Sorbetto/Getty Images
Schimbă știrile false comportamentul oamenilor?15 min read
Un studiu recent de la universitățile irlandeze din Dublin și Cork analizează în premieră cum schimbă știrile false comportamentul oamenilor. Ce știri au cel mai mare impact? Și în ce fel? Cum influențează opiniile mesajele de sănătate publică? Cercetătoarea care a condus studiul încearcă să răspundă la aceste întrebări.
„Răspândirea COVID-19 este legată de rețelele „Here’s where those 5G and coronavirus conspiracy theories came from”, fullfact.org „Așează o jumătate de „Debunked: No, leaving onions around your home won’t ‘catch’ the coronavirus”, thejournal.ie în colțul camerei, pentru a prinde germenii COVID-19.” „Coronavirus disease (COVID-19) advice for the public: Mythbusters”, who.int te protejează de COVID-19.”
Acest articol a fost publicat în The Conversation și a fost tradus cu acceptul autoarei.
Aceste știri false și altele asemănătoare s-au răspândit rapid pe rețelele sociale în primele faze ale pandemiei. Valul dezinformării a fost atât de mare, încât autoritățile au inventat un cuvânt pentru aceasta: „UN tackles ‘infodemic’ of misinformation and cybercrime in COVID-19 crisis”, un.org
Știrile false nu sunt un fenomen nou. Dar interesul pentru acestea „The science of fake news”, harvard.edu (PDF) în ultimii ani, odată cu dezvoltarea social media. Atenția pentru ele a atins un maximum în 2016, pe fondul îngrijorării legate de faptul că „4 Key Takeaways From the British Report on Russian Interference”, foreignpolicy.com și „Extremist Content and Russian Disinformation Online: Working with Tech to Find Solutions”, judiciary.senate.gov ar fi putut fi influențate de dezinformarea răspândită de alte țări.
Se presupune că știrile false au un efect negativ asupra comportamentului oamenilor. De exemplu, s-a susținut că știrile false ar putea influența „Fake news is killing us. How can we stop it?”, grist.org de a se „Impact of Rumors and Misinformation on COVID-19 in Social Media”, jpmph.org sau de a respecta alte directive ce țin de „COVID-19 Fake News and Its Impact on Consumers”, psychologytoday.com Cu toate acestea, în mod surprinzător, practic nicio cercetare nu a testat direct această ipoteză, așa că eu și colegii mei ne-am asumat provocarea de a măsura ce efect au știrile false asupra comportamentului oamenilor.
CITEȘTE ȘI: Minți extremiste: trăsăturile psihologice ce ajută la identificarea persoanelor care s-ar putea radicaliza
În mai 2020, am recrutat peste 4.500 de participanți la un studiu online printr-un articol de pe site-ul de știri irlandez „Take a survey: How has the news affected your reaction to Covid-19?”, thejournal.ie Participanților li s-a spus că scopul studiului a fost „investigarea reacțiilor la o serie de mesaje de sănătate publică și știri legate de noul focar de coronavirus”.
Fiecărei persoane i s-au arătat patru știri adevărate despre pandemie și două știri false (selectate dintr-o listă de patru articole false). Articolele false au fost concepute pentru a fi foarte asemănătoare cu cele care circulau la acea vreme. Consumul de cafea – susțineau acestea – ar putea proteja împotriva coronavirusului, ardeiul iute ar putea reduce simptomele COVID-19, companiile farmaceutice ar ascunde efectele secundare nocive ale unui vaccin în curs de dezvoltare, iar viitoarea aplicație de urmărire a contacților care urma să fie lansată de Serviciul de sănătate publică al Irlandei ar fi fost dezvoltată de persoane cu legături cu „The Cambridge Analytica story, explained”, wired.com
După ce au citit știrile, participanții au indicat cât de probabil ar fi ca în următoarele luni să ia decizii pe baza informațiilor aflate, cum ar fi, de exemplu, să bea mai multă cafea sau să descarce aplicația de urmărire a contacților.
„Quantifying the effects of fake news on behavior: Evidence from a study of COVID-19 misinformation”, psycnet.apa.org că știrile false par să schimbe comportamentul oamenilor, dar nu în mod dramatic. De exemplu, persoanele cărora li s-a arătat știrea falsă despre problemele de confidențialitate ale aplicației de urmărire a contacților erau cu 5% mai puțin dispuse să descarce aplicația decât cei care nu citiseră știrea.
