Lansarea SpaceX-NASA e un moment crucial pentru viitorul explorării spațiale21 min read
Pentru prima dată în ultimii nouă ani, doi astronauți vor pleca către Stația Spațială Internațională de pe tărâm american, într-un eveniment care ne va da o idee destul de clară despre cine va cuceri spațiul în viitor.
Miercuri, 27 mai, la Centrul Spațial Kennedy din Florida, o rachetă Falcon 9 a SpaceX e programată să propulseze în spațiu o navetă Crew Dragon. Aceasta îi va găzdui la bord pe astronauții NASA Robert Behnken și Douglas Hurley, pe care ar trebui să-i transporte la Stația Spațială Internațională. Lansarea, sub numele de cod Demo-2, ar trebui să aibă loc la ora României 23:33, dar există șanse să fie amânată până sâmbătă, „ Thunderstorms could scrub historic SpaceX launch of two NASA astronauts on Wednesday”, washingtonpost.com
UPDATE: Lansarea a fost amânată din cauza condițiilor meteo nefavorabile. Următoarea tentativă e programată pentru sâmbătă, 30 mai, ora României 22:22, dar prognozele meteo nu sunt „Here’s the weather forecast for SpaceX’s 2nd astronaut launch attempt on Saturday”, space.com
Indiferent de când va avea loc, va fi prima lansare în Statele Unite a unei navete spațiale cu echipaj de la „Atlantis: Last Space Shuttle Launch”, space.com în 2011. Dar, și mai important, va fi pentru prima dată când NASA apelează la serviciile unei companii private pentru transportul astronauților în spațiu. Iar, de partea cealaltă a baricadei, e momentul adevărului pentru compania lui Elon Musk, care trebuie să demonstreze că afirmațiile excentrice ale fondatorului ei despre un viitor în care oamenii vor putea călători pe Marte au măcar o bază solidă în ceea ce privește transportarea în siguranță a persoanelor în spațiu.
Evenimentul va fi transmis live de către agenția spațială și poate fi vizionat mai jos:
Mizele lansării sunt mari din toate punctele de vedere. Este momentul culminant al unui șir de evenimente început acum mai bine de 17 ani, cu dezastrul Columbia, timp în care programele spațiale americane au oscilat între incertitudine și sub-finanțare. Probabil că vom avea un răspuns clar la o întrebare care s-a tot ivit în ultimii ani: pot companiile private să preia ștafeta în privința cercetării spațiale?
Moștenirea Columbia
Pe 1 februarie 2003, Columbia s-a dezintegrat la intrarea în atmosferă și i-a omorât pe toți cei șapte membri ai echipajului. Era cel de-al doilea dezastru cu consecințe fatale pentru programul spațial american după Challenger. A fost și ultimul cui în coșciugul Program finanțat la nivel federal în Statele Unite pentru folosirea navetelor parțial reutilizabile, în special pentru construcția Stației Spațiale Internaționale, pornit în 1981 care oricum era programat să dureze doar 15 ani, dar în efect a durat încă pe atât.
Tragedia a fost un moment de reflecție pentru viitorul explorării spațiale în Statele Unite, care încetinise considerabil după sfârșitul Cursei Spațiale. În anul următor, George W. Bush anunța triumfător un nou program, Un overview al programului datând din 2006 poate fi consultat pe nasa.gov care ar fi înlocuit vechile navete STS și ar fi readus oameni pe Lună până „cel târziu în 2020”, cu scopul final de a trimite un echipaj pe Marte. El a fost realizat doar „pe jumătate”, în sensul în care, rând pe rând, vechile navete Discovery, Endeavour și Atlantis au fost retrase până în 2011. Marea problemă a fost că, cu un an mai devreme, fusese retras și programul în sine, prin „Obama Budget Scraps NASA Moon Plan for ’21st Century Space Program’”, space.com după ce Administrația Obama l-a considerat prea scump, prea rămas în urmă și prea puțin inovativ.
