TIPPING POINT

Cum s-au văzut alegerile fraudate din Belarus pe internet

De Ionuț Preda 10/08/2020
Zeci de filmări distribuite pe rețelele sociale arată metodele prin care un stat totalitar încearcă să simuleze procese democratice.
SOCIETATE|STUDIU

75 de ani de la Hiroshima și Nagasaki: cine supraviețuiește unui atac nuclear?

De Ionuț Preda 05/08/2020
La trei sferturi de veac de la singurele atacuri nucleare din istorie, cercetătorii continuă să studieze ce au lăsat în urmă ciupercile atomice pentru supraviețuitori.
SOCIETATE|HOT TAKE

De ce nu poartă românii mască?

De Dani Sandu 27/07/2020
Pe măsură ce numărul de cazuri de COVID-19 crește îngrijorător, tot mai puțini oameni poartă mască în magazine și alte locuri unde ar trebui să poarte. Reticența de a contribui la binele comun și o viziune depășită despre masculinitate sunt câteva dintre explicațiile acestui comportament