Reprezentare a sondei Hope în drum spre Marte. UAE Space Agency/Getty Images/Alec Pop

Vara misiunilor spre Marte (I): Ce vor șeicii cu Planeta Roșie?18 min read

De Ionuț Preda 14.07.2020, ultima actualizare: 21.04.2021

Emiratele Arabe Unite își lansează prima misiune către Marte, la doar șase ani după înființarea propriei agenții spațiale.

Luni dimineață, agenția spațială din Emiratele Arabe Unite (EAU) a lansat din Japonia o misiune prin care își propune să devină a șasea entitateNASA, Agenția Spațială Europeană și agențiile spațiale ale Uniunii Sovietice, Indiei și Rusiei au trimis în trecut  cel puțin un vehicul în orbita planetei. Dintre acestea, doar NASA și URSS au aterizat cu succes care trimite cu succes un vehicul către Marte. Misiunea profită de o fereastră propice de lansări către Planeta Roșie deschisă pe parcursul următoarei luni, când orbitele celor două planete se află la punctele cele mai apropiate, ceea ce înseamnă că se pot planifica rute eficiente.

Surprinzător, un stat care nici măcar nu exista la apogeul Cursei Spațiale și care nu a avut o agenție proprie până în 2014 va inaugura perioada de lansări, înainte ca agenția spațială chineză (23 iulie) și NASA (30 iulie) să-și trimită propriile misiuni către Marte.

Dar ce treabă au șeicii cu spațiul? Îți explicăm, pe scurt, mai jos.

Ambiții științifice

Sub egida Emirates Mars Mission,Mai multe detalii găsești pe emiratesmarsmission.ae sonda robotizată Al Amal, sau Hope, cum e tradusă în engleză, a fost lansată de la centrul spațial Tanegashima din sudul Japoniei în noaptea de luni spre marți. Cu o masă de aproximativ 1,4 tone și având două panouri solare cu capacitate de 900W, sonda va urma un traseu cu o durată estimată de 200 de zile spre Marte, urmând să încerce intrarea în orbita planetei cel mai devreme în februarie 2021. Dacă va reuși, va începe misiune de doi ani de studiere a climei și atmosferei de pe planetă.

Misiunea ar putea părea o aventură excentrică comandată de liderii autoritari ai uneia dintre cele mai bogate țări din lume, care și-a creat agenția spațială de-abia în 2014 cu scopul de trimite o misiune către Marte până la aniversarea de 50 de ani a independenței Emiratelor, ce va fi sărbătorită în decembrie 2021. În fapt, există o necesitate științifică destul de ridicată pentru un „prim adevărat satelit meteorologic” pe Marte, așa cum își promovează agenția spațială emiriană misiunea.

Principalele momente plănuite pentru misiunea Hope, Getty Images

Scopul principal al lui Hope va fi să observe pe termen mai lung„Countdown to Mars: three daring missions take aim at the red planet”, nature.com fenomenul  scurgerii de oxigen si hidrogen„Hot Oxygen And Carbon Escape From The Martian Atmosphere”, astrobiology.com din atmosfera planetei în spațiu. În acest sens, sonda va orbita planeta pe o orbită eliptică largă, cu o durată de 55 de ore, timp în care care va observa fenomenele meteorologice pe tot parcursul zilelor marțiene și va încerca să alcătuiască profiluri climatice detaliate bazate pe regiuni și anotimpuri.

Hope va fi echipat cu trei instrumente:NASA oferă o descriere mai detaliată a acestora, nasa.gov o cameră de rezoluție înaltă și un spectometru cu infraroșu, care vor studia norii, furtunile de nisip și alte fenomene formate în atmosfera inferioară a planetei, dar și un spectometru UV ce poate monitoriza compoziția gazelor din atmosfera superioară.  Măsurătorile ne-ar putea oferi indicii cu privire la circumstanțele în care planeta, care la un moment dat putea susține corpuri de apă, și-a rărit atmosfera până în punctul în care au fost identificați doar vapori de apă și gheață. În același timp, ar putea fi descifrată și enigma furtunilor de nisip la scară planetară, care în 2018 au dus la pierderea legăturii „NASA’s Opportunity Rover Dies on Mars”, nytimes.com cu roverul Opportunity.

