Sorbetto/Getty Images

Schimbă știrile false comportamentul oamenilor?15 min read

De Ciara Greene 05.07.2021

Un studiu recent de la universitățile irlandeze din Dublin și Cork analizează în premieră cum schimbă știrile false comportamentul oamenilor. Ce știri au cel mai mare impact? Și în ce fel? Cum influențează opiniile mesajele de sănătate publică? Cercetătoarea care a condus studiul încearcă să răspundă la aceste întrebări. 

„Răspândirea COVID-19 este legată de rețelele mobile 5G.”„Here’s where those 5G and coronavirus conspiracy theories came from”, fullfact.org „Așează o jumătate de ceapă„Debunked: No, leaving onions around your home won’t ‘catch’ the coronavirus”, thejournal.ie în colțul camerei, pentru a prinde germenii COVID-19.” „Vremea însorită„Coronavirus disease (COVID-19) advice for the public: Mythbusters”, who.int te protejează de COVID-19.” 

 Acest articol a fost publicat în The Conversation și a fost tradus cu acceptul autoarei. 

Aceste știri false și altele asemănătoare s-au răspândit rapid pe rețelele sociale în primele faze ale pandemiei. Valul dezinformării a fost atât de mare, încât autoritățile au inventat un cuvânt pentru aceasta: „infodemie”.„UN tackles ‘infodemic’ of misinformation and cybercrime in COVID-19 crisis”, un.org

Știrile false nu sunt un fenomen nou. Dar interesul pentru acestea a crescut brusc „The science of fake news”, harvard.edu (PDF) în ultimii ani, odată cu dezvoltarea social media. Atenția pentru ele a atins un maximum în 2016, pe fondul îngrijorării legate de faptul că referendumul cu privire la Brexit„4 Key Takeaways From the British Report on Russian Interference”, foreignpolicy.com și alegerile prezidențiale din SUA„Extremist Content and Russian Disinformation Online: Working with Tech to Find Solutions”, judiciary.senate.gov ar fi putut fi influențate de dezinformarea răspândită de alte țări. 

Se presupune că știrile false au un efect negativ asupra comportamentului oamenilor. De exemplu, s-a susținut că știrile false ar putea influența disponibilitatea oamenilor de a purta mască,„Fake news is killing us. How can we stop it?”, grist.org de a se vaccina„Impact of Rumors and Misinformation on COVID-19 in Social Media”, jpmph.org sau de a respecta alte directive ce țin de sănătate publică.„COVID-19 Fake News and Its Impact on Consumers”, psychologytoday.com Cu toate acestea, în mod surprinzător, practic nicio cercetare nu a testat direct această ipoteză, așa că eu și colegii mei ne-am asumat provocarea de a măsura ce efect au știrile false asupra comportamentului oamenilor.

CITEȘTE ȘI: Minți extremiste: trăsăturile psihologice ce ajută la identificarea persoanelor care s-ar putea radicaliza

În mai 2020, am recrutat peste 4.500 de participanți la un studiu online printr-un articol de pe site-ul de știri irlandez TheJournal.ie.„Take a survey: How has the news affected your reaction to Covid-19?”, thejournal.ie Participanților li s-a spus că scopul studiului a fost „investigarea reacțiilor la o serie de mesaje de sănătate publică și știri legate de noul focar de coronavirus”.

Fiecărei persoane i s-au arătat patru știri adevărate despre pandemie și două știri false (selectate dintr-o listă de patru articole false). Articolele false au fost concepute pentru a fi foarte asemănătoare cu cele care circulau la acea vreme. Consumul de cafea – susțineau acestea – ar putea proteja împotriva coronavirusului, ardeiul iute ar putea reduce simptomele COVID-19, companiile farmaceutice ar ascunde efectele secundare nocive ale unui vaccin în curs de dezvoltare, iar viitoarea aplicație de urmărire a contacților care urma să fie lansată de Serviciul de sănătate publică al Irlandei ar fi fost dezvoltată de persoane cu legături cu Cambridge Analytica.„The Cambridge Analytica story, explained”, wired.com 

După ce au citit știrile, participanții au indicat cât de probabil ar fi ca în următoarele luni să ia decizii pe baza informațiilor aflate, cum ar fi, de exemplu, să bea mai multă cafea sau să descarce aplicația de urmărire a contacților.

Am constatat„Quantifying the effects of fake news on behavior: Evidence from a study of COVID-19 misinformation”, psycnet.apa.org că știrile false par să schimbe comportamentul oamenilor, dar nu în mod dramatic. De exemplu, persoanele cărora li s-a arătat știrea falsă despre problemele de confidențialitate ale aplicației de urmărire a contacților erau cu 5% mai puțin dispuse să descarce aplicația decât cei care nu citiseră știrea.

CITEȘTE ȘI: Zvonuri și fake-news. Și dezinformarea e pandemică

Unii participanți au dezvoltat chiar amintiri false despre știrile false citite (pe care le observaserăm și în unele dintre cercetările noastre anterioare„False Memories for Fake News During Ireland’s Abortion Referendum”, escholarship.org). Faptul că „țineau minte” o știre falsă auzită anterior părea să-i facă pe unii oameni din studiul nostru să fie predispuși să acționeze într-un anumit mod. De exemplu, persoanele care și-au amintit în mod fals că au auzit despre problemele de confidențialitate ale aplicației de urmărire a contacților au arătat o intenție cu 7% mai scăzută de-a descărca aplicația față de cei care au citit știrea, dar nu și-au „amintit”.