Deși s-au dat asigurări că anumite părți ale programului vor continua și că vor fi dezvoltate soluții interne pentru viitoarele misiuni spațiale, în realitate, NASA a fost nevoită să apeleze în ultimii nouă ani la navete rusești pentru a menține o prezență pe Stația Spațială Internațională (SSI). Pe lângă lovitura de imagine, asta a venit la pachet cu „Russia is squeezing NASA for more than $3.3 billion — and there’s little anyone can do about it”, businessinsider.com odată cu accelerarea tensiunilor dintre cele două puteri în ultimii ani. Si s-a dovedit a fi și o soluție riscantă. Precum în 2018, atunci când o rachetă care ar fi trebuit să propulseze o capsulă Soyuz a „Astronauts escape malfunctioning Soyuz rocket”, bbc.com Din fericire, cei doi membri ai echipajului, unul dintre ei trimis de NASA, au scăpat nevătămați.
Parteneriatul cu probleme public-privat
Încă dinaintea anulării Constellation, Statele Unite au căutat alternative private la pomparea de bani publici în bugetele mamut necesare unor misiuni spațiale de anvergură. „SpaceX now dominates rocket flight, bringing big benefits—and risks—to NASA”, sciencemag.org a fost una dintre cele două companii care au câștigat un program pentru o misiune de aprovizionare a SSI de către companii private. După ce l-a dus până la căpat, a câștigat o serie de astfel de contracte cu NASA, sub egida Commercial Ressuply Services, și are un bilanț destul de bun până în acest moment: 19 misiuni reușite și „NASA releases summary of investigation into SpaceX’s 2015 launch failure”, spaceflightnow.com în 2019. Toate au folosit combinația de rachete Falcon 9 și capsule Dragon, a cărei variantă modificată pentru echipaj va fi folosită și în Demo-2. A urmat câștigarea în 2014 a contractului pentru programul de călătorii spațiale cu echipaj, Commercial Crew Development, care ne aduce la lansarea din 2020.
Cu toate acestea, nu totul e roz în relația dintre NASA, legislatori și privați. A existat destul scepticism despre competența companiilor private, mai ales spre finalul programului STS. De exemplu, atunci când NASA a primit un miliard de dolari în cadrul planului Administrației Obama de a stimula economia după criza din 2008, legislatorii americani le-au ordonat să reducă sumele alocate pentru „NASA Spends Half of Stimulus Money on Moon Program”, space.com în favoarea programelor ce țineau de Constellation. Garrett Reismann, un fost astronaut NASA care s-a retras de la agenția spațială pentru a lucra la SpaceX, a povestit pentru „How NASA’s Astronauts Became SpaceX’s Customers”, nytimes.com că la momentul respectiv existau în agenție voci care susțineau că misiunile efectuate de privați vor „omorî pe cineva”.
Tensiunile au fost alimentate de amânări repetate ale programului, care inițial țintea spre o „ Commercial crew spaceships face likely delays”, spaceflightnow.com pentru a reduce perioada în care NASA ar fi fost dependentă de misiunile rusești. Ba chiar, către sfârșitul anului trecut, directorul NASA Jim Brindestine și Elon Musk s-au „After Sparring, NASA and SpaceX Declare a Shared Mission”, nytimes.com după ce șeful agenției spațiale a acuzat SpaceX că se concentrează prea mult pe Directorul NASA i-a răspuns lui Musk după ce acesta a anunțat că va da detalii noi despre Starship, o navetă de dimensiuni mari pe SpaceX speră că o va putea folosi într-o misiune către Marte în ciuda faptului că are „câțiva ani întârziere” în dezvoltarea programului Commercial Crew.