Punctul critic al misiunii va fi intrarea în atmosfera Planetei Roșii, pe care Hope va trebui s-o gestioneze autonom. Ca să intre în orbita planetei, sonda va trebui să decelereze de la o viteză 121.000 km/h până la aproximativ 29.000, în jumătate de oră. Dacă merge prea rapid, se va prăbuși la suprafața planetei; dacă viteza e prea mică, va „ricoșa” din atmosferă înapoi în spațiu.„Reentry: accurate navigation is everything”, blogs.esa.int Durata pentru transmiterea unui semnal radio dinspre sau înspre sondă poate ajunge la 15-20 de minute, deci ajustările nu prea pot fi făcute din mers.

Dar, dacă misiunea va reuși, autoritățile emiriene au promis că vor împărtăși„’Hope’ and ambition drive UAE’s Mars mission”, bbc.com/ rezultatele cu peste 200 de institute de cercetare din lume, fără a impune un embargo temporar tradițional pentru a efectua cercetări proprii exclusive.

Dezvoltare în timp record

E o misiune extrem de complexă pentru un stat care și-a deschis agenția spațială abia în 2014 și deocamdată a avut experiențe doar cu lansarea de sateliți în jurul Pământului. Dar echipa care coordonează misiunea – condusă de o femeie, Sarah Al Amiri, care este și ministru pentru Științe Avansate în guvernul EAU – s-a bazat și pe expertiza unor foști ingineri NASA. Hope și instrumentele sale au fost construite în colaborare cu aceștia și Universitatea din Colorado.Instituția americană, bazată în Boulder, Colorado, are decenii de experiență în construcția de instrumente pentru misiuni către Marte, începând cu anii ‘60 Au mai primit ceva sprijin pentru cercetare de la universitățile din Arizona și Berkeley și se vor folosi de rețeaua Deep Space a NASA pentru a comunica cu sonda.

Trecând peste factorul științific, poate fi explicată inițiativa emirienilor doar prin determinarea de a-și marca într-un mod grandios jumătate de veac de existență statală? Răspunsul e ceva mai complicat. E adevărat că, destul de atipic pentru misiuni de explorare spațială, propunerea și deadline-ul au venit de la cel mai înalt nivel politic, fiind anunțate de președintele Emiratelor,„UAE announces ‘first Arab spaceship to Mars’ in 2021”, theverge.com șeicul Khalifa bin Zayed al Nayhan, în 2014. Însă ambițiile spațiale ale statului arab sunt mai vechi: a semnat un prim parteneriat de lansare a unor sateliți în jurul Pământului în 2006,Mai multe detalii găsești pe mbrsc.ae iar începând cu 2008 a propus de mai multe ori crearea unei agenții spațiale pan-arabe,„Call for pan-Arab space agency”, thenational.ae asemănătoare Agenției Spațiale Europene (ESA). Emiratele și-au pornit propria inițiativă doar după ce au văzut că această propunere nu a căpătat tracțiune în restul lumii arabe.

Coordonatorii misiunii susțin că un motiv important pentru acest interes îl reprezintă promovarea științei în rândul tinerilor,„How a small Arab nation built a Mars mission from scratch in six years”, nature.com și în special motivarea lor de a urma specializări universitare din domeniul STEM. Un curriculum bazat pe educația aplicată în știință, tehnologie, inginerie și matematică Înainte de 2010, universitățile statului arab nu oferiseră niciun doctorat, iar până de curând majoritatea instituțiilor de studii superioare din EAU neglijau domeniul.

Project manager-ul misiunii, Omran Sharaf, crede că strategia are deja un efect benefic, declarând pentru The Verge„The UAE’s first interplanetary mission to Mars set for launch”, theverge.com că a crescut numărul studenților emirieni care optează să își schimbe specializările din relații internaționale și finanțe în domenii STEM. Totodată, strategia a motivat universitățile să includă mai multe programe pentru astfel de domenii în oferta lor. Un rol aparte îl joacă și faptul că echipa de la Centrul Spațial Mohammed bin Rashid din Dubai are o medie de vârstă de doar 27 de ani, iar 34% este o formată din femei (procentaj care crește la 80% atunci când vine vorba de partea de cercetare a misiunii).

CITEȘTE ȘI: Cursa spațială în 2020 (II): Când ajungem pe Marte?