CITEȘTE ȘI: Zvonuri și fake-news. Și dezinformarea e pandemică
Unii participanți au dezvoltat chiar amintiri false despre știrile false citite (pe care le observaserăm și în unele dintre „False Memories for Fake News During Ireland’s Abortion Referendum”, escholarship.org). Faptul că „țineau minte” o știre falsă auzită anterior părea să-i facă pe unii oameni din studiul nostru să fie predispuși să acționeze într-un anumit mod. De exemplu, persoanele care și-au amintit în mod fals că au auzit despre problemele de confidențialitate ale aplicației de urmărire a contacților au arătat o intenție cu 7% mai scăzută de-a descărca aplicația față de cei care au citit știrea, dar nu și-au „amintit”.
Totuși, astfel de rezultate au fost rare și nu s-au întâmplat în cazul fiecărei știri false relatate. Dar chiar și aceste rezultate sporadice pot produce schimbări importante. Îngrijorările nefondate cu privire la o posibilă legătură între vaccinul ROR (MMR) (n. red.: un vaccin combinat, care protejează împotriva rujeolei, oreionului și rubeolei) și autism au dus la o scădere „Measles: the legacy of low vaccine coverage”, citeseerx.ist.psu.edu (PDF) a ratelor de vaccinare a copiilor la începutul anilor 2000 – aproximativ 10% – ceea ce, la rândul său, a dus la o creștere semnificativă a cazurilor de rujeolă. Deci, este posibil ca micile efecte ale știrilor false pe care le-am văzut în studiul nostru să aibă efecte mai mari asupra sănătății oamenilor.
CITEȘTE ȘI: 5G. De ce contează cine dezvoltă infrastructura?
Una peste alta, există câteva aspecte importante de luat în considerare. În primul rând, am măsurat intențiile oamenilor de a face lucruri, nu ceea ce au făcut ei, de fapt. „Intention – Behavior Relations: A Conceptual and Empirical Review”, tandfonline.com nu se transformă întotdeauna în „How big is the physical activity intention–behaviour gap? A meta-analysis using the action control framework”, bpspsychub.onlinelibrary.wiley.com – gândește-te, de exemplu, la planurile tale anterioare de a mânca mai sănătos sau de a intensifica activitatea fizică. Totuși, dacă oamenii nici măcar nu intenționează să-și schimbe comportamentul, șansele ca aceștia să treacă la acțiune sunt mici, așadar, măsurarea intențiilor este un prim pas important.
În al doilea rând, studiul nostru și-a bazat cercetarea pe subiecți care au fost expuși o singură dată știrilor inventate. În lumea reală, oamenii pot citi de multe ori știri false pe social media. A fi expus în mod repetat la aceeași poveste îi poate spori gradul de „Prior Exposure Increases Perceived Accuracy of Fake News”, researchgate.net Efectele expunerii la știri false în mod repetat necesită, prin urmare, investigații suplimentare.
Atenționările cu privire la dezinformare au un efect redus
Un obiectiv secundar al studiului nostru a fost să analizăm efectele avertizărilor, la modul general, cu privire la dezinformare – cum ar fi cele comunicate de „Government cracks down on spread of false coronavirus information online”, gov.uk și „We need a vaccine against misinformation”, bemediasmart.ie Aceste avertizări încurajează, de obicei, oamenii să gândească critic față de informațiile online și să cumpănească înainte de a le transmite mai departe.
Din nou, nu au fost multe cercetări pe această temă. Am identificat un singur „Real Solutions for Fake News? Measuring the Effectiveness of General Warnings and Fact-Check Tags in Reducing Belief in False Stories on Social Media”, springer.com care a analizat dacă aceste tipuri de avertizări generice au un efect asupra felului în care oamenii se raportează la dezinformare. În mod decisiv, oamenii din acest studiu erau conștienți de faptul că participau la cercetări despre știri false, ceea ce i-ar fi putut face să fie mai suspicioși cu privire la ceea ce vizionau.
În cercetarea noastră, unii participanți au fost obligați să citească în mod aleatoriu o avertizare generică legată de o dezinformare, înainte de a citi, apoi, știrile adevărate și false. În mod surprinzător, am constatat că citirea unei avertizări nu a avut niciun efect asupra reacțiilor oamenilor vizavi de știrile false. Guvernele ar trebui să se gândească la asta atunci când își analizează strategiile de combatere a știrilor false: deși efectele acestor știri pot fi mai mici decât s-ar aștepta, în același timp, și efectele avertizărilor ar putea fi, de asemenea, scăzute.
Traducere de Adriana Moscu
The Conversation este un site independent de știri și comentarii scrise de persoane din comunitatea academică. 
