DrAfter123/Getty Images

Tebuie să fie engleza lingua franca a UE pentru a facilita mobilitatea pentru învățare?

De Mihai Ghiduc 08.05.2023

A fost doar una dintre întrebările pe care și le-au pus 150 de cetățeni invitați la un grup de dezbateri de către Comisia Europeană. Învățarea pe tot parcursul vieții, sprijin pentru familii și firmele care vor să-și specializeze angajații au fost alte probleme discutate.

Duminică, 30 aprilie, s-a încheiat la Bruxelles cea de-a treia și ultima sesiune a grupului de dezbatere al cetățenilor europeni privind mobilitatea în scopul învățării. A fost cel de-al treilea astfel de grup, o încercare a Comisiei Europene de a schimba felul în care adoptă decizii pe diverse teme de politici publice, inspirată de succesul Conferinței pentru Viitorul Europei din primăvara lui 2022.„Conferința privind Viitorul Europei”, futureu.europa.eu Grupurile precedente, fiecare de câte 150 de cetățeni din cele 27 de state membre (evident, de fiecare dată alții), au dezbătut problemele risipei alimentare și ale reglementării Metaversurilor.

CITEȘTE ȘI: Europa își întreabă cetățenii cum să limiteze risipa alimentară 

Fotografie de grup a celor 150 de participanți la grupul de dezbatere primind mobilitatea în scopul învățării. Foto: Comisia Europeană

Scurtă concluzie de etapă

Am participat la toate cele trei grupuri de dezbateri din această primăvară, așa că-mi pot permite o privire de ansamblu asupra acestui exercițiu de democrație participativă. Prima concluzie este că, așa cum am bănuit, cetățeni obișnuiți, selecționați aleatoriu și fără a avea cunoștințe într-un anumit domeniu, pot veni cu propuneri informate chiar și după o perioadă destul de scurtă de familiarizare cu subiectul. Iar unele dintre acestea pot fi destul de tehnice. 

Chiar și pe un subiect mai abstract, precum realitatea virtuală și/sau augmentată, participanții la acel grup de dezbateri au venit cu recomandări pertinente – ba chiar aș spune că viziunea lor a fost mai de ansamblu și a abordat potențiale efecte secundare ale adoptării lumilor virtuale pe care inginerii și firmele care le implementează le-ar putea trece cu vederea.

CITEȘTE ȘI: Reglementările UE așteaptă să crească Metaversurile 

Pia Ahrenkilde Hansen, director-general al Direcției Generale Comunicare a Comisiei Europene

Pe de altă parte, subiectele cu care participanții au fost mai familiarizați – risipa alimentară și mobilitatea pentru educație – au stârnit dezbateri mai aprinse. Totuși, toate cele trei teme au fost relativ ancorate în realitate și în linie cu viziunea curentă a Uniunii Europene, nu s-au abordat subiecte mai abstracte sau controversate, cum s-a întâmplat de exemplu în Irlanda.„Citizens’ Assemblies Are Upgrading Democracy: Fair Algorithms Are Part of the Program”, scientificamerican.com Ar fi de urmărit la ce concluzii s-ar ajunge pe teme mai controversate, cum ar fi cele de pe lista „războiului cultural”. 

CITEȘTE ȘI: 23 de măsuri pertinente pentru reducerea risipei alimentare propuse de cetățeni obișnuiți 

Situația actuală s-a datorat și faptului că decizia organizării a fost luată relativ târziu, astfel încât reprezentanții Comisiei au ales din temele pe care le aveau deja pe agendă. Aceasta a dus însă și la o apariție destul de târzie a grupurilor de dezbatere în procesul legislativ, ceea ce înseamnă că implementarea unora dintre recomandări – în special cele care presupun investiții financiare serioase și studii de impact – va fi destul de dificilă. Organizarea mai timpurie a unor asemenea grupuri de dezbateri în cadrul procesului legislativ ar fi de dorit pe viitor.

Engleza, lingua franca oficială, nu doar de facto?

