Războiul Bezos-Branson: începutul turismului spațial sau mofturi de miliardari?33 min read

Richard Branson și Jeff Bezos s-au bătut pe titlul de „primul miliardar în spațiu”. Dar cât de mult contează care ajunge primul?

Duminică, 11 iulie, cunoscutul antreprenor și aventurier Sir Richard Branson și-a văzut un vis îndeplinit: a ajuns, cu un avion suborbital al propriei companii Virgin Galactic, în spațiu. I-a luat astfel fața lui Jeff Bezos. Fondatorul Amazon fusese primul care anunțase că va face o cursă până la limita spațiului cu a sa Blue Origin, declarând acțiunea sa drept începutul erei turismului spațial. Zborul său spațial va avea loc pe 20 iulie.

Ambele companii vor să popularizeze turismul privat în spațiu, o inițiativă care stagnează de peste un deceniu. După ani de teste și miliarde de dolari investite în dezvoltarea unor vehicule capabile să atingă în siguranță limita spațiului, a venit momentul în care companiile au decis că pot oferi călătorii inaugurale cu pasageri. Iar primii s-au înscris chiar cei care le-au finanțat.

De ce și-au pus, însă, pielea la bătaie  două personaje obscen de afluente pentru doar câteva minute în spațiu și de ce s-a transformat asta într-una dintre cele mai bizare competiții din 2021? Și cine are șansele cele mai mari de a ieși câștigător?

Cu avionul în spațiu

Branson și-a efectuat periplul spațial cu un avion suborbital de tip SpaceShipTwo numit VSS Unity.  Modelul a fost dezvoltat de The Spaceship Company, o companie subsidiară Virgin Galactic. Aeronava este ridicată în atmosferă de un vehicul de lansare White Knight Two,Produs de compania Scaled Composites. numit VMS Eve.„SpaceShipTwo: On a Flight Path to Space Tourism”, space.com Cele două vehicule crează un ansamblu în care VSS Unity este încadrat de către cele două fuzelaje ale lui VMS Eve.

Echipajul de pe VSS Unity 22 (denumit așa fiindcă este a 22-a lansare a prototipului) a constat, pe lângă Branson, din doi piloți și alți trei pasageri, toți oficiali ai Virgin Galactic. Li s-au adaugă alți doi piloți care au manevrat vehiculul de lansare.

Nava-mamă a dus avionul suborbital până la o altitudine de circa 15 km, moment în care Unity s-a desprins și a accelerat pe cont propriu, atingând o viteză supersonică în primele opt secunde. După 70 de secunde, Unity și-a oprit motoarele și a planat până la altitudinea de 90 de km, coborând și aterizând câteva minute mai târziu pe aeroportul privat Virgin din New Mexico.

În total, echipajul VSS Unity a experimentat opt minute de imponderabilitate,Starea de gravitație nulă la care este supus un corp atunci când iese din câmpul gravitației terestre înainte de a reveni în atmosfera terestră.

Zborul lui Branson a decurs fără peripeții, deși complexitatea ansamblului implică multe momente în care ceva ar putea să meargă prost. Mai ales că o aeronavă de tip SpaceShipTwo făcuse deja o victimă în trecut: VSS Enterprise, predecesorul lui Unity, s-a dezintegrat în zbor în timpul unui test în 2014,„Virgin Galactic spacecraft crash kills pilot”, bbc.com iar co-pilotul Michael Alsbury nu a reușit să se parașuteze și a decedat în accident.

Chiar Unity a avut parte de un incident mult mai recent, la un test din decembrie 2020, când o defecțiune la sistemul computerizat a provocat un incendiu la motor.„Virgin Galactic aborts first powered spaceflight from New Mexico spaceport”, theverge.com Din fericire, n-a mai fost nimeni rănit, motorul oprindu-se automat conform protocoalelor de urgență.

Rămâne totuși faptul că zborul lui Branson a fost doar al patrulea zbor efectuat de prototip la altitudini mai mari de 80 de km, cam puține pentru a garanta siguranța deplină a unor curse viitoare.

VSS Unity, în centru, lansat în ansamblul cu două fuzelaje al lui VSS EVE. Virgin Galatic/Flickr

O navă mai tradițională

De partea cealaltă, nava care ar trebui să îl poarte pe Bezos chiar mai sus decât VSS Unity, la peste 100 de km altitudine, este un vehicul mai asemănător unei rachete clasice. Nu are nevoie de un alt vehicul care să-l lanseze, dar nu a fost încă testată cu echipaj.

New ShepardNumită după Alan Shepard, primul american care a ajuns în spațiu este format dintr-o rachetă booster și o capsulă pentru echipaj.Mai multe detalii pe blueorigin.com Racheta este proiectată să decoleze și să aterizeze vertical, asemănător rachetelor Falcon 9 ale SpaceX. Booster-ul va funcționa timp de două minute și jumătate de la lansare, după care cele două module vor fi separate la o altitudine de 55 de km, proiectând capsula în care se va afla Bezos și echipajul către altitudinea vizată.

Capsula ar urma și ea să petreacă câteva minute în spațiu, iar la revenirea în atmosferă va controla viteza de aterizare cu ajutorul unui ansamblu de parașute și a unor rachete auxiliare.

Fiindcă New Shepard nu are nevoie de piloți, echipajul va consta doar din patru turiști. Fratele mai tânăr al lui Jeff Bezos, Mark, îl va acompania pe acesta în prima călătorie spațială. Apoi, într-o lovitură de imagine, Blue Origin a anunțat la începutul lunii că parte a echipajului va fi și Wally Funk „Wally Funk, A Lifelong Aspiring Astronaut, Will Finally Head To Space At 82”, npr.org – o legendă a aviației feminine americane. Printre altele, a fost prima femeie desemnată inspector pentru siguranță aeriană în cadrul  a două agenții-cheie din domeniu în SUA, NTSBNational Transportation Safety Board și FAA.Federal Aviation Agency

Wally Funk a fost parte a „Mercury 13” – un grup de aviatoare selectate de NASA la începutul anilor ’60 care au trecut, cu succes, prin același program de antrenament și testare ca primii astronauți trimiși de Statele Unite în spațiu, fără a fi însă desemnate pentru misiuni. Funk a făcut ulterior lobby intens pentru includerea femeilor în misiuni spațiale, aplicând fără succes în mai multe selecții organizate de NASA. La 82 de ani, ar urma să devină cea mai bătrână persoană care ajunge în spațiu, record deținut anterior de astronautul NASA John Glenn.Glenn avea 77 de ani în 1998, când a efectuat o misiune cu naveta spațială Discovery.

Numele celui de-al patrulea pasager de pe rachetă este un mister – se știe doar că a câștigat o licitație pentru a face parte din cursă, plătind nu mai puțin de 28 de milioane de dolari pentru privilegiu. Rămân și două locuri neocupate, având în vedere că Blue Origin se mândrește cu o capacitate de șase persoane la bordul New Shepard.

Deși pare periculos să te implici în prima misiune cu echipaj al unei navete fără să ai background de astronaut, riscurile sunt reduse de faptul că zborul propus de Blue Origin este mai simplu decât cel plănuit de Virgin.„Branson vs Bezos: as the billionaires get ready to blast into space, who’s got the better plan?”, theconversation.com Rachete asemănătoare lui New Shepard sunt folosite des pentru efectuarea unor experimente suborbitale. Iar Blue Origin a efectuat deja 15 teste ale ansamblului, toate depășind pragul de 100 de km sau ajungând în apropierea acesteia, și toate încheiate cu succes. Singura sincopă a fost chiar la primul test din 2015, când boosterul a ratat aterizarea.

Unde începe spațiul și cine îl vede mai bine din spațiu?

Chiar dacă Branson a încercat să nege ideea unei rivalități între cele două companii,„Richard Branson says he ‘can’t wait’ to rocket to space Sunday”, nbcnews.com cei de la Blue Origin nu au primit mesajul. Deranjați clar de faptul că Virgin au încercat să le fure momentul, decidenții companiei au folosit Twitter-ul și un infografic ca să insinueze că, de fapt, doar lansarea lor e cea care contează cu adevărat în privința viitorului turismului spațial.

From the beginning, New Shepard was designed to fly above the Kármán line so none of our astronauts have an asterisk next to their name. For 96% of the world’s population, space begins 100 km up at the internationally recognized Kármán line. pic.twitter.com/QRoufBIrUJ

— Blue Origin (@blueorigin) July 9, 2021

În infografic se invocă faptul că New Shepard poate trece de linia Karman, care situează pragul dintre atmosferă și spațiul cosmic la 100 de km altitudine, dublând cu afirmația că aceasta este considerată limita spațiului pentru „96% din populația planetei” – aluzie la faptul că limita inferioară țintită de Virgin Galactic, de 80 de km, e acceptată doar de agențiile din Statele Unite.

Este o nelămurire mai veche despre unde începe, de fapt, spațiul cosmic, iar ambele linii sunt la fel de arbitrare.„The Kármán Line: Where does space begin?”, astronomy.com Cea asumată de Blue Origin a fost bazată pe o propunere a fizicianului ungaro-american Theodore von Karman, care a calculat că atmosfera devine prea rarefiată pentru a susține zborul aeronautic undeva pe la 84 de km altitudine. Practic, orice aeronavă care trece de limita asta are nevoie de un sistem de propulsie care nu se bazează pe fenomenul de portanță posibil în atmosfera terestră.

Dar Karman a propus ca o eventuală limită juridică să fie situată la 100 de km, atât pentru claritatea mai mare a unui număr rotunjit, cât și pentru a limita posibilele variații ale calculului său. Oficialii Federației Aeronautice Internaționale (FAI) au adoptat propunerea, deși acest prag nu este considerat lege internațională.

NASA a urmat și ea această definiție până în 2005,„Why defining the boundary of space may be crucial for the future of spaceflight”, theverge.com când a preferat să adopte definiția Forțelor Armate SUA, care situează limita la 80 de km, acolo unde s-ar afla aproximativ granița dintre mezosferă și termosferă. Modificarea a oferit prilejul de a elimina inconsistențele dintre misiuni civile și militare și de a decora ca astronauți câțiva piloți care au zburat între aceste limite la începutul cursei spațiale.

Branson a anticipat controversa și a dat asigurări că nu există vreo diferență notabilă între cele două praguri„Will Richard Branson actually reach space on Virgin Galactic’s 1st fully crewed launch?”, space.com pentru turistul care se uită pe geam. Și are dreptate, cel puțin după ce s-a văzut pe imaginile transmise ieri – și pasagerii de pe Unity, și cei de pe New Horizon vor putea vedea, în linii mari, același lucru: o bucată semnificativă din Pământ, curbura acestuia, întunericul spațiului și stelele de pe orizontul cosmic.

Doar că cei de la Blue Origin au vrut să puncteze și aici, menționând că New Shepard vine cu „cele mai mari ferestre din spațiu” în capsula echipajului, în timp ce concurența oferă doar vederea standard disponibilă din ferestre de avion.

Probabil că principala diferență, în ceea ce privește experiența zborului, va fi că pasagerii de pe Blue Origin vor putea petrece câteva minute în plus în „spațiu”, datorită altitudinii mai înalte. Totodată, nu vor avea parte spectacolul planării către aeroport la întoarcere.

Ansamblul New Shepard într-o lansare-test. Blue Origin/Flickr

Personalități excentrice sau ego-uri prea mari pentru Terra?

Și totuși, de ce au ținut morțiș doi miliardari să efectueze zboruri care n-au fost încă riguros testate cu echipaj, la care un singur defect poate fi fatal?

Probabil că răspunsul cel mai exact este „pentru că au vrut și și-au permis”. Asta se vede cel mai clar la Branson, care și-a construit de decenii o imagine de aventurier modern.Mai multe detalii pe wikipedia.org Printre altele, a stabilit un record de traversare a Pacificului cu un balon cu aer cald, încercând ulterior fără succes să facă și o călătorie în jurul lumii (a reușit doar din Maroc până în Hawaii). A stabilit recorduri similare cu barca, în Atlantic, și un vehicul amfibiu, în Canalul Mânecii și a făcut bungee jumping de pe cascada Victoria din sudul Africii. O altă tentativă de a traversa Atlanticul cu barca a necesitat o misiune de salvare de către elicoptere RAF, pe coasta Marii Britanii.

O parte dintre aventurile sale au fost și cascadorii publicitare pentru brandul Virgin. Dar vorbim, totuși, de un individ care era să-și rupă picioarele la propria nuntă pentru că a vrut să-și facă intrarea cu un elicopter.„Here are just some of Richard Branson’s near-death experiences ahead of his first space flight”, cnn.com Nevoia tot mai mare de aventură i-au dus ambițiile în afara planetei, și, în 2004, a înființat Virgin Galactic, cu care se mândrea că va face turism spațial încă din 2009. N-a prins termenul, dar iată că a reușit, totuși, să-și vadă și acest vis împlinit.

Jeff Bezos n-are nici pe departe aceeași reputație excentrică ca Branson, ci este mai degrabă un miliardar tipic, cu probleme tipice, așa cum vedem din petiția cu peste 150.000 de semnături care îl roagă să nu se mai întoarcă din spațiu.„Do not allow Jeff Bezos to return to Earth”, change.org

Este, însă, foarte pasionat de SF-uri.„How Star Trek and Sci-Fi Influenced Jeff Bezos”, wired.com De exemplu, și-a numit companii după personaje din Star Trek (unde a și apărut într-un cameo); a salvat serialul The Expanse după ce a fost anulat de SyFy, preluându-l la  studiourile Amazon, și a achiziționat drepturile pentru viitoare adaptări ale unor cărți de Iain Banks, Larry Niven și Neal Stephenson.

De altfel, ideea de a porni Blue Origin i-a venit după ce a văzut împreună cu Stephenson filmul October Sky, bazat pe memoriile inginerului NASA Homer Hickam. Este oarecum simbolic faptul că va efectua misiunea la vreo două săptămâni după ce s-a retras oficial din funcția de CEO al Amazon – lăsând la o parte „problemele pământești” pentru a se dedica complet „frontierei finale”.

Ar trebui, însă, vorbit și despre aceste probleme pământești care planează asupra ambilor miliardari. Trecând peste faptul că și-au ales un moment destul de prost ca să se bată pe titlul de primul miliardar în spațiu – în mijlocul celei mai grave crize economico-sociale din ultimele decenii, care deja a început să adâncească și mai mult dezechilibrele dintre bogați și săraci„Coronavirus vs. inequality”, undp.org – acțiunile lor din ultimul timp le pătează serios blazonul pe care vor să și-l asume de pionieri ai progresului umanității.