Totuși, astfel de rezultate au fost rare și nu s-au întâmplat în cazul fiecărei știri false relatate. Dar chiar și aceste rezultate sporadice pot produce schimbări importante. Îngrijorările nefondate cu privire la o posibilă legătură între vaccinul ROR (MMR) (n. red.: un vaccin combinat, care protejează împotriva rujeolei, oreionului și rubeolei) și autism au dus la o scădere relativ mică„Measles: the legacy of low vaccine coverage”, citeseerx.ist.psu.edu (PDF) a ratelor de vaccinare a copiilor la începutul anilor 2000 – aproximativ 10% – ceea ce, la rândul său, a dus la o creștere semnificativă a cazurilor de rujeolă. Deci, este posibil ca micile efecte ale știrilor false pe care le-am văzut în studiul nostru să aibă efecte mai mari asupra sănătății oamenilor.

CITEȘTE ȘI: 5G. De ce contează cine dezvoltă infrastructura?

Una peste alta, există câteva aspecte importante de luat în considerare. În primul rând, am măsurat intențiile oamenilor de a face lucruri, nu ceea ce au făcut ei, de fapt. Intențiile„Intention – Behavior Relations: A Conceptual and Empirical Review”, tandfonline.com nu se transformă întotdeauna în acțiuni„How big is the physical activity intention–behaviour gap? A meta-analysis using the action control framework”, bpspsychub.onlinelibrary.wiley.com – gândește-te, de exemplu, la planurile tale anterioare de a mânca mai sănătos sau de a intensifica activitatea fizică. Totuși, dacă oamenii nici măcar nu intenționează să-și schimbe comportamentul, șansele ca aceștia să treacă la acțiune sunt mici, așadar, măsurarea intențiilor este un prim pas important.

În al doilea rând, studiul nostru și-a bazat cercetarea pe subiecți care au fost expuși o singură dată știrilor inventate. În lumea reală, oamenii pot citi de multe ori știri false pe social media. A fi expus în mod repetat la aceeași poveste îi poate spori gradul de veridicitate.„Prior Exposure Increases Perceived Accuracy of Fake News”, researchgate.net Efectele expunerii  la știri false în mod repetat necesită, prin urmare, investigații suplimentare.

Atenționările cu  privire la dezinformare au un efect redus

Un obiectiv secundar al studiului nostru a fost să analizăm efectele avertizărilor, la modul general, cu privire la dezinformare – cum ar fi cele comunicate de guverne„Government cracks down on spread of false coronavirus information online”, gov.uk și organizații media.„We need a vaccine against misinformation”, bemediasmart.ie Aceste avertizări încurajează, de obicei, oamenii să gândească critic față de informațiile online și să cumpănească înainte de a le transmite mai departe.

Din nou, nu au fost multe cercetări pe această temă. Am identificat un singur studiu„Real Solutions for Fake News? Measuring the Effectiveness of General Warnings and Fact-Check Tags in Reducing Belief in False Stories on Social Media”, springer.com care a analizat dacă aceste tipuri de avertizări generice au un efect asupra felului în care oamenii se raportează la dezinformare. În mod decisiv, oamenii din acest studiu erau conștienți de faptul că participau la cercetări despre știri false, ceea ce i-ar fi putut face să fie mai suspicioși cu privire la ceea ce vizionau.

În cercetarea noastră, unii participanți au fost obligați să citească în mod aleatoriu o avertizare generică legată de o dezinformare, înainte de a citi, apoi, știrile adevărate și false. În mod surprinzător, am constatat că citirea unei avertizări nu a avut niciun efect asupra reacțiilor oamenilor vizavi de știrile false. Guvernele ar trebui să se gândească la asta atunci când își analizează strategiile de combatere a știrilor false: deși efectele acestor știri pot fi mai mici decât s-ar aștepta, în același timp, și efectele avertizărilor ar putea fi, de asemenea, scăzute.

Traducere de Adriana Moscu


The Conversation este un site independent de știri și comentarii scrise de persoane din comunitatea academică. https://mindcraftstories.ro/images/2020/10/the-conversation-logo.png



Text de:

Ciara Greene

Profesor asociat de psihologie la University College Dublin. Cercetarea ei se concentrează pe rolul atenției în învățare și memorie.

SOCIETATE|HOT TAKE

10 probleme ale olimpiadei Tokyo 2020

De
A 32-a olimpiadă a început în Japonia, însă stadioanele sunt goale. O decizie atât de riscantă, încât pare de-a dreptul obscenă, în contextul pandemic actual. Și poate tocmai de aceea un exercițiu fascinant de rigoare și încăpățânare. Fascinant și grotesc, am vrut să zic.
TEHNOLOGIE|STUDIU

De ce nu cunoaștem încă industria IT din România?

De
În raportul „Excepția care confirmă regula: Evoluții în sectorul IT din România”, Ștefan Guga și Marcel Spatari își propun să confrunte realitatea din industria IT cu imaginea sa publică.
TEHNOLOGIE|STUDIU

Românii s-au întors la birou. Ce spun datele de mobilitate despre obiceiurile din pandemie?

De
Românii au mers în parcuri mai mult decât înainte de pandemie și par să fi evitat transportul în comun.
ȘTIINȚĂ|STUDIU

Ce dezvăluie craniul de 35.000 de ani din Peștera Muierii despre evoluția umană?

De
Foarte puține genomuri de oameni din Paleoliticul Superior au fost secvențiate – cel al femeii din Peștera Muierii este acum printre ele.