E poate de înțeles reținerea cu care agenția spațială îi privește pe nou-veniții cu care se vede nevoită să colaboreze, mai ales și pentru că aceștia oferă unele motive de îngrijorare. Boeing e a doua companie privată care ar fi trebuit să trimită un echipaj NASA în spațiu, dar efortul a fost amânat după ce ultimul test demonstrativ al navetei Starliner, în decembrie 2019, a fost măcinat de „Boeing’s spacecraft test failure points to broader problems”, qz.com și va trebui refăcut. Chiar și o capsulă Crew Dragon care a efectuat cu succes un drum către SSI și înapoi „A Leaky Component Caused the SpaceX Crew Dragon Explosion”, wired.com în timpul unui test ulterior la sol efectuat în iunie anul trecut. Totuși, SpaceX a trecut de toate fazele de testare până la lansarea cu echipaj, inclusiv ultimul din luna ianuarie, în care a fost testată siguranța capsulei în cazul în care racheta ar exploda sau ar exista alte probleme la lansare.
Moment critic pentru viitorul explorărilor spațiale
Cea mai mare presiune pentru succesul lansării atârnă pe umerii SpaceX. Totul, de la costumele astronauților, la rachetă și până la echipajul din centrul de control, va fi decorat cu însemnele companiei. NASA oferă baza de lansare, consiliere, și poate amâna evenimentul în funcție de condițiile meteorologice, însă cam atât. Credibilitatea companiei lui Musk va fi „There’s a lot riding on Wednesday’s SpaceX launch”, vox.com fiind greu de crezut că cineva le va mai lua în serios planurile de a ajunge pe Lună sau Marte. Probabil s-ar intensifica și criticile împotriva altor programe ale companiei, precum Starlink. Dar există o miză și mai mare, care ține de întreg viitorul călătoriilor umane în spațiu.
CITEȘTE ȘI: Overview: Zodia Starlink-ului sau vremea lui Elon-Vodă
În caz că te întrebi de ce omenirea nu a mai ajuns pe Lună Mai precis, în 1972, odată cu misiunea Apollo 17, experții oferă „Astronauts explain why nobody has visited the moon in more than 45 years — and the reasons are depressing”, business-insider.com costurile sunt extrem de mari și câștigurile politice sunt limitate în comparație cu riscurile. Mai ales că roadele unui astfel de program probabil că nu vor fi culese de administrația care îl începe. Este destul de clar cum o inițiativă privată, prin caracterul ei, anulează ce-a dea doua problemă, dar ar putea oferi o soluție chiar și pentru prima.
Este vorba de călătoriile turistice sau comerciale în spațiu, iar planurile sunt deja puse în mișcare. Două companii, „ Axiom strikes deal with SpaceX to ferry private astronauts to space station”, spaceflightnow.com au anunțat deja că intenționează să închirieze navete Crew Dragon pentru călătorii private, prima spre SSI și cea de-a doua pentru înconjurarea planetei. Naveta SpaceX poate fi folosită pentru lansări multiple, însă NASA dorește ca una nouă să fie folosită pentru fiecare misiune cu astronauți, ceea ce lasă deschisă posibilitatea închirierii celor deja utilizate. N-ar trebui să entuziasmezi prea mult dacă ți-ai dorit mereu să vezi planeta din orbită, având în vedere că biletele vor costa pentru început zeci de milioane de dolari. Dar ar fi un moment ireversibil pentru accesibilitatea omului la spațiul cosmic. În același timp, este greu de crezut că, în cazul unui eșec al Demo-2, aceste inițiative vor mai debuta în 2021 sau 2022, cum au anunțau cele două companii.
Pe de altă parte, până și programul Artemis al guvernului american, care prevede trimiterea unui echipaj pe Lună până în 2024, își va baza naveta pe designuri propuse de companii private, inclusiv „NASA Picks Moon Lander Designs by Elon Musk and Jeff Bezos Rocket Companies”, nytimes.com Este greu de spus dacă, în cazul unui eșec al Demo-2, explorarea spațială va fi din nou lăsată undeva la dulap pe masa legislatorilor americani, pe post de „obiectiv pe termen lung”, sau dacă autoritățile își vor pierde complet încrederea în mediul privat și vor readuce NASA printre priorități. În schimb, pare destul de sigur că un succes va reprezenta un pas uriaș pentru eforturile spațiale ale companiilor private.