Nevoi mai terestre

La baza acestui curent de promovare a unor domenii până acum neglijate stă nevoia Emiratelor de  a-și diversifica economia,„How is the UAE diversifying its economy to attract investment?”, tradefinanceglobal.com în prezent dependentă prea mult pe petrol, precum în cazul vecinilor săi. Realizările obținute până în prezent în cadrul programului spațial și obiectivele propuse pentru viitor arată că statul arab ia în serios dezvoltarea domeniului, atât pe plan științific, cât și comercial. În 2018, agenția spațială emiriană a lansat primul satelit construit integral pe teritoriul UAE,„KhalifaSat: the first Emirati satellite built from ground up”, nationalgeographic.com iar în 2019 a trimis un  prim astronaut în spațiu.„Hazzaa al-Mansoori, First U.A.E. Astronaut, Launches to Space Station”, nytimes.com În martie 2019, instituția a semnat un memorandum cu , Virgin Galactic„UAE Space Agency Signs MoU With Virgin Galactic For Al Ain Operations”, spacewatch.global o companie care își propune să organizeze zboruri comerciale în spațiu, pentru potențiala folosire a aeroportului Al Ain ca port spațial. Există chiar și un plan pe termen foarte lung de a înființa o colonie pe Marte,Mai multe detalii găsești pe mbrsc.ae dar nu înainte de 2117.

Desigur, nu trebuie ignorat faptul că Emiratele sunt acuzate de numeroase încălcări ale drepturilor omului. Human Rights WatchGăsești un profil al țării pe hrw.com susține că statul arab încarcerează pe nedrept și torturează activiști și critici ai autorităților de la Abu Dhabi, iar numărul de astfel de cazuri au crescut începând cu 2011. Guvernul emirian a mai fost acuzat că încearcă să-și „spele” imaginea prin investiții, de exemplu prin intermediul fotbalului„Abu Dhabi accused of ‘using Manchester City to launder image’”, theguardian.com sau al ciclismului.

E destul de probabil că autoritățile emirate văd în explorarea spațială o oportunitate de a-și îmbunătăți imaginea internațională. Mai ales pentru că s-a demonstrat în trecut că cercetarea spațială trece peste conflictele geopolitice. Rusia se află de ani buni în relații conflictuale cu SUA și Uniunea Europeană, dar asta nu i-a oprit să ducă astronauți NASA către Stația Spațială Internațională pe navete proprii până de curând (ce-i drept, la prețuri premium), cum nu a oprit nici colaborarea dintre Roscosmos și ESA, ce ar fi trebuit să lanseze o altă misiune către Marte în fereastra de lansare din vara lui 2020.

DIN ACEEAȘI SERIE:

Vara misiunilor spre Marte (II): Misterioasa lansare din China

Vara misiunilor spre Marte (III): NASA, Perseverance și căutarea vieții în rocile marțiene



Text de

Ionuț Preda

Redactor cu câțiva ani de experiență în presa centrală. Este curios despre aplicarea tehnologiilor SF în lumea reală și evoluția ideilor de-a lungul istoriei.

SPAȚIU|FYI

NASA a reușit să restabilească comunicațiile cu Voyager 1, după cinci luni de încercări

De
Cel mai îndepărtat obiect creat de om a trecut printr-o ședință de troubleshooting efectuată de la 24 de miliarde de kilometri distanță.
SPAȚIU|OVERVIEW

Telescopul spațial James Webb a detectat prezența unei stele neutronice în rămășițele supernovei 1987A

De
Telescopul spațial James Webb a confirmat existența unei stele neutronice în rămășițele supernovei 1987A din Marele Nor al lui Magellan. Descoperirea te ajută să înțelegi procesul cum se nasc și evoluează acestor obiecte cerești dense, rezultate din prăbușirea stelelor mari.
MEDIU|OVERVIEW

Ce se întâmplă cu vinul românesc în contextul schimbărilor climatice?

De
Din cauza temperaturilor extreme și imprevizibile, viticultorii sunt nevoiți să găsească soluții de adaptare la provocările climatice. 
SPAȚIU|FYI

Cea mai mare gaură neagră stelară din Calea Lactee este la doar 2.000 de ani-lumină de Terra

De
Gaia BH3 are o masă de 33 de ori mai mare decât cea a Soarelui, cu mult peste prima gaură neagră identificată vreodată.