Întorcându-mă la subiectul acestei ultime consultări cetățenești, grupul de dezbateri privind mobilitatea în scopul învățării a venit cu 21 de recomandări„European Citizens’ Panel on Learning Mobility. Final recommendations”, citizens.ec.europa.eu (PDF) care abordează extinderea susținerii UE pentru învățarea în alte țări la grupuri mai diverse de cetățeni, dincolo de elevi și studenți. Practic, s-ar dori ca deja existentul program Erasmus+Detalii pe erasmus-plus.ec.europa.eu să ofere oportunități de mobilitate pentru oricine își propune să învețe ceva nou, indiferent de vârstă și de nivelul de învățământ pe care l-a absolvit.

Până la oportunitățile de învățare, grupul celor 150 de cetățeni europeni a propus formalizarea utilizării limbii engleze ca lingua franca a Uniunii Europene, pornind de la premisa că aceasta deja are acest rol și este cea mai cunoscută limbă străină pentru majoritatea europenilor, în special cei tineri. 

Engleza este, alături de franceză și germană, una dintre cele trei limbi de lucru ale UE, și și-a păstrat acest statut chiar și după Brexit,Detalii pe european-union.europa.eu fix pentru că are acest statut neoficial de limbă pe care o înțeleg toți – declarativ, și pentru că e limbă oficială în Irlanda și Malta.

Recomandarea propune susținere pentru populația care vrea să învețe engleza, în și în afara școlii, la costuri reduse, astfel încât să ajute la răspândirea acestui instrument de înțelegere comun pentru vorbitorii celorlalte 23 de limbi din UE.

Într-o recomandare doar aparent contradictorie, cetățenii propun o Europă multilingvistică, care să ofere cetățenilor posibilitatea învățării unor alte limbi prin schimburi de experiență produse nu doar la nivelul celor care călătoresc pentru educație, ci și al profesorilor.

Desigur, aceste programe de învățare a englezei sau altor limbi europene trebuie promovate, iar una dintre cele 21 de recomandări adresează fix această temă.

Participanții la dezbateri au respectat, pe cât posibil, diversitatea Europei la nivel de sex, vârstă, neționalitate etc. Foto: Comisia Europeană

Fonduri mai multe, dar și mai multă informare

Ca și în cazul celorlalte grupuri de dezbateri cetățenești, multe dintre propuneri presupun cheltuirea unor sume importante de bani, neprevăzute acum de vreun buget – dar ideea de bază a proiectului a fost să ceară părerea cetățenilor fără a le impune vreo limitare financiară.

Extinderea programelor existente de mobilitate pentru învățare adresat persoanelor de toate vârstele și nivelurile socioeconomice (recomandarea 3) înseamnă costuri suplimentare, la fel și, de exemplu, promovarea programelor lingvistice (recomandarea 8), asigurarea unui sprijin financiar personalizat pentru toți cei care folosesc mobilitatea pentru învățare (recomandarea 10) sau sprijin financiar pentru dezvoltarea profesională a angajaților (recomandarea 15).

Dacă și de unde se vor găsi bani pentru aceste lucruri, rămâne de văzut, însă câteva dintre idei sunt mai puțin constisitoare, iar unele de-a dreptul necesare. Implementarea unor centre de informare despre programele Erasmus Plus (recomandarea 9) sau crearea unui program de ambasadori pentru o Europă mai mobilă (recomandarea 11) abordează una dintre problemele majore ale programelor europene, faptul că nu sunt cunoscute de mare parte din populația cărora li se adresează. Ultima recomandare (nr. 21) propune chiar ca, printr-un program de informare bine țintit, fiecare cetățean european să știe despre programul Erasmus+ în trei ani de la lansarea campaniei publicitare.

Recomandările grupului de dezbatere au fost susținute în plen de reprezentanții subgrupurilor de lucru care s-au ocupat de scrierea lor. Foto: Comisia Europeană

Învățarea pe tot parcursul vieții devine regulă

O altă preocupare a cetățenilor care au participat la grupul de dezbatere privind mobilitatea în scopul învățării este sectorul formării profesionale. Pare că aceștia înțeleg faptul că, într-o societate în continuă dezvoltare, în care apar și dispar joburi uneori (parcă) peste noapte, sistemul în care închei școala la 22-24 de ani și intri în câmpul muncii doar cu acea pregătire, până la pensie, nu mai e funcțional. 