Desigur, în cazul lui Bezos, sunt cunoscute scandalurile cu angajații Amazon care sunt plătiți slab, comparativ cu valoarea companiei,„Amazon Has Turned a Middle-Class Warehouse Career Into a McJob”, bloomberg.com și care, printre altele, ajung să urineze în sticle„Amazon apologises for wrongly denying drivers need to urinate in bottles”, bbc.com din cauza volumului mare de muncă. Ultimele sale luni ca CEO nu au văzut reforme prea mari în această privință, ba chiar Amazon s-a concentrat pe o luptă împotriva eforturilor de sindicalizare ale propriilor angajați.„Amazon crushed the Alabama union drive – can the Teamsters do better?”, theguardian.com

În afara unor promisiuni vagi că gigantul tech va deveni „cel mai bun angajator de pe Pământ”, Bezos n-a lăsat în urmă vreun plan concret de a rezolva aceste probleme, pe care le-a abordat în cel mai vag mod posibil atunci când a trimis angajaților mail-ul prin care se anunța că se retrage.„Read Jeff Bezos’s letter to Amazon employees”, cnn.com

Branson, în schimb, s-a plâns de probleme financiare grave provocate de pandemie conglomeratului Virgin, mai ales a companiei aeriene Virgin Atlantic. Atât de mari, se pare, că a decis să roage staff-ul companiei să-și ia concediu neplătit timp de opt săptămâni în vara lui 2020.„Coronavirus: Virgin Atlantic asks staff to take eight weeks of unpaid leave”, sky.com

După care a făcut un împrumut pentru a salva compania în care și-a folosit insula privată pe post de garanție.„Richard Branson offers private island as collateral for loans to save his airlines”, marketwatch.com Un alt lucru inedit pe care îl va putea trece lângă titlul de „primul miliardar în spațiu”.

Richard Branson prezentând VSS Unity. The Washington Post via Getty Images

Când doi se bat, al treilea chiar se duce în spațiu

Dincolo de războiul miliardarilor, pentru companiile lor intervine și o problemă de percepție: cărui public li se adresează, de fapt?

Chiar dacă promit doar câteva minute în spațiu, cele două companii au setat prețuri inițiale exorbitante pentru „onoarea” de a petrece câteva minute în spațiu: $250.000 în cazul Virgin și $200.000 pentru o călătorie cu Blue Origin. E drept, compania lui Branson a anunțat că pe viitor ar vrea să coboare biletul la „doar” $40.000, dar nu a oferit prea multe detalii în acest sens.

CITEȘTE ȘI:  5 proiecte de turism spațial

Problema este că ambele firme au un concurent care abordează ideea de turism spațial ceva mai serios: SpaceX. Compania lui Musk își propune să pună la dispoziție inițiativelor private ansamblul reutilizabil de capsulă Crew Dragon și rachetă Falcon 9, după ce acestea sunt folosite în misiuni pentru NASA. Și nu se complică cu discuții despre unde începe spațiul: e vorba de călătorii cu ședere pe Stația Spațială Internațională sau de orbite eliptice în jurul Pământului, practic o experiență spațială „ca în filme”.

Sigur, și prețul este pe măsură – biletele pentru primul astfel de zbor, programat pentru toamna acestui an, costă 55 de milioane de dolari. Este probabil, însă, ca prețul să scadă pe măsură ce devin devin mai disponibile mai multe capsule Crew Dragon.

Totodată, Musk își propune să folosească și Starship, nava cu care vrea să ajungă pe Marte, pentru turism spațial, având deja programat, pentru 2024, un zbor în jurul Lunii.

Pe lângă aceste proiecte, ce propun Virgin Galactic și Blue Origin par mai degrabă ca un demo pe lângă un joc video full. Iar vehiculele actuale nu prea lasă loc de îmbunătățiri majore care să ofere o experiență spațială mai substanțială. Oricât de bun ar fi pentru marketing, titlul de „prima companie privată care a dus turiști în spațiu” nu ajută prea mult dacă cele două programe nu găsesc și o viabilitate comercială.

Rămâne de văzut, peste ani, când se vor face călătorii all-inclusive pe Lună în fiecare an, dacă ne vom aminti de marele război spațial Bezos-Branson din 2021 ca de o luptă între pioneri spațiali sau doar de un meleu trist între doi indivizi obscen de bogați, ale căror ego-uri pur și simplu nu mai încăpeau pe Pământ.