Cetățenii propun o integrare mai profundă a sectorului formării profesionale în UE, (recomandarea 4), pentru a-i îmbunătăți calitatea și a-l face compatibil cu sistemele naționale, programe care să promoveze programe de învățare hibride pentru angajați, care să permită mobilitatea (recomandarea 6), cu cursuri de scurtă durată – șase luni –, sprijin financiar pentru dezvoltarea profesională a angajaților (recomandarea 15), acordat atât firmelor care vor să-și educe angajații peste hotare sau angajaților care vor să-și îmbunătățească aptitudinile, o platformă de informații despre oportunitățile de învățare în alte țări pentru angajați (recomandarea 16), dar și adresarea barierelor administrative pe care le întâmpină angajații și angajatorii atunci când vor să apeleze la asemenea programe (recomandarea 20), precum sisteme diferite de taxe și contribuții sociale.

Oportunități de mobilitate pentru învățare pentru persoane cu copii sau defavorizate

Poate una dintre cele mai neașteptate și interesante propuneri (recomandarea a fost crearea unui program-pilot care să permită mobilitatea pentru învățare familiilor și să ofere oportunitatea mai multor membri ai unei familii să călătorească împreună pentru a învăța. Sună complicat, dar, în esență, programul ar trebui să permită persoanelor cu copii să învețe în alte țări, asigurând programe similare de învățare și pentru cei mici. 

De asemenea, se dorește să se evite situațiile discriminatorii, pregătind din timp școlile sau întreprinderile care primesc persoane din străinătate în așa fel încât să acomodeze diferențele culturale care pot apărea. Problema e abordată în recomandarea 18.

O altă recomandare (nr.19) spune că Uniunea Europeană ar trebui să se asigure că plasamentele în cadrul programului Erasmus+ sunt mai echilibrate. Cetățenii vorbesc despre depășirea prejudecăților, dând ca exemplu faptul că prea mulți aplicanți preferă Spania în locul altor regiuni europene, dar e posibil ca aici să fie vorba și de așteptările pe care le au cei care pleacă în astfel de călătorii pentru a învăța de la activitățile extracurriculare. Plus că, serios acum, nimic nu bate vremea din Spania.

Pe de altă parte, ideea de a încuraja universitățile din alte state europene să ofere mai multe cursuri în engleză, lansată în aceeași recomandare, e și ea inspirată. Și duce, în esență, din nou la prima recomandare: o lingua franca este garanția cea mai bună că orice european poate învăța în orice stat membru al Uniunii, oricând vrea.



Text de

Mihai Ghiduc

Redactor-șef. A oscilat între print (Opinia studențească, Men's Health, Maxim, Marie Claire) și online (Vice, Glamour, Slow Forward) până l-a prins din urmă revoluția tehnologică.

SOCIETATE|SOLUȚII

Un semnal de alarmă: reducerea accidentelor rutiere cu ajutorul alertelor personalizate pentru șoferi

De
Cercetătorii din UE creează tehnologii avansate pentru a detecta semnele timpurii de oboseală și de comportament haotic al șoferilor, pentru a reduce numărul accidentelor rutiere.
SĂNĂTATE|SOLUȚII

Femeia care a construit o afacere în domeniul biotehnologiei în urma unui concurs științific european

De
Andrea Stephany Diaz a fondat o companie startup pentru a-și aduce contribuția la diagnosticarea cancerului pulmonar, în urma participării la un eveniment organizat la nivel european în 2022 pentru tinerii cercetători.
SĂNĂTATE|SOLUȚII

Rujeola revine în forță în România. În lipsa vaccinării, poate fi fatală

De
Institutul Naţional de Sănătate Publică a declarat aprilie drept Luna Națională de Informare despre Vaccinare. Paradoxal, la începutul aceleiași luni, în România s-a înregistrat un record de îmbolnăviri de rujeolă. Cum s-a ajuns aici?
SĂNĂTATE|SOLUȚII

Pacienții cu diabet ar putea să aibă în curând la dispoziție injecții cu insulină fără ac

De
Oamenii de știință sunt pe cale să dezvolte o metodă nedureroasă pentru ca persoanele cu diabet de tip 1 să își poată ține sub control